{"id":14050,"date":"2022-03-02T07:54:33","date_gmt":"2022-03-02T05:54:33","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=14050"},"modified":"2022-02-28T23:56:58","modified_gmt":"2022-02-28T21:56:58","slug":"note-la-epistola-catre-romani-1-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14050","title":{"rendered":"note la epistola c\u0103tre romani 1.4"},"content":{"rendered":"

(#gnostice)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

C. dovad\u0103 scriptural\u0103 din istoria lui avraam<\/u> [4, 1-25]<\/p>\n

3 argumente veterotestametare [avraam ca model] prin intermediul c\u0103rora pavel devede\u0219te c\u0103 omul este \u00eendreptat prin credin\u021b\u0103, c\u0103 acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenaintea ritualului circumciziei, \u0219i c\u0103 astfel f\u0103g\u0103duin\u021ba divin\u0103 se \u00eempline\u0219te doar pentru cei credincio\u0219i. \u201ctradi\u021bia iudaic\u0103 trebuie reinterpretat\u0103 \u00een mod radical, cu ajutorul metodelor rabinice, pentru a sluji scopul apostolului.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 105]. referin\u021ba este una polemic\u0103, avraam fiind venerat de evrei drept\u00a0 \u00abp\u0103rintele\u00bb lor, via\u021ba acestuia constituind un model al adev\u0103ratei piet\u0103\u021bi. prin reinterpretarea paulin\u0103, avraam nu mai constituie un model de ascultare fa\u021b\u0103 de lege, ci un model de credin\u021b\u0103. astfel, avraam poate fi p\u0103rintele tuturor credincio\u0219ilor, nu doar al evreilor. [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 256].<\/p>\n

\n

    \n
  1. avraam este \u00eendreptat prin credin\u021b\u0103<\/em> [4, 1-8]<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    \u00een stilul diatribei, argumentul este introdus prin intermediul unei \u00eentreb\u0103ri. accentul se mut\u0103 pe \u00eencrederea \u00een promisiunea divin\u0103. \u201ccredin\u021ba nu e nici virtute, o atitudine religioas\u0103, nici o experien\u021b\u0103. credin\u021ba este prin auzire. ea intr\u0103 \u00een promisiunea m\u00e2ntuirii \u0219i se supune acesteia…de vreme ce credin\u021ba difer\u0103 de vedere, ea este legat\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 de cuv\u00e2ntul evangheliei…\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 107-108]. credin\u021ba nu reprezint\u0103 acceptarea dogmatic\u0103 a unor evenimente ce apar\u021bin istoriei m\u00e2ntuirii [chiar dac\u0103 dogmatica trebuie s\u0103 le con\u021bin\u0103]; \u201cprin intermediul evangheliei domnul, ca fundament al acestei evanghelii, intr\u0103 \u00een scen\u0103 \u0219i pune st\u0103p\u00e2nire asupra noastr\u0103…credin\u021ba constituie \u00abcondi\u021bia\u00bb m\u00e2ntuirii, nu \u00een sensul unei realiz\u0103ri umane, ci ca primire \u0219i p\u0103strare a cuv\u00e2ntului care ne separ\u0103 de to\u021bi st\u0103p\u00e2nii \u0219i de toate salv\u0103rile \u00een afara lui hristos…scopul evangheliei este acela de a se \u00eentrupa \u00een apostolat \u0219i \u00een discipoli, de a l\u0103sa \u00een lume semne, oric\u00e2t de ambigue ar fi acestea.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 108-109]. cre\u0219tinul constituie o crea\u021bie nou\u0103 prin a cuv\u00e2ntului apocaliptic divin.<\/p>\n

      \n
    • pavel se folose\u0219te de limbajul secular pentru a descrie dimensiunea comercial\u0103 a rela\u021biei dintre dumnezeu \u0219i iudei, a c\u0103ror pietate este legat\u0103 de faptele lor pentru care primesc din partea divinit\u0103\u021bii o \u00abplat\u0103\u00bb [v. 4]. \u201cr\u0103splata drept\u0103\u021bii nu trebuie s\u0103 fie dependent\u0103 de munc\u0103 \u2013 deoarece dumnezeu nu poate fi niciodat\u0103 obligat de c\u0103tre creaturile sale…\u201d [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 263].<\/li>\n
    • \u00een comentariul la epistolele pauline al lui ambrosiaster<\/em> \u00abdup\u0103 trup\u00bb face referire la circumcizia care transforma trupul \u00eentr-un obiect sacru potrivit interpret\u0103rii midra\u0219ice. \u201cceea ce este nou la pavel nu este no\u021biunea potrivit c\u0103reia cineva nu poate fi justificat prin merite proprii, ci no\u021biunea potrivit c\u0103reia credin\u021ba constituie semnificatul spiritual pentru care nomismul leg\u0103m\u00e2ntului reprezint\u0103 semnificantul material, \u0219i c\u0103 \u00eentru hristos semnificatul a \u00eenlocuit \u00een \u00eentregime semnificantul.\u201d [daniel boyarin, a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>].<\/li>\n
    • credin\u021ba cre\u0219tinului \u00een \u00eenvierea<\/em> lui isus introduce \u00een istorie \u201eun spectru care devoreaz\u0103 tot ce-i viu…o nega\u021bie pozi\u021bionat\u0103 al\u0103turi de ceea ce este negat trebuie negat\u0103 la r\u00e2ndul ei \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu constituie o nega\u021bie radical\u0103. \u00eenvierea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie \u00eenviere, dac\u0103 constituie un eveniment nefiresc al\u0103turi de alte evenimente. ce \u00eenviaz\u0103 \u00een acest caz? o presupozi\u021bie care nu poate fi aplicat\u0103 tuturor fiin\u021belor vii \u0219i care nu este acea presupozi\u021bie universal valabil\u0103, absolut\u0103, final\u0103. acel paradox care mai p\u0103streaz\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu experien\u021ba spiritual\u0103 obi\u0219nuit\u0103, oric\u00e2t de ciudat\u0103 sau nefireasc\u0103, chiar \u0219i \u00abextatic\u0103\u00bb, nu constituie un paradox real.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 115].<\/li>\n
    • cel\u0103lalt<\/em>, dumnezeirea, se afl\u0103 \u00eentr-un contrast absolut cu toat\u0103 existen\u021ba uman\u0103. aceast\u0103 alteritate deplin\u0103 este protejat\u0103 doar \u201cc\u00e2nd reprezint\u0103 originea<\/em> \u0219i \u00eemplinirea<\/em> existen\u021bei umane, afirmarea ei final\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 115]. problema final\u0103 pe care o pune credin\u021ba<\/em> constituie \u00een acela\u0219i timp r\u0103spunsul la toate \u00eentreb\u0103rile. dac\u0103 nu ar fi a\u0219a, cre\u0219tinismul ar fi doar expresia unui \u00abresentiment\u00bb, supus la r\u00e2ndul lui criticii dialectice, dizolvat pentru a fi readus la unitatea final\u0103.<\/li>\n
    • \u201emarile nume ale istoriei, reprezint\u0103 ni\u0219te figuri clasice, nu datorit\u0103 puterii lor creative umane, ci pentru c\u0103 se afl\u0103 sub judecat\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 119]. credin\u021ba este \u201egolit\u0103 de orice con\u021binut uman…\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 121]. hristos instituie \u201cun nou sistem al onoarei \u0219i al ru\u0219inii…\u201d, opus tendin\u021bei umane universale de a se l\u0103uda cu faptele sale. [robert jewett, romans : a commentary<\/em>, p. 310]. cele dou\u0103 tipuri de dreptate se deosebesc prin lauda dob\u00e2ndit\u0103 de cel ce o vizeaz\u0103: cea a faptelor \u00ee\u0219i afl\u0103 lauda \u00een sine \u0219i \u00eenaintea oamenilor, iar cea a credin\u021bei \u00eenaintea lui dumnezeu, deoarece credinciosul, \u00een actul credin\u021bei, se raporteaz\u0103 exclusiv la dumnezeu ca \u201eunicul observator al secretelor credin\u021bei.\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 239].<\/li>\n
    • \u00een interpetarea lui luther, \u201enu at\u00e2t faptele, \u00een sine, c\u00e2t intepretarea \u0219i valoarea nes\u0103buit\u0103 pe care o atribuim acestor fapte e respins\u0103.\u201d [luther, lectures on romans<\/em>, p. 123].<\/li>\n<\/ul>\n

      \n

        \n
      1. avraam este \u00eendreptat \u00eenainte de circumcizie <\/em>[4, 9-12]<\/li>\n<\/ol>\n

        \n

        argumenta\u021bie pe baza cronologiei scripturale ca metod\u0103 de interpretare iudaic\u0103. \u201epentru pavel istoria salv\u0103rii este istoria f\u0103g\u0103duin\u021bei divine a c\u0103rei direc\u021bie este contrar\u0103 posibilit\u0103\u021bilor \u0219i a\u0219tept\u0103rilor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 117].\u00a0 deosebirea dintre \u00abdreptatea religioas\u0103\u00bb, cu actul circumciziei care \u00eel \u00eencorporeaz\u0103 pe avraam \u00een sfera religiei vizibile, \u0219i \u00abdreptatea socotit\u0103 de dumnezeu\u00bb. credin\u021ba reprezint\u0103 purul \u00eenceput<\/em>. \u201e\u00een sfera temporal\u0103 chemarea lui dumnezeu precede de fapt contrastele, t\u0103iat \u00eemprejur \u2013 net\u0103iat \u00eemprejur, religios \u2013 nereligios, eclesiastic \u2013 secular. astfel, credin\u021ba lui avraam nu este \u00eenc\u0103 t\u0103iere \u00eemprejur, nici religie, nu este \u00eenc\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de experien\u021bele spirituale ale piet\u0103\u021bii. credin\u021ba este pre-supozi\u021bia care se afl\u0103 la baza acestor contraste, care le aduce \u00eempreun\u0103 cu sensul de contraste. credin\u021ba nu este nici religie, nici lipsa unei religii, nu este nici sacru, nici profan; le reprezint\u0103 \u00eentotdeauna pe ambele \u00eempreun\u0103…dac\u0103 dreptatea religioas\u0103, ca rezultat al t\u0103ierii \u00eemprejur, este exclus\u0103 at\u00e2t din punct de vedere cronologic c\u00e2t \u0219i substan\u021bial din tabloul lui avraam, atunci acesta nu mai are cu ce s\u0103-\u0219i acopere goliciunea \u00een fa\u021ba lui dumnezeu, cu excep\u021bia acelui ceva aflat dincolo de sfera fenomenului religios, \u0219i care este vizibil doar pentru dumnezeu \u0219i care are valoare doar pentru c\u0103 existen\u021ba sa se datoreaz\u0103 exclusiv lui dumnezeu. de vreme ce lui avraam nu-i mai r\u0103m\u00e2ne nimic \u00een afara credin\u021bei sale, acestuia nu-i mai poate fi socotit<\/em> nimic \u00een afara auzirii celei pe care nici o ureche nu o poate auzi; adic\u0103, cu excep\u021bia credin\u021bei.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 128]. \u201ereligia reprezint\u0103 reflexia inevitabil\u0103 din suflet \u2013 din experien\u021b\u0103 \u2013 a miracolului credin\u021bei care i s-a ar\u0103tat sufletului. biserica, pe care nu o vom putea p\u0103r\u0103si niciodat\u0103, constituie canalizarea \u00een istorie a tranzac\u021biei divine din mijlocul oamenilor care nu poate deveni niciodat\u0103 o problem\u0103 istoric\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 129]. pericolul religiei este de a nu mai fi privit\u0103 ca un semn ce indic\u0103 \u00eenspre o realitate care o dep\u0103\u0219e\u0219te, de a se transforma \u00eentr-un morm\u00e2nt monumental. \u201caceste lucruri vremelnice \u00ee\u0219i transmit mesajul tocmai atunci c\u00e2nd se retrag \u0219i se mic\u0219oreaz\u0103 \u0219i mor \u00een prezen\u021ba acelei eternit\u0103\u021bi \u00eentru care toate cele finite cap\u0103t\u0103 \u00een\u021beles.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 131].<\/p>\n

          \n
        • origen, \u00een comentariul acestui paragraf, afirm\u0103 c\u0103 prin aceea c\u0103 lui avraam credin\u021ba \u00eei este socotit\u0103 de dumnezeu ca dreptate, \u00een avraam sunt sfin\u021bite pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00abprimele taine ale zilei a opta\u00bb [zi asociat\u0103 \u00een literatura patristic\u0103 cu eschatonul \u0219i noua crea\u021bie ce-i urmeaz\u0103, cu \u00abmodul existen\u021bei mai presus de materie \u0219i de timp\u00bb – maxim m\u0103rturisitorul]; despre genealogia aceasta tainic\u0103 vorbe\u0219te isus atunci c\u00e2nd le spune iudeilor c\u0103 \u00abdumnezeu poate \u015fi din pietrele acestea s\u0103 ridice fii lui avraam\u00bb [matei<\/em> 3, 9]. \u201ccei net\u0103ia\u021bi \u00eemprejur sunt pietrele…\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 248]. origen subliniaz\u0103 de asemenea c\u0103 trebuie s\u0103 distingem \u00eentre semn<\/em> \u0219i pecete<\/em>: \u201cun semn indic\u0103 ceva prin intermediul unui lucru vizibil. \u00een pecete, pe de alt\u0103 parte, ceva este \u00eenchis pentru o vreme \u0219i nu poate fi v\u0103zut.\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 250]. astfel, tainele prefigurate \u00een lege au fost \u00een acela\u0219i timp indicate prin semne \u0219i protejate prin pece\u021bi ce vor fi deschise \u00een cadrul evenimentelor eschatologice.<\/li>\n
        • \u201evia\u021ba noastr\u0103 \u00een \u00eentregime constituie un timp \u00een care dorim dreptatea dar nu o \u00eemplinim niciodat\u0103; acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla doar \u00een via\u021ba ce va s\u0103 vie.\u201d [luther, lectures on romans<\/em>, p. 135]. dumnezeu ne las\u0103 prad\u0103 concupiscen\u021bei, mereu tr\u0103ind cu teama c\u0103 putem p\u0103c\u0103tui [\u0219i p\u0103c\u0103tuim], pentru a p\u0103stra \u00een noi starea de smerenie, permanenta c\u0103utare a harului s\u0103u.<\/li>\n<\/ul>\n

          \n

            \n
          1. potrivit exemplului lui avraam f\u0103g\u0103duin\u021ba apar\u021bine doar credin\u021bei<\/em> [4, 13-25]<\/li>\n<\/ol>\n

            \n

            3 afirma\u021bii \u00een jurul c\u0103rora este grupat argumentul paulin: (i) negarea faptului c\u0103 f\u0103g\u0103duin\u021ba este ata\u0219at\u0103 de lege; (ii) f\u0103g\u0103duin\u021bei \u00eei corespunde doar credin\u021ba \u00een \u00eenvierea mor\u021bilor; (iii) credin\u021ba lui avraam constituie o anticipare a credin\u021bei cre\u0219tine. [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 118]. credin\u021ba lui avraam \u00een f\u0103g\u0103duin\u021ba divin\u0103 [c\u0103 va fi p\u0103rinte pentru multe neamuri], \u00een pofida \u00abtrupului s\u0103u amor\u021bit\u00bb, transform\u0103 o experien\u021b\u0103 sexual\u0103 improbabil\u0103, dar tocmai de aceea paradigmatic\u0103, \u00eentr-o \u00een\u0103l\u021bare, \u00eentr-o prefigurare eschatologic\u0103 a acelei \u00absf\u00e2r\u0219iri pline\u00bb propov\u0103duit\u0103 de heidegger, ca zenit temporal \u00een care mor\u021bii vor \u00eenvia. avraam ignor\u0103 \u00abrealitatea\u00bb \u0219i se \u00eencrede \u00een \u00abf\u0103g\u0103duin\u021ba\u00bb divin\u0103. [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 273]. \u201cpavel contrazice func\u021bia pozitiv\u0103, salvatoare a legii din teologia iudaic\u0103.\u201d [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 276]. tot ceea ce poate face legea este s\u0103 \u00abpricinuiasc\u0103 m\u00e2nie\u00bb. \u201cistoria \u0219i eschatologia nu reprezint\u0103 acela\u0219i lucru, fiind unite doar prin cuv\u00e2ntul lui dumnezeu prin care acesta se adreseaz\u0103-pe-sine. astfel, cuv\u00e2ntul intr\u0103 \u00een istorie \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i face un loca\u0219 \u00een ea fiind, \u00eens\u0103, \u0219i ascuns \u00een ea…\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 119]. acceptarea mesajului justific\u0103rii este legat de o reducere la nimic a celor omene\u0219ti [credin\u021ba pus\u0103 \u00een rela\u021bie cu \u00eenvierea] \u0219i de necesitatea unei creaturi noi. tradi\u021bia lui creatio ex nihilo<\/em> este prezent\u0103 aici [\u00abcheam\u0103 la fiin\u0163\u0103 cele ce \u00eenc\u0103 nu sunt\u00bb – v. 17].\u00a0 \u201ccrea\u021bie, \u00eenviere \u0219i justificare, toate constituie declara\u021bii ale acelea\u0219i ac\u021biuni divine…suveranitatea lui dumnezeu \u00een privin\u021ba harului, precum \u0219i omnipoten\u021ba sa manifestat\u0103 \u00een \u00eenviere, coincid pentru pavel, fiind actualizate eschatologic \u00een fiecare moment prin cuv\u00e2ntul s\u0103u creator…dumnezeu creeaz\u0103 \u00eentotdeauna acolo unde dintr-o perspectiv\u0103 omeneasc\u0103 nimic nu exist\u0103…un exod din sfera calculabilului spre orizonturile deschise de cuv\u00e2nt \u2013 orizonturile unui viitor aflat sub voin\u021ba salvatoare a lui dumnezeu.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 123-124]. \u201ccredin\u021ba ia na\u0219tere pe mormintele posibilit\u0103\u021bilor naturale.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 124].<\/p>\n

              \n
            • tipologia paulin\u0103 presupune un cadru \u00een care sunt prezen\u021bi doi eoni [cel vechi \u0219i cel nou]: din perspectiva succesiunii, evenimentele eschatologice sunt prefigurate \u00een vechiul eon; din perspectiva ierarhiei spa\u021biale, cele terestre constituie umbre ale celor cere\u0219ti. \u201cdac\u0103 \u00een alegorie<\/em> elementul istoric constituie un ve\u0219m\u00e2nt care t\u0103inuie\u0219te iar referin\u021ba la viitorul ascuns reprezint\u0103 aspectul decisiv, \u00een tipologie<\/em> latura istoric\u0103 are propria realitate \u0219i semnifica\u021bie. referin\u021ba viitorului apar\u021bine unei dimensiuni ascunse de profunzime care este adus\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 la lumin\u0103 de \u00een\u021belegerea eschatologic\u0103. prin aceasta ea cap\u0103t\u0103 \u0219i o importan\u021b\u0103 din punctul de vedere al istoriei m\u00e2ntuirii. c\u00e2nd timpul primordial \u0219i sf\u00e2r\u0219itul timpului corespund sau se afl\u0103 \u00een opozi\u021bie, atunci poate fi \u00een\u021beleas\u0103 legea \u00eentregii istorii, chiar dac\u0103 continuitatea ei nu poate fi controlat\u0103 \u00een mod imanent \u0219i permanent precum \u00een cazul unui proces progresiv. ceea ce e subliniat nu este elementul care constituie un exemplu, ci acela care este \u00eens\u0103rcinat cu un destin, care transcende existen\u021ba individual\u0103 \u0219i determin\u0103 lumea ca un \u00eentreg.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, 127].<\/li>\n
            • o nou\u0103 form\u0103 de mo\u0219tenire a lumii, ca experien\u021b\u0103 actual\u0103 \u00een r\u00e2ndul credincio\u0219ilor [vezi 1 corinteni <\/em>3, 21-23]. \u201e\u00een pofida tendin\u021belor interpretative tradi\u021bionale, credin\u021ba nu este o virtute sau o realizare teologic\u0103. credin\u021ba este definit\u0103 de har, adic\u0103 de accederea \u00een prezen\u021ba lui dumnezeu care este oferit\u0103 f\u0103r\u0103 condi\u021bii.\u201d [robert jewett, romans: a commentary<\/em>, p. 329].<\/li>\n
            • s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 pentru s\u00f8ren kierkegaard<\/em> [fric\u0103 \u0219i cutremur<\/em>] exemplul lui avraam constituie un model al salv\u0103rii pentru cel aflat \u00een angoas\u0103<\/em>. \u00abtimpul a trecut, posibilitatea exista \u0219i avraam a crezut; timpul a trecut, a devenit imposibil \u0219i avraam a crezut.\u00bb [s\u00f8ren kierkegaard, fric\u0103 \u0219i cutremur<\/em>]. credin\u021ba este paradoxul existen\u021bei [avraam a crezut \u00een absurd], trecut\u0103 prin suferin\u021b\u0103 pentru a ajunge la \u00abresemnarea infinit\u0103\u00bb \u0219i concilierea cu existen\u021ba. numai pe acest drum al damascului din punct de vedere spiritual poate fi asumat\u0103 existen\u021ba \u00een virtutea credin\u021bei. \u00abe nevoie de un curaj paradoxal \u0219i umil ca s\u0103-mi asum \u00eentreaga temporalitate \u00een virtutea absurdului, iar acest curaj \u00eei apar\u021bine numai credin\u021bei.\u00bb [s\u00f8ren kierkegaard, fric\u0103 \u0219i cutremur<\/em>]. paradoxul credin\u021bei este c\u0103 individul<\/em> e mai presus de universal, de categorii, de etic[-ul suspendat, a c\u0103rui tenta\u021bie l-ar fi \u00eempiedicat pe avraam s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voin\u021ba divin\u0103 \u2013 vezi episodul sacrific\u0103rii lui isaac].<\/li>\n
            • \u201cnici evenimentele, nici personalit\u0103\u021bile istoriei nu sunt cu totul private de aceast\u0103 str\u0103lucire non-istoric\u0103…ca miracol absolut, ca pur \u00eenceput, ca o crea\u021bie primordial\u0103, credin\u021ba pune condi\u021bia \u0219i statutul cunoscute ale omului \u00een rela\u021bie cu dumnezeul necunoscut.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 140].<\/li>\n
            • \u00ab care \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii \u015fi cheam\u0103 la fiin\u0163\u0103 cele ce \u00eenc\u0103 nu sunt\u00bb [4, 17] \u2013 \u201caici nu este vorba de o dep\u0103\u0219ire, de o aprofundare ori de o \u00eembog\u0103\u021bire a acestei lumi aduc\u00e2nd la fiin\u021b\u0103 o alt\u0103 lume \u2013 \u00abl\u0103untric\u0103\u00bb ori \u00absuperioar\u0103\u00bb. nu este vorba de o \u00abmetafizic\u0103 cosmic\u0103\u00bb ori de a\u0219ezarea a dou\u0103, trei sau \u0219apte alte lumi deasupra lumii concrete \u00een care tr\u0103im. aici nu-i vorba dec\u00e2t de contradic\u021bia final\u0103 \u0219i \u2013 cum nu exist\u0103 posibilitatea de a-i sc\u0103pa \u2013 unic\u0103 dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, dintre cele ce sunt \u0219i cele ce nu sunt. credin\u021ba z\u0103re\u0219te via\u021ba \u0219i existen\u021ba acolo unde omul acestei lumi nu vede nimic altceva dec\u00e2t moarte \u0219i non-existen\u021b\u0103; dimpotriv\u0103, ea vede moarte \u0219i non-existen\u021b\u0103 chiar acolo unde omul acestei lumi vede plin\u0103tatea vie\u021bii.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 141].<\/li>\n
            • \u201etot ce ne \u00eenconjoar\u0103 st\u0103 \u00eempotriva f\u0103g\u0103duin\u021bei lui dumnezeu. el ne f\u0103g\u0103duie\u0219te nemurirea, dar suntem \u00eenf\u0103\u0219ura\u021bi \u00een mortalitate \u0219i degradare. el afirm\u0103 c\u0103 suntem drep\u021bi \u00eenaintea sa, dar suntem \u00eenghi\u021bi\u021bi de p\u0103cat. el ne m\u0103rturise\u0219te favoarea \u0219i milostenia, dar suntem amenin\u021ba\u021bi de semnele m\u00e2niei sale.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 143]. ra\u021biunea ca un monstru ce trebuie sugrumat de c\u0103tre credinciosul ce \u201ep\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncul \u00eentunecat al credin\u021bei…\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 144]. critica istoric\u0103 vizeaz\u0103 un avraam care nu ne preocup\u0103 \u0219i nu ne poate preocupa.<\/li>\n
            • \u201eexist\u0103 o rela\u021bie teologic\u0103 \u00eentre \u00eenvierea lui isus \u0219i \u00eendreptarea noastr\u0103. dac\u0103 moartea lui isus ofer\u0103 fundamentul necesar pe care ac\u021biunea divin\u0103 de \u00eendreptare poate avea loc, \u00eenvierea acestuia, care \u00eel justific\u0103 \u0219i \u00eel elibereaz\u0103 pentru totdeauna de influen\u021ba p\u0103catului pe hristos, asigur\u0103 puterea asupra p\u0103catului ce este experimentat\u0103 de credincios \u00een unirea acestuia cu hristos.\u201d [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 290].<\/li>\n<\/ul>\n

              \n

              c\u0103r\u021bile:<\/strong><\/p>\n

                \n
              1. karl barth,\u00a0the epistle to the romans<\/em>, published by oxford university press, 1968.<\/li>\n
              2. ernst k\u00e4semann,\u00a0commentary on romans<\/em>, published by william b. eerdmans publishing company, 1990.<\/li>\n
              3. douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, published by william b. eerdmans publishing company, 1996.<\/li>\n
              4. daniel boyarin,\u00a0a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>, published by university of california press, 1997.<\/li>\n
              5. robert jewett, romans : a commentary<\/em>, published by fortress press, 2006.<\/li>\n
              6. origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, published by catholic university of america press, 2001.<\/li>\n
              7. luther,\u00a0lectures on romans<\/em>, published by westminster john knox press, 1961.<\/li>\n
              8. s\u00f8ren kierkegaard, fric\u0103 \u0219i cutremur<\/em>, humanitas, bucure\u0219ti, 2005.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                (#gnostice) de Marius-Iulian Stancu C. dovad\u0103 scriptural\u0103 din istoria lui avraam [4, 1-25] 3 argumente veterotestametare [avraam ca model] prin intermediul c\u0103rora pavel devede\u0219te c\u0103 omul este \u00eendreptat prin credin\u021b\u0103, c\u0103 acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenaintea ritualului circumciziei, \u0219i c\u0103 astfel f\u0103g\u0103duin\u021ba divin\u0103 se \u00eempline\u0219te doar pentru cei credincio\u0219i. \u201ctradi\u021bia iudaic\u0103 trebuie reinterpretat\u0103 \u00een mod […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1442,8,1548],"tags":[1443,1113,1549,60],"class_list":["post-14050","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-gnostice","category-critica","category-egophobia-71","tag-gnostice","tag-critica","tag-egophobia-71","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3EC","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14050","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14050"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14050\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14051,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14050\/revisions\/14051"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}