{"id":14196,"date":"2022-06-04T07:55:47","date_gmt":"2022-06-04T05:55:47","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=14196"},"modified":"2022-06-01T16:00:28","modified_gmt":"2022-06-01T14:00:28","slug":"jocul-la-cacealma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14196","title":{"rendered":"Jocul la cacealma"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

America nu e Alb\u0103-ca-Z\u0103pada. Nu pu\u021bine din influen\u021bele ei tout azimut<\/em> sunt interesate \u0219i, pe alocuri, contraproductive. Afirma\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns o colonie occidental\u0103 nu e \u00een \u00eentregime fals\u0103. Doar c\u0103 principatele dun\u0103rene au fost colonie greceasc\u0103, un secol, ruseasc\u0103, alt\u0103 jum\u0103tate de secol. De ce numesc secolul fanariot colonie greceasc\u0103 \u0219i nu otoman\u0103? Imperiul otoman a avut o atitudine pragmatic\u0103 fa\u021b\u0103 de principate. N-a omor\u00e2t g\u0103ina care f\u0103cea ou\u0103 de aur. Pe c\u00e2nd influen\u021ba fanariot\u0103 a fost ad\u00e2nc corup\u0103toare, otr\u0103vind fibra na\u021bional\u0103. Pe termen nedefinit. Starea de colonie a imperiului ro\u0219u faza stalinist\u0103 a fost mult mai distructiv\u0103. A st\u00e2lcit ethosul rom\u00e2nesc. Socotesc starea de colonie faza postbelic\u0103, selectat\u0103 din cele peste dou\u0103 secole de ocupa\u021bie intermitent\u0103 a fazei \u021bariste imperiale. Dac\u0103 acum Rom\u00e2nia e o dubl\u0103 colonie, UE \u0219i american\u0103, cel pu\u021bin limbajul deci influen\u021ba acestora sunt coerente \u0219i inteligibile. Personal nu prea socot statutul Rom\u00e2niei drept colonie, dar adopt limbajul propagandei mai mult sau mai pu\u021bin prin reducere la absurd. Problema e raportul \u00eentre avantaje \u0219i dezavantaje. Cum ne-am sim\u021bi \u00een afara NATO? Oric\u00e2t de relativ\u0103 ar fi asigurarea acesteia. P\u00e2n\u0103 la o dovad\u0103 concret\u0103 de ac\u021biune \u00eentr-o criz\u0103 de securitate imediat\u0103.<\/p>\n

Subiectul acestui articol e suma factorilor care stimuleaz\u0103 transmiterea propagandei antioccidentale, focalizate pe anti-americanism, \u00een mediul unui anume fractodoctism \u00eent\u00e2lnit \u00een social media.<\/p>\n

Acest segment de popula\u021bie, par\u021bial polarizat, pornind de la con\u0219tientizarea par\u021bial\u0103 a unei anume realit\u0103\u021bi, e cel mai permeabil la propaganda ruseasc\u0103. Fenomen vizibil cu ochiul liber din perspectiva observ\u0103rii social media.<\/p>\n

Dar sa analiz\u0103m c\u00e2t de c\u00e2t fenomenul antioccidental, majoritar \u00een mentalul rusesc.<\/p>\n

La prima vedere, perceperea ethosului american ca adversar ireductibil al mentalului rusesc care a \u00eenceput odat\u0103 cu r\u0103zboiul rece, dup\u0103 WW II. De ce? S\u0103 \u00eencerc\u0103m a izola mecanismul adversit\u0103\u021bii ireductibile a imperiului rus \u00een format bol\u0219evic, varianta stalinist\u0103, fa\u021b\u0103 de mentalul american.<\/p>\n

Varianta bol\u0219evic\u0103 a imperiului rus s-a sprijinit, dincolo de o cunoscut\u0103 echip\u0103, s\u0103-I spunem a\u0219a, pe 3 personalit\u0103\u021bi diferite, cu viziuni diferite. Lenin (Vladimir Ulianov), artizanul regimului, beneficiarul nefericitei strategii a bolnavului Kaiser Wilhelm al doilea, exercitat\u0103 prin serviciile germane, Tro\u021bki (Leib Bronstein), creatorul Armatei Ro\u0219ii, \u0219i Iosif Djuga\u0219vili (Stalin). Pe plan teoretic, Lenin a convertit teoria lui Marx, a revolu\u021biei proletare \u00een \u021bara cea mai dezvoltat\u0103, atunci Anglia, \u00een praxa revolu\u021biei \u00eentr-o singur\u0103 \u021bar\u0103. Tro\u021bki, sus\u021bin\u0103tor al revolu\u021biei mondiale, a fost scos din joc \u0219i ucis \u00een Mexic, \u00een 1940, de serviciile lui Stalin. \u00cen fine, ultimul a fost practicianul \u0219i beneficiarul celorlal\u021bi 2, devenind liderul imperiului.<\/p>\n

Trecem peste manevrarea lui Hitler de c\u0103tre Stalin \u00eentre 1933 \u0219i 1940, ca fiind \u00eendep\u0103rtat\u0103 de atitudinea ostil\u0103 postbelic\u0103 a imperiului ro\u0219u.<\/p>\n

Hitler, ca bolnav mental, a comis nenum\u0103rate nu gre\u0219eli, ci megaprostii. Dar a-\u021bi baza acum propaganda pe natura pretins neonazist\u0103 a Americii e o megaabsurditate care dep\u0103\u0219e\u0219te cu foarte mult megaprostiile nazismului \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

S\u0103 ne concentr\u0103m asupra rela\u021biilor interne ale tripticului Stalin-Roosevelt-Churchill. Facem un mic ocol prin 2 lucr\u0103ri relativ recente, traduse \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Beria, m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Stalin<\/em>, monografie de Amy Knight, \u0219i Tat\u0103l meu, Beria \u2013 \u00een inima puterii staliniste<\/em>, de Sergo Beria. O analiz\u0103 mai aprofundat\u0103 a acestora, cu alt\u0103 ocazie. Personajul comun al ambelor, privit din perspective diferite, merit\u0103 o analiz\u0103 mai aprofundat\u0103. C\u0103reia-i va veni, poate, r\u00e2ndul, ulterior. Deocamdat\u0103 extragem modul cum Stalin l-a folosit pe Sergo Beria, \u00een manevrele sale de spionaj, la Teheran \u0219i la Yalta. Fiul lui Lavrenti Beria urmase \u0219coala german\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021base engleza \u00eenainte de a cunoa\u0219te rusa. Stalin \u00ee\u0219i spionase partenerii, concentrat pe pre\u0219edintele american \u0219i-l folosise pe Sergo Beria ca translator \u00een direct. Ulterior spion\u0103rii, Roosevelt \u00eei m\u0103rturisise discret lui Stalin c\u0103 scopul s\u0103u era distrugerea imperiului britanic. Ceea ce-i convenea de minune lui Stalin. Astfel trinitatea formal aliat\u0103, antinazist\u0103, a fost minat\u0103 intern de tr\u0103dare.<\/p>\n

Acum Putin, rescrie<\/a> cu rea credin\u021b\u0103 istoria WW II. \u015ei, mai ales, nu recunoa\u0219te cantitatea imens\u0103 de material militar oferit gratis<\/a> lui Stalin \u00een timpul r\u0103zboiului. Contribu\u021bia american\u0103 a fost inegal\u0103. \u00cen timp ce \u00een toamna lui \u201940, c\u00e2nd Anglia r\u0103m\u0103sese singur\u0103 \u00een fa\u021ba lui Hitler, iar USA era neutr\u0103, Roosevelt se t\u00e2rguise pentru un ajutor militar aproape meschin oferit sub pretextul nonaprob\u0103rii congresului.<\/p>\n

\u00cen urma conciliabulului secret cu Roosevelt, Stalin c\u0103p\u0103tase o anume garan\u021bie c\u0103 va ajunge la Atlantic. Dou\u0103 elemente au z\u0103d\u0103rnicit aceast\u0103 dezastruoas\u0103 posibilitate: moartea lui Roosevelt, la 2 luni dup\u0103 \u00eencheierea conferin\u021bei, anul\u00e2nd orice \u00een\u021belegere secret\u0103. \u0218i mai ales Doctrina Truman<\/a>. Lansat\u0103 \u00een Congres la 12 martie 1947, strategia de politic\u0103 extern\u0103 a premers conceptele de r\u0103zboi rece \u0219i cortina de fier. Alegerea lui Roosevelt s-a dovedit neinten\u021bionat benefic\u0103. Eisenhower a dirijat cu mare abilitate func\u021bia de comandant suprem al corpului expedi\u021bionar aliat, reu\u0219ind s\u0103 lase Armatei Ro\u0219ii primatul ocup\u0103rii Berlinului. Marshall, din func\u021bia de \u0219ef al Marelui Stat Major American, a avut o perspectiv\u0103 mai larg\u0103 de la Washington \u0219i a reparat cu la fel de mare abilitate zona european\u0103 necontrolat\u0103 de Stalin. C\u00e2nd a lansat planul de ajutor care-I poart\u0103 numele, generalul era deja secretar de stat (termenul american pentru ministru de externe). Privind evenimentele din perspectiva liderului sovietic, prin prisma firii acestuia, ura fa\u021b\u0103 de americani se explic\u0103 lesne. Acesta ar fi motivul din sfera personal\u0103. Exist\u0103 \u0219i un motiv \u00een sfera mentalit\u0103\u021bii popula\u021biei. E greu de imaginat, darmite de g\u0103sit, dou\u0103 mentalit\u0103\u021bi mai opuse precum cele rus\u0103 \u0219i american\u0103. Prima e fatalist\u0103, sentimental\u0103, mesianic\u0103, ambi\u021bioas\u0103, mai ales lesne influen\u021babil\u0103 de manipulare. A doua e pragmatic\u0103, ra\u021bional\u0103, marcat\u0103 de o anume primitivitate a reflexului social. Americanul e r\u0103bd\u0103tor. P\u00e2n\u0103-l calci pe b\u0103t\u0103tur\u0103 r\u0103u. Atunci memoria atavic\u0103 a confrunt\u0103rii cu extinderea vestului face din el personaj aprig de western. Pe c\u00e2t e rusul de permeabil, prin natura sa, la comunism, pe at\u00e2t e americanul de refractar. De altfel nici nu \u00een\u021belege comunismul. Rusul standard detest\u0103 instinctiv americanul standard. Americanului standard rusul \u00eei e indiferent \u00een prima faz\u0103.<\/p>\n

A\u0219a a trecut jum\u0103tate de secol de a\u0219a zis r\u0103zboi rece.<\/p>\n

Imperiul ro\u0219u l-a excomunicat pe Soljeni\u021b\u00een. Arhipelagul Gulag trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 secretul sistemului. A trebuit ca scriitorul s\u0103 revin\u0103 \u00een turbulen\u021bii ani \u201990 \u00een \u021bara sa, sa publice Rusia sub avalan\u0219\u0103<\/em>, ca nu ru\u0219ii, cu at\u00e2t mai pu\u021bin liderii ru\u0219ilor, ci subiec\u021bii con\u0219tien\u021bi ai sistemului colonial imperial s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 esen\u021bialul. Scriitorul a denun\u021bat Gulagul nu deoarece era inuman. Ci deoarece era o metod\u0103 ineficace de a asigura suprema\u021bia Maicii Rossia.<\/p>\n

Scriitorul a fost 8 ani contemporan cu Putin. A mai tr\u0103it 3 ani dup\u0103 primele ie\u0219iri t\u0103ioase \u00een public ale acestuia. S-au apreciat reciproc. Prin prisma arhipelagului Gulag ar fi cel pu\u021bin interesant cum ar comenta scriitorul profund patriot acum r\u0103zboiul declarat de Putin lumii occidentale \u0219i, \u00een esen\u021b\u0103, Americii.<\/p>\n

Pe Putin \u00eel urm\u0103resc de cel pu\u021bin 17 ani. Din 2005. C\u00e2nd a convocat un congres al istoricilor din Federa\u021bia rus\u0103. Pe care l-a \u00eencheiat cu ucazul: tineretul nostru nu trebuie \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 Stalin a fost un criminal. Ci un mare erou rus. \u00cen acela\u0219i an a declarat c\u0103 destr\u0103marea URSS a fost cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 din istorie. Programul lui revendicativ a fost clar. Cum ne putem mira cum?<\/p>\n

Ce l-a determinat pe Putin s\u0103 ri\u0219te? Pre\u0219edin\u021bii Ukrainei, dup\u0103 independen\u021ba asumat\u0103 \u00een 1991, au oscilat. F\u0103r\u0103 a devia mult de la na\u021bionalismul a\u0219teptat. P\u00e2n\u0103 la prorusul Viktor Ianukovici. Aruncat peste gard \u00een curte la Putin. Ceea ce l-a enervat pe acesta. A sperat c\u0103 \u00een c\u00e2teva zile va schimba, la Kiev, actuala conducere cu una prorus\u0103. Reac\u021bia la ocuparea Crimeii, cu 8 ani \u00een urm\u0103, palid\u0103, \u00eel \u00eencuraja. De ce s-a \u00een\u0219elat? A avut prilejul s\u0103 afle c\u0103 ma\u0219in\u0103ria militar\u0103 ruseasc\u0103 e mai aproape de ceea ce \u00een anii \u201950 se spunea c\u0103 ar fi ma\u0219ina lui Ivan, din dalt\u0103 \u0219i din ciocan, merge-o zi \u0219i st\u0103 un an. <\/em>Cum? Armata ro\u0219ie care a ajuns la Berlin? A \u00a0ajuns deoarece abilitatea tacticii lui Eisenhower i-a permis. A \u021bine str\u00e2ns \u00een h\u0103\u021buri doi generali de calibrul lui Patton \u0219i Montgomery cere talent. Oricum moartea lui Patton, care nu se sfia s\u0103 spun\u0103 \u00een gura mare c\u0103 America \u0219i-a ales gre\u0219it adversarul \u0219i aliatul r\u0103m\u00e2ne dubioas\u0103. Nici \u00een Afghanistan nu prea rupsese armata ro\u0219ie, \u00eentre \u201980 \u0219i \u201989, inima t\u00e2rgului. Tot ce n-a fost arsenal nuclear a dat rateuri.<\/p>\n

Probabil Putin a \u00een\u021beles lec\u021bia. Probabil va aneantiza Ukraina. Unde prepusul lui proconsul prorus va domni peste ruine.<\/p>\n

Apoi va veni timpul marii \u00eencerc\u0103ri. Putin va trebui s\u0103-\u0219i duc\u0103 mai departe amenin\u021b\u0103rile, NATO se va descalifica dac\u0103 nu va reac\u021biona.<\/p>\n

Sigur, stabilitatea a fost asigurat\u0103 timp de 2 genera\u021bii de responsabilitatea adversarilor, asigurat\u0103 de conceptul de Distrugere Reciproc Asigurat\u0103.<\/p>\n

Putin a cl\u0103tinat barca. De ce? Probabil vrea neap\u0103rat s\u0103 prind\u0103, \u00een via\u021b\u0103 fiind, pozi\u021bia de lider al lumii. Tabloul actual e deplasat mai mult de un pas spre instabilitate. Cred c\u0103 \u00eenc\u0103 insuficient pentru a asigura holocaustul major.<\/p>\n

Cu ce seam\u0103n\u0103 r\u0103zboiul actual, \u00een faza Rusia vs<\/em> Ukraina? P\u0103str\u00e2nd absolut toate propor\u021biile, cu cel dintre Baiazid \u0219i Timur Lenk a.k.a.<\/em> Tamerlan. Ambii genii militare, de acela\u0219i s\u00e2nge \u0219i aceea\u0219i credin\u021b\u0103. Ankara, 1402. La cu totul alt\u0103 scar\u0103, dar n-a \u00eent\u00e2rziat dezastrul Constantinopolelui dec\u00e2t cu jum\u0103tate de secol. Iar cel ce se credea urma\u0219ul lui Genghiz Khan a murit \u00een drum spre China. Sultanii \u0219i hanii n-aveau arme nucleare.<\/p>\n

Iar succesul relativ al propagandei ruse\u0219ti care atribuie occidentului marca neonazist\u0103 se bazeaz\u0103 pe imensa prostie omeneasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu America nu e Alb\u0103-ca-Z\u0103pada. Nu pu\u021bine din influen\u021bele ei tout azimut sunt interesate \u0219i, pe alocuri, contraproductive. Afirma\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns o colonie occidental\u0103 nu e \u00een \u00eentregime fals\u0103. Doar c\u0103 principatele dun\u0103rene au fost colonie greceasc\u0103, un secol, ruseasc\u0103, alt\u0103 jum\u0103tate de secol. De ce numesc secolul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1566,109],"tags":[1120,1567,114,110],"class_list":["post-14196","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-72","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-72","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3GY","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14196","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14196"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14196\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14197,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14196\/revisions\/14197"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14196"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14196"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14196"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}