{"id":14327,"date":"2022-08-29T08:07:37","date_gmt":"2022-08-29T06:07:37","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=14327"},"modified":"2022-08-28T23:09:14","modified_gmt":"2022-08-28T21:09:14","slug":"cuvantul-rusilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14327","title":{"rendered":"Cuv\u00e2ntul ru\u0219ilor"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: green;\">(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\">de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cent\u00e2lnesc, din c\u00e2nd, opinii care cau\u021bioneaz\u0103 agresiunea endemic\u0103 (\u0219i acum extrem\u0103) a Rusiei prin cultura ei uria\u0219\u0103. Le taxez moderat, c\u0103ci sim\u021bul realit\u0103\u021bii, la astfel de persoane, e subdezvoltat. Deun\u0103zi am re\u00eent\u00e2lnit a\u0219a zisul argument la un distins intelectual, unul din furnizorii frecven\u021bi de poezie medieval\u0103. N-are lipsa acut\u0103 de realism a umani\u0219tilor, cu at\u00e2t mai pu\u021bin a fractodoc\u021bilor, dar logica inginereasc\u0103 \u00eei e la fel de departe.<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu \u0219tiu dac\u0103 \u0219i c\u00e2t voi putea conferi o corelare logic\u0103 intern\u0103 acestui paradox. La prima vedere, el nu pare s\u0103 fi preocupat ca atare pe cineva accesibil.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Voi porni de la un document str\u0103vechi. Un curs universitar de Istoria Rusiei, sub autoratul lui P. P. Panaitescu. Pentru anul universitar 1937-38. Un avantaj ar fi prinderea perioadei sovietice de \u00eenceput. Dar \u00een mare, no\u021biunile generale sunt dep\u0103\u0219ite. Din punct de vedere cultural, etapa statului kievean contribuie cu elemente care \u021bin de istoria zonal\u0103. Ajutarea bisericii de c\u0103tre lideri e un aspect esen\u021bial.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un <em>compte rendu<\/em> asupra culturii ruse: <a href=\"https:\/\/ro.frwiki.wiki\/wiki\/Culture_russe\">Cultura rus\u0103 &#8211; frwiki.wiki<\/a>. Nu cred c\u0103 e necesar s\u0103 urm\u0103rim am\u0103nun\u021bit articolul, doar lectura lui ne plaseaz\u0103 \u00een spa\u021biul de interes.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acestei culturi ruse, pe care unii lipsi\u021bi de sim\u021bul realului o pretind a avea puterea de a cau\u021biona Rusia ostil\u0103, i-a\u0219 plasa debutul odat\u0103 cu programul de occidentalizare a Rusiei activat de cel mai important \u021bar din dinastia Romanov, Petru cel Mare. Sigur c\u0103 marea cultur\u0103 rus\u0103 se exprim\u0103 cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la finele secolului XIX. Dar impulsul civiliza\u021bional imprimat de programul lui Petru cel Mare a avut ca efect \u0219i progresul cultural.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 not\u0103m, \u00een treac\u0103t, c\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin retorica din ce \u00een ce mai violent antioccidental\u0103 a Rusiei lui Putin contrazice \u00eens\u0103\u0219i evolu\u021bia Rusiei istorice. Voi reveni la aceast\u0103 idee pe diferite etape ale dezvolt\u0103rii Rusiei, ca fond pentru marea ei cultur\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Principiul fundamental al programului lui Petru cel Mare a fost cooptarea unor prin\u021bese europene luterane. Care, devenite \u021barine \u0219i convertite la cre\u0219tinismul r\u0103s\u0103ritean, au func\u021bionat ca un factor de progres. Cea mai important\u0103 a fost Sophia Federica de Anhalt-Zerbst, devenit\u0103 Ecaterina cea Mare. Domnia ei a \u00eempins energic grani\u021bele imperiului rus. Dar mai ales a adus la curtea sa valori precum Voltaire \u0219i marele matematician elve\u021bian Leonhard Euler.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cultur\u0103, Ecaterina a jucat rolul de Mecena. \u00centre altele, a \u00eenfiin\u021bat \u0219i o publica\u021bie de satir\u0103 \u0219i umor. In concluzie, contribu\u021bia ei la ceea ce numim marea cultur\u0103 rus\u0103 e major\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tot \u00een treac\u0103t, s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 Ecaterina a \u00eencorporat Ukraina \u00een imperiul rus. Interesant, retorica lui Putin n-o prea citeaz\u0103 ca surs\u0103 politic\u0103. De\u0219i popula\u021bia imperiului s-a dublat sub guvernarea ei, \u00een mare m\u0103sur\u0103 prin succese militare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Perioada Ecaterinei cea Mare e cea mai bun\u0103 dovad\u0103 a paralelismului marii culturi ruse cu expansiunea imperiului rus. Ceea ce dilueaz\u0103 paradoxul asumat ca subiect. Dar, aten\u021bie!, expansiunea imperiului rus \u0219i atingerea condi\u021biei de mare putere au urmat un proces natural. Nimic din retorica ostil\u0103 a lui Putin.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu toate c\u0103 cele 13 ocupa\u021bii ale teritoriilor rom\u00e2ne\u0219ti au o pondere minor\u0103 \u00een istoria imperiului rus, cel pu\u021bin un caz din nu pu\u021binele astfel de interac\u021biuni sunt caracteristice pentru mentalitatea ruseasc\u0103. \u00cen 1977, pentru a trece Dun\u0103rea, armatele \u021barului aveau nevoie de o trecere liber\u0103 prin \u021bara care se numea deja Rom\u00e2nia. Rusia ar fi avut o reticen\u021b\u0103 \u00een a trece cu for\u021ba. C\u00e2mpul de lupt\u0103 s-ar fi dep\u0103rtat de istorica \u021bint\u0103 a str\u00e2mtorilor, iar armata rus\u0103 s-ar fi confruntat cu 2 adversari \u00een loc de unul. Le-ar fi convenit ru\u0219ilor o trecere convenit\u0103. Rom\u00e2nilor la fel. Ar fi evitat r\u0103zboiul pe propriul teritoriu. Dar logica politic\u0103 e una \u0219i tupeul de mare putere alta. De ce a rezistat Br\u0103tianu \u0219i a parvenit la conven\u021bia de la Livadia (\u00een Crimeea). Era informat asupra st\u0103rii proaste a armamentului \u0219i \u00een general a echipamentului rus. Tupeului rus nu i se poate r\u0103spunde dec\u00e2t cu contra\u0219antaj inteligent. De fapt situa\u021bia se va repeta dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La Livadia prin\u021bul Gorceakov a semnat trecerea permis\u0103 a trupelor ruse prin Rom\u00e2nia \u0219i, \u00een contrapartid\u0103, respectarea integrit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei. Ceea ce nu avea de g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 \u0219i n-a f\u0103cut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 re\u00eentoarcerea victorioas\u0103 a armatei rom\u00e2ne, armata rus\u0103 a ocupat Bucure\u0219tiul. Pentru a for\u021ba m\u00e2na prin\u021bului Carol s\u0103 cedeze cele 3 jude\u021be dun\u0103rene pierdute de Rusia \u00een R\u0103zboiul Crimeii. Cahul, Bolgrad \u0219i Ismail.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u021aarul a cerut, peremptoriu, dezarmarea armatei rom\u00e2ne. Bucure\u0219tiul a dezl\u0103n\u021buit o gheril\u0103 urban\u0103. Cu pierderi inerente pentru ru\u0219i. Aici a func\u021bionat inteligen\u021ba tactic\u0103 a lui Carol. A p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul \u0219i a retras armata, intact\u0103, de\u0219i obosit\u0103, \u00een Oltenia. Coloana l ruseasc\u0103 era amenin\u021bat\u0103 din flanc. Pozi\u021bia a avut unele elemente tactice similare cu tabloul de la Austerlitz. Ru\u0219ii au fost nevoi\u021bi s\u0103 se retrag\u0103 spre nord.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar ocup\u00e2nd cele 3 jude\u021be.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tratatul de la San Stefano prevedea, \u00eentr-adev\u0103r, independen\u021ba Rom\u00e2niei. Dar cu condi\u021bia pierderii celor 3 jude\u021be. Imperiul Otoman nu se putea opune. Era \u00eenvins. Tratatul a fost reexaminat de Congresul de la Berlin. Unde Rom\u00e2nia nu numai c\u0103 n-a rec\u00e2\u0219tigat nimic, dar i s-a pus o condi\u021bie oneroas\u0103 de c\u0103tre toate puterile apusene. Independen\u021ba ar fi urmat s\u0103 fie ratificat\u0103 numai dac\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i-ar fi modificat constitu\u021bia, accept\u00e2nd cet\u0103\u021benia persoanelor alogene imigrate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Morala fabulei e aceea\u0219i: Rusia nu-\u0219i ia angajamente formale dec\u00e2t silit\u0103, n-are de g\u00e2nd s\u0103 le respecte, nu le respect\u0103 \u0219i nu poate fi contrat\u0103 dec\u00e2t prin contra\u0219antaj militar. La scara istoriei ruse, episodul 1977-78 e m\u0103runt. Dar semnificativ ca model.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tr\u0103darea a luat forma unul schimb de teritorii. Cele 3 jude\u021be, prin reluarea c\u0103rora Rusia \u0219tergea ultima urm\u0103 a r\u0103zboiului Crimeii \u00een schimbul nordului Dobrogei. Pe care ru\u0219ii nu-l d\u0103deau de la ei. Turcul pl\u0103te\u0219te.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un contraexemplu izolat. E adev\u0103rat, personajul c\u0103ruia a fost un nobil autentic. Contele Leon (Lew) Tolstoi. \u00cen 1854 a locuit cam un an \u00een Bucure\u0219ti. Ca ofi\u021ber superior al armatei ruse.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fotografiile din <a href=\"https:\/\/evz.ro\/tolstoi-locuit-bucuresti-un-an.html\">https:\/\/evz.ro\/tolstoi-locuit-bucuresti-un-an.html<\/a> au fost oferite de centrul cultural al ambasadei ruse. Casa care l-e g\u0103zduit pe marele scriitor e relativ greu de localizat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un articol edificator scrie profesorul Ioan Stanomir, profesor de drept constitu\u021bional la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti: <a href=\"https:\/\/www.contributors.ro\/vladimir-putin-si-agresivitatea-rusiei-strategia-unui-stat-revizionist\/\">https:\/\/www.contributors.ro\/vladimir-putin-si-agresivitatea-rusiei-strategia-unui-stat-revizionist\/<\/a>. Re\u021binem: <em>Agresivitatea mar\u021bial\u0103 a Federa\u021biei Ruse este expresia unui stat revizionist, ne\u00eemp\u0103cat cu existen\u021ba unei ordini europene\u00a0 fondate pe dreptul na\u021biunilor la auto-determinare politic\u0103.\u00a0 Rusia lui Putin nu este \u0219i nu poate fi URSS. Ea nu \u00a0mai posed\u0103 anvergura global\u0103 a unui sistem mesianic de seduc\u021bie ideologic\u0103: comunismul era ra\u021biunea de a fi a universului sovietic. Rusia lui Putin, \u00een pofida eforturilor sale, nu poate propune \u00a0\u00a0o religie politic\u0103 care s\u0103 egaleze intensitatea de fascina\u021bie a marxism-leninismului. Revenirea la na\u021bionalismul militar \u0219i la fervoarea etnocratic\u0103 este semnul \u00a0accept\u0103rii acestei\u00a0noi realit\u0103\u021bi.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exist\u0103, totu\u0219i, unele diferen\u021be \u00eentre doctrina exprimat\u0103 de Putin \u0219i acoli\u021bii s\u0103i \u0219i cea a lui Alexandr Dughin, ideologul geopolitician, filosof, sociolog \u0219i politician rus. Este cunoscut pentru vederile sale considerate fasciste \u0219i a avut leg\u0103turi str\u00e2nse cu Kremlinul \u0219i armata rus\u0103. Dar \u00eenaintea lui Dughin a fost Prin\u021bul Nikolai Sergheevici Trube\u021bkoi, care s-a inspirat, la r\u00e2ndul lui, din teoriile lui Piotr Niolaevici Savi\u021bki. Ideile ambilor abordau riscul ca Rusia s\u0103 devin\u0103 o colonie. Evitarea acestui presupus proces era, \u00een viziunea prin\u021bului Trube\u021bkoi, obiectivitatea comunit\u0103\u021bii de soart\u0103 istoric\u0103 a geografiei eurasiene. Amestecarea elementelor asiatice cu altele europene ar duce la o sintez\u0103 cu individualitate proprie. Solu\u021biile adoptate cu 8 secole \u00een urm\u0103 de Genghiz Khan ar fi valabile \u0219i azi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne amintim de formula, mai restr\u00e2ns\u0103, lansat\u0103 de Gorbaciov, o cas\u0103 comun\u0103, de la Atlantic la Urali, pentru a vedea c\u0103 cea a lui Medvedev, un stat unic de la Lisabona la Vladivostok, e un pas urm\u0103tor. Dar nu ultimul. Ultimul e al lui Putin \u0219i al acoli\u021bilor s\u0103i.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 la a dezvolta modelul megastrategic al lui Putin s\u0103 preciz\u0103m sursa doctrinei prin\u021bului Trube\u021bkoi \u0219i a geografului Piotr Nikolaevici Savi\u021bki. Un articol semnat de Tudor P\u0103curaru \u00een num\u0103rul din august 2022 al lunarului Magazin istoric. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u00e2teva idei: Proiectul cel mare, europenizarea Rusiei, a \u00eendreptat \u021bara pe o cale gre\u0219it\u0103. Europa este principalul du\u0219man al neamului omenesc. Lumea rus\u0103 este pretutindeni acolo unde oamenii vorbesc limba rus\u0103 \u0219i g\u00e2ndesc ca ru\u0219ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 reflect\u0103m pu\u021bin asupra acestor idei. Eurasia integrat\u0103 exprim\u0103 limpede concep\u021bia expansionist\u0103. Rusia Kievean\u0103 distrus\u0103 de Hoarda de Aur a avut nevoie de c\u00e2teva secole pentru a se elibera de o putere mongol\u0103 \u00een regres. Cum a ajuns la Vladivostok? Prin cuceriri succesive. Ale unor triburi izolate \u0219i slabe. C\u0103rora le-a impus limba rus\u0103 cu for\u021ba. Doctrina prin\u021bului Trube\u021bkoi e una logic\u0103. Dup\u0103 el, a aplicat-o concret Stalin. \u0218i ar fi reu\u0219it, dac\u0103 Roosevelt n-ar fi murit la timp. Doctrina Truman \u0219i planul Marshall, reprezent\u00e2nd reac\u021bia lumii occidentale au z\u0103g\u0103zuit planul Trube\u021bkoi-Stalin. Blocat \u00een fa\u021ba occidentului European, cu r\u0103d\u0103cini istorice solide, Stalin s-a \u00eendreptat asupra Africii \u0219i a restului Asiei. Acum vine Putin, c\u0103ruia nu-I mai ajunge Eurasia integrat\u0103. Vrea desfiin\u021barea zonei transatlantice cu nucleul NATO.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar care e semnifica\u021bia ideii c\u0103 Europa e principalul du\u0219man al neamului omenesc? Rimeaz\u0103, rezoneaz\u0103 cu ideea c\u0103 europenizarea adus\u0103 Rusiei de Petru cel Mare a stricat Rusia. E aici o nostalgie profund\u0103 dup\u0103 imperiul lui Genghiz Khan. \u00centre cruzimea acestuia \u0219i cruzimea primilor \u021bari ru\u0219i e aceea\u0219i substan\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe plan doctrinar, victoria Rusiei lui Putin ar \u00eensemna demolarea lumii antice de c\u0103tre hoardele \u0219i \u00eenst\u0103p\u00e2nirea unui nou ev \u00eentunecat. Dar nu numai pe planul p\u0103cii \u0219i chiar al raportului de for\u021be \u00een lume. Ocolim statistica premiilor Nobel (cu excep\u021bia celor pentru Pace \u0219i chiar Literatur\u0103, demonetizate prin politizare excesiv\u0103). Doctrina antioccidental\u0103 a lui Putin poate spune c\u0103 institu\u021bia premiului Nobel e ea \u00eens\u0103\u0219i occidental\u0103. Dar avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 o lucrare semnificativ\u0103: 100 cele mai mari inven\u021bii dintotdeauna. Asta \u021bine de \u00eens\u0103\u0219i dezvoltarea obiectiv\u0103 a societ\u0103\u021bii umane. De Tom Philbin.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ei, bine, peste 60 din 100 sunt de origine transatlantic\u0103, multe din restul sunt chineze\u0219ti. Dintre cele 60, majoritatea sunt de origine anglo-saxon\u0103. Asta e marca de evolu\u021bie a lumii. A schimba acum for\u021bat, polarizarea istoric\u0103 a lumii ar fi un act distructiv.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar nu numai at\u00e2t. Genera\u021biei mele i s-a predat la \u0219coal\u0103 c\u0103 radioul a fost descoperit de rusul Popov. E adev\u0103rat, aceasta a lucrat \u00een domeniu. Dar rezultatele sale sunt minore \u00een materie fa\u021ba de cele ale italianului Guglielmo Marconi. Autoatribuirea nu pu\u021binor rezultate \u0219tiin\u021bifice Rusiei de c\u0103tre istoriografia rus\u0103 a fost obsesiv\u0103. Mai mult, politica \u0219tiin\u021bific\u0103 rus\u0103 a negat legile lui Mendel, a contestat caracterul \u0219tiin\u021bific al teoriilor fizicianului austriac Ernst Mach, a afirmat caracterul pretins ne\u0219tiin\u021bific al algebrelor Boole \u0219i alte asemenea fantezii. Nu mai vorbim de Miciurin \u0219i L\u00eesenko. Elemente care au tr\u0103dat un spirit ostentativ antioccidental.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe de alt\u0103 parte, faptul c\u0103 mi\u0219carea editorial\u0103 e \u00een plin\u0103 expansiune \u00een Rusia e un fapt pozitiv. Tirajul mediu al unei edituri oarecare e de ordinul sutelor de mii de exemplare. S\u0103 urm\u0103rim cu aten\u021bie suma efectelor. Cu aten\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 pesimism.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Minciuna joac\u0103 la ru\u0219i un rol ostentativ strategic. Zeci de ani n-au exprimat aprecieri asupra r\u0103zboiului pe care ei \u00eel numesc Marele r\u0103zboi pentru ap\u0103rarea Patriei. Adic\u0103 partea european\u0103 a celui de-al doilea r\u0103zboi Mondial. Din 2005, de c\u00e2nd Putin a declan\u0219at ofensiva refacerii imperiului, ru\u0219ii au pornit o propagand\u0103 violent\u0103 \u00eempotriva for\u021belor care au \u00eenvins du\u0219manul nazist. Conform acestei propagande, rolul for\u021belor apusene a fost neglijabil. Armata ro\u0219ie a \u00eenvins singur\u0103 for\u021bele naziste. Deocamdat\u0103, aceste minciuni ostentative sunt contracarate de informa\u021bie public\u0103 pe toate planurile. Dar m\u00e2ine? Marele public e din ce in ce mai sensibil la propaganda profesionist\u0103, industrial\u0103 putem spune. Tineretul genera\u021biei urm\u0103toare va crede minciuna infiltrat\u0103 de Rusia. Nimeni nu va mai \u0219ti cine au fost Patton \u0219i Montgomery, cine a fost Eisenhower, cine a fost Marshall \u0219i cum a salvat el Europa de vest de Stalinism, cine a fost Douglas Macarthur cu pipa lui din cocean de porumb, cine a c\u00e2\u0219tigat r\u0103zboiul Mondial \u00eempotriva for\u021belor Axei. Genera\u021bia mea, care a avut \u0219ansa de a afla realitatea istoric\u0103 dup\u0103 ce a fost min\u021bit\u0103 \u00een \u0219coal\u0103, are datoria acut\u0103, c\u00e2t mai tr\u0103ie\u0219te, s\u0103 neutralizeze propaganda rus\u0103 ostentativ\u0103. Pasivitatea \u00eenseamn\u0103 sinucidere.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Suma ajutoarelor, nici acum pl\u0103tite, oferite de USA lui Stalin, f\u0103r\u0103 de care armata ro\u0219ie nu avem garan\u021bia c\u0103 ar fi ajuns pe Vistula, e, har cerului, cunoscut\u0103. S-o memor\u0103m \u0219i s\u0103 n-o uit\u0103m. Orice element ostil al propagandei ruse trebuie contracarat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu \u00cent\u00e2lnesc, din c\u00e2nd, opinii care cau\u021bioneaz\u0103 agresiunea endemic\u0103 (\u0219i acum extrem\u0103) a Rusiei prin cultura ei uria\u0219\u0103. Le taxez moderat, c\u0103ci sim\u021bul realit\u0103\u021bii, la astfel de persoane, e subdezvoltat. Deun\u0103zi am re\u00eent\u00e2lnit a\u0219a zisul argument la un distins intelectual, unul din furnizorii frecven\u021bi de poezie medieval\u0103. N-are lipsa acut\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1569,109],"tags":[1120,1570,114,110],"class_list":["post-14327","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-73","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-73","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3J5","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14327"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14327\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14328,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14327\/revisions\/14328"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}