{"id":14211,"date":"2022-06-09T07:29:55","date_gmt":"2022-06-09T05:29:55","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=14211"},"modified":"2022-06-08T15:31:35","modified_gmt":"2022-06-08T13:31:35","slug":"istoria-poporului-cartii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14211","title":{"rendered":"Istoria poporului c\u0103r\u021bii"},"content":{"rendered":"

o istorie de buzunar<\/span><\/p>\n

de Ana-Maria Negril\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePoporul c\u0103r\u021bii\u201d (2008), este povestea roman\u021bat\u0103 a unui manuscris celebru, denumit \u201eHagada de la Sarajevo\u201d. Din nou, avem de-a face cu o carte despre c\u0103r\u021bi, dar, de data aceasta, trimiterile nu sunt la alte lucr\u0103ri, iar miezul pove\u0219tii este chiar istoria acestui manuscris realizat \u00een nordul Spaniei, \u00een sec. al XIV-lea \u0219i care, din 2017, face parte din patrimoniul UNESCO.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O hagad\u0103 (poveste) este o carte care con\u021bine indica\u021bii rituale pentru momentele Sederului de Pesah (Pa\u0219tele evreiesc), iar cea de la Sarajevo este \u00eempodobit\u0103 cu 69 de miniaturi, care descriu episoade Biblice, de la crearea lumii p\u00e2n\u0103 la eliberarea din Egipt \u0219i moartea lui Moise. Dup\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 sec\u021biune, mai exist\u0103 dou\u0103, una cu texte care se citesc \u00een timpul Pesah \u0219i cealalt\u0103 cu poezii apar\u021bin\u00e2nd poe\u021bilor evrei ai Evului Mediu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria manuscrisului este \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een mister, de\u0219i se cunosc c\u00e2teva repere ale c\u0103l\u0103toriei lui din Spania sec. al XIV-lea, p\u00e2n\u0103 la Sarajevo, \u00een sec. al XIX-lea, c\u00e2nd a fost v\u00e2ndut Muzeului Na\u021bional de c\u0103tre un b\u0103rbat numit Joseph Kohen. Astfel, se \u0219tie c\u0103 hagada a fost la un moment dat \u00een Italia, la Vene\u021bia (dup\u0103 \u00eensemnarea din 1609 a unui inchizitor, Giovanni Domenico Vistorini), apoi la Viena, unde coperta medieval\u0103 a fost schimbat\u0103 cu una mai ieftin\u0103, din carton.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe scurt, o istorie fascinant\u0103, care, \u00een cartea Geraldinei Brooks, se \u00eemplete\u0219te cu povestea Hannei Heath, conservator de documente medievale. Aceasta c\u0103l\u0103tore\u0219te la Sarajevo \u00een timpul r\u0103zboiului, apoi porne\u0219te pe urma indiciilor g\u0103site \u00eentre paginile hagadei (o pat\u0103 de s\u00e2nge, una de vin, un fir de blan\u0103 etc.) pentru a-i descoperi istoria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Exist\u0103 o sumedenie de elemente care \u00eemping nara\u021biunea \u0219i interesul cititorului tot mai departe. Romanul este compus din mai multe secven\u021be \u021binute laolalt\u0103 de liantul reprezentat de misterul hagadei. Planul de prezent este cel al Hannei Heath, care c\u0103l\u0103tore\u0219te la Sarajevo pentru a studia\u00a0 \u0219i conserva manuscrisul, iar pe fundalul luptelor, se \u021bese o poveste de dragoste \u0219i un mister legat de geneza \u0219i istoria acestui text. Cele mai interesante p\u0103r\u021bi sunt cele \u00een care, pornind de la indiciile descoperite de Hanna pe coperta \u0219i \u00een interiorul c\u0103r\u021bii, se nasc pove\u0219ti care dezv\u0103luie momente din istoria zbuciumat\u0103 a poporului evreu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Prima poveste este cea a unei fete din Sarajevo ai c\u0103rei p\u0103rin\u021bi sunt aresta\u021bi \u0219i omor\u00e2\u021bi de c\u0103tre nazi\u0219ti. Aceasta ajunge s\u0103 lupte al\u0103turi de partizani \u0219i este \u00een cele din urm\u0103 ad\u0103postit\u0103 de un \u00eenv\u0103\u021bat musulman, care salveaz\u0103 \u0219i hagada din muzeul local. Treptat, cartea \u00eel poart\u0103 pe cititor \u00een Vene\u021bia, perioada Rena\u0219terii, \u00een Spania medieval\u0103, p\u00e2n\u0103 se ajunge tot mai departe \u00een trecut, la artistului care a creat minunatele anluminuri ce \u00eenso\u021besc textul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen firul narativ de prezent, Hanna c\u0103l\u0103tore\u0219te tot pe urmele istoriei hagadei, \u00eent\u00e2lnind oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 care o pot ajuta s\u0103 dezlege misterul. Astfel, \u00een poveste se \u021bes informa\u021bii legate de manuscrisele medievale \u0219i de conservarea acestora, iar periplul acesta \u0219tiin\u021bific nu poate dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 deliciul cititorului avizat. Hanna are \u00eens\u0103 o poveste a ei \u0219i un mister care-i \u00eenconjoar\u0103 na\u0219terea, iar tensiunea nu \u00eenso\u021be\u0219te numai istoria c\u0103r\u021bii, ci \u0219i leg\u0103tura dintre cercet\u0103toare \u0219i mama ei. Aceasta a abandonat-o \u00een favoarea carierei de chirurg \u0219i este nemul\u021bumit\u0103 de realiz\u0103rile Hannei, pe care le consider\u0103 minore, de aceea leg\u0103tura dintre ele este marcat\u0103 de r\u0103ceal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, o poveste plin\u0103 de suspans, bine scris\u0103 \u0219i documentat\u0103, \u00een care secretele se dezv\u0103luie treptat, realiz\u00e2nd o punte \u00eentre trecut \u0219i prezent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eOric\u00e2t de multe au fost ocaziile \u00een care am lucrat cu obiecte rare \u0219i minunate, acea prim\u0103 atingere mi\u2011a l\u0103sat \u00eentotdeauna o senza\u021bie ciudat\u0103 \u0219i foarte puternic\u0103. E o combina\u021bie \u00eentre ce sim\u021bi c\u00e2nd atingi o s\u00e2rm\u0103 prin care trece curentul \u0219i ce sim\u021bi atunci c\u00e2nd m\u00e2ng\u00e2i capul unui nou\u2011n\u0103scut. De un secol, nici un specialist \u00een conservare nu mai atinsese acel manuscris. Aveam formele preg\u0103tite, pe pozi\u021bii. Am ezitat doar o secund\u0103 \u2013 o carte evreiasc\u0103, a\u0219adar cu cotorul pe dreapta \u2013 \u0219i am a\u0219ezat\u2011o \u00een suport.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 s\u2011o deschid\u0103, un neavizat nu \u015fi\u2011ar fi oprit privirea asupra c\u0103r\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, era o carte de mici dimensiuni, u\u0219or de folosit la masa de Pa\u0219te. Era legat\u0103 banal, \u00een stilul secolului al XIX\u2011lea, \u0219i copertele erau murdare \u0219i sc\u00e2lciate. Un codice at\u00e2t de superb ilustrat ca acesta trebuie s\u0103 fi avut ini\u021bial o leg\u0103tur\u0103 foarte elaborat\u0103. C\u00e2nd g\u0103te\u0219ti un filet mignon nu\u2011l serve\u0219ti pe o farfurie de carton. Leg\u0103torul folosise probabil foi\u021b\u0103 de aur sau gofraje de argint, poate intarsii de filde\u0219 ori sidef. Dar cartea aceasta fusese probabil relegat\u0103 de multe ori \u00een lunga ei existen\u021b\u0103. Singura despre care \u0219tiam cu certitudine, pentru c\u0103 era atestat\u0103, a fost ultima, f\u0103cut\u0103 la Viena \u00een anii 1890. Din nefericire, cu ocazia aceea cartea fusese maltratat\u0103 \u00eengrozitor. Leg\u0103torul austriac t\u0103iase serios din pergament \u0219i aruncase vechea leg\u0103tur\u0103 \u2013 ceva ce nimeni n\u2011ar mai face azi, mai ales un profesionist care lucreaz\u0103 pentru un muzeu important. Era imposibil de spus ce informa\u021bii s\u2011au pierdut, poate, cu ocazia aceea. Omul legase din nou pergamentele \u00eentre ni\u0219te coperte simple, din carton, cu un model turcesc nepotrivit, floral, care acum era decolorat \u0219i \u0219ters. Numai col\u021burile \u0219i cotorul erau din piele de vi\u021bel, de culoare brun\u2011\u00eenchis, dar \u0219i acela era jupuit, l\u0103s\u00e2nd la vedere muchiile cartonului cenu\u0219iu de dedesubt.\u201d (Geraldine Brooks, Poporul c\u0103r\u021bii<\/em>, ed. Polirom)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negril\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePoporul c\u0103r\u021bii\u201d (2008), este povestea roman\u021bat\u0103 a unui manuscris celebru, denumit \u201eHagada de la Sarajevo\u201d. Din nou, avem de-a face cu o carte despre c\u0103r\u021bi, dar, de data aceasta, trimiterile nu sunt la alte lucr\u0103ri, iar miezul pove\u0219tii este chiar istoria acestui manuscris realizat \u00een nordul Spaniei, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1566,1298],"tags":[1255,1113,1567,1571,1301],"class_list":["post-14211","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-72","category-o-istorie-de-buzunar","tag-ana-maria-negrila","tag-critica","tag-egophobia-72","tag-geraldine-brooks","tag-o-istorie-de-buzunar"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Hd","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14211","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14211"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14211\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14212,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14211\/revisions\/14212"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}