{"id":14414,"date":"2022-10-01T07:55:02","date_gmt":"2022-10-01T05:55:02","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14414"},"modified":"2022-09-30T20:56:42","modified_gmt":"2022-09-30T18:56:42","slug":"isabel-si-apele-timpului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14414","title":{"rendered":"Isabel \u0219i apele Timpului"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><span style=\"color: green;\">(Studii fantastice)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Oliviu Cr\u00e2znic<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Sergiu SOME\u0218AN <\/strong>(n. 1954) este un scriitor premiat, prolific \u0219i versatil, cu o bibliografie prea bogat\u0103 pentru a o reproduce aici; suficient s\u0103 preciz\u0103m faptul c\u0103 titlurile din care este compus\u0103 aceasta se \u00eencadreaz\u0103 \u00een genuri \u0219i specii literare diverse, de la liric la epic \u0219i de la roman \u0219tiin\u021bifico-fantastic ori fantastic propriu-zis la roman criminalistic.<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din respectiva bibliografie, am ales s\u0103 ne oprim asupra unei opere literare mai vechi (mai exact, a doua lansat\u0103 pe pia\u021ba editorial\u0103 \u0219i prima apar\u021bin\u00e2nd genului epic).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>S\u0103 n-o s\u0103ru\u021bi pe Isabel <\/em><\/strong>(Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005[1]) apar\u021bine stilului func\u0163ional beletristic, curentului literar speculativist[2], genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal \u0219i, respectiv, tematic) a colectaneului de proz\u0103 scurt\u0103 (povestiri \u0219i o schi\u021b\u0103 [3] care, dup\u0103 cum vom vedea mai jos, ar fi putut fi grupate \u00een trilogii) \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2t despre subspecia literar\u0103 aferent\u0103 speciei literare tematice, aceasta variaz\u0103 \u00een cadrul colectaneului, dup\u0103 cum se va vedea mai jos.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Primele proze (<em>\u00cent\u00e2lnire cu Isabel<\/em>; <em>S\u0103 n-o s\u0103ru\u021bi pe Isabel<\/em>; <em>Oviraptorul<\/em>) alc\u0103tuiesc o trilogie[4] de povestiri \u0219tiin\u021bifico-fantastice cronozofice, put\u00e2nd fi asociat\u0103, din punct de vedere al literaturii comparate, <em>Patrulei Timpului<\/em> (<em>Time Patrol<\/em>; P. Anderson, 1955-1995), dar \u0219i, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, unor opere literare precum <em>Amintiri la pachet<\/em> (<em>We Can Remember It for You Wholesale<\/em>; Ph.K. Dick, 1966) sau <em>Un bubuit de tunet<\/em> (<em>A Sound of Thunder<\/em>; R. Bradbury, 1952) \u2013 cu men\u021biunea c\u0103 abordarea preferat\u0103 de S. Some\u0219an este (ca \u0219i \u00een alte proze ale sale) una aflat\u0103 la grani\u021ba cu \u0219tiin\u021bifico-fantasticul histrionic[5]. Trilogia ar putea constitui miezul unui adev\u0103rat ciclu epic; \u00een orice caz, ne-am dori s\u0103 o re\u00eent\u00e2lnim pe androida Isabel \u0219i cu prilejul altor c\u0103l\u0103torii \u00een Timp, deoarece are, ca personaj, un poten\u021bial remarcabil.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Cele nou\u0103 miliarde de idei SF <\/em>\u00eencepe ca o confesiune literar\u0103 (autorul m\u0103rturisind, prin intermediul personajului-narator, c\u0103 s-a inspirat din opere literare \u0219tiin\u021bifico-fantastice clasice, ale c\u0103ror premize le-a preluat \u0219i modificat \u2013 uneori substan\u021bial, alteori numai \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u2013, produc\u00e2nd, astfel, pasti\u0219e ori parodii [6]), dar sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a deveni o povestire \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 histrionic\u0103, parodiind <em>Cele nou\u0103 miliarde de nume ale lui Dumnezeu<\/em> (<em>The Nine Billion Names of God<\/em>; A.C. Clarke, 1953).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u015eansa noastr\u0103 s-a numit Adam <\/em>este, de asemenea, o povestire \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 histrionic\u0103 \u2013 mai exact, dup\u0103 cum, de altfel, autorul m\u0103rturise\u0219te (a se vedea, mai sus, <em>Cele nou\u0103 miliarde de idei SF<\/em>), o pasti\u0219\u0103 dup\u0103 <em>Un om exemplar<\/em> (<em>Man of Distinction<\/em>; F. Brown, 1951). Nu putem spune, \u00eens\u0103, c\u0103 impresioneaz\u0103 (cum, de altfel, nici textul original nu impresioneaz\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Arena <\/em>este o povestire \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 apocaliptic\u0103 (cu, de acum, obi\u0219nuita nuan\u021b\u0103 histrionic\u0103), constituind o a doua pasti\u0219\u0103 dup\u0103 F. Brown (<em>Arena<\/em>; 1944) asumat\u0103 (a se vedea, mai sus, <em>Cele nou\u0103 miliarde de idei SF<\/em>). Dar, de data aceasta, at\u00e2t decorul schimbat de S. Some\u0219an, c\u00e2t \u0219i deznod\u0103m\u00e2ntul (re)imaginat de acesta sunt, \u00een mod cert, mai ingenioase dec\u00e2t acelea oferite cititorilor de c\u0103tre scriitorul american.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Bla-bla-bla, domnule general <\/em>\u00eencheie trilogia Brown\/Some\u0219an men\u021bionat\u0103 \u00een prefa\u021ba-prolog <em>Cele nou\u0103 miliarde de idei SF<\/em> (a se vedea mai sus). Este o schi\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 histrionic\u0103, av\u00e2nd prea pu\u021bin\u0103 (am putea spune chiar deloc) leg\u0103tur\u0103 cu schi\u021ba-surs\u0103, <em>Arma<\/em> (<em>The Weapon<\/em>; 1969). Apreciat\u0103, \u00een\u021belegem (tot din <em>Cele nou\u0103 miliarde de idei SF<\/em>) drept pacifist\u0103, ne pare a fi mai degrab\u0103 un excelent (\u0219i c\u00e2t se poate de actual) avertisment cu privire la \u00eencrederea tot mai mare, aproape de natur\u0103 religioas\u0103, pe care oamenii o acord\u0103 estim\u0103rilor, predic\u021biilor etc. efectuate prin intermediul ordinatoarelor, \u00een ciuda faptului c\u0103 acestea s-au dovedit, \u00een repetate r\u00e2nduri, a fi departe de realitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Urm\u0103toarele proze (<em>O ipotez\u0103 aproape absurd\u0103<\/em>; <em>Dilema<\/em>; <em>Iubitul meu din alt\u0103 lume<\/em>) alc\u0103tuiesc a treia trilogie de povestiri \u0219tiin\u021bifico-fantastice, apar\u021bin\u00e2nd, de data aceasta, subspeciei literare a \u0219tiin\u021bifico-fantasticului parapsihologic (cu tente neofantastice \u0219i \u2013 mai este nevoie s\u0103 men\u021bion\u0103m? \u2013 histrionice). <em>O ipotez\u0103 &#8230;<\/em> este foarte reu\u0219it\u0103; <em>Dilema<\/em> \u0219i <em>Iubitul &#8230;<\/em> nu impresioneaz\u0103, dar, datorit\u0103 scriiturii pl\u0103cute \u0219i personajelor simpatice, nici nu plictisesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A patra \u0219i ultima trilogie este alc\u0103tuit\u0103 din povestiri (<em>O casc\u0103 alb\u0103 \u015fi-un copil \u00een ploaie<\/em>; <em>Timidul<\/em>; <em>O rachet\u0103 cu numele meu<\/em>) \u0219tiin\u021bifico-fantastice cibernetice (<em>O casc\u0103 &#8230;<\/em>, \u00een special, dar \u0219i <em>O rachet\u0103 &#8230;<\/em>, situ\u00e2ndu-se la grani\u021ba cu \u0219tiin\u021bifico-fantasticul militarist, iar <em>Timidul<\/em> purt\u00e2ndu-ne g\u00e2ndul, din nou, spre <em>Amintiri la pachet<\/em> \u2013 a se vedea mai sus \u2013, dar \u0219i spre filmul artistic al lui J. Cameron, <em>Strange Days<\/em> \u2013 1995). Este o trilogie substan\u021bial diferit\u0103 de precedentele, sumbr\u0103 \u0219i menit\u0103 nu s\u0103 \u00eel distreze, ci s\u0103 \u00eel afecteze emo\u021bional pe cititor \u2013 punct culminant al colectaneului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen sf\u00e2r\u0219it, sub form\u0103, am putea spune, de epilog, descoperim <em>Planeta cu spioni<\/em>, o povestire \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 histrionic\u0103 foarte reu\u0219it\u0103 din punct de vedere al revela\u021biei finale (popula\u021bia Terrei se dovede\u0219te a fi alc\u0103tuit\u0103 exclusiv din reprezentan\u021bii deghiza\u021bi ai unor \u2013 nu pu\u021bine! \u2013 specii extraterestre care se spioneaz\u0103, astfel, una pe alta), dar din care limbajul licen\u021bios \u0219i episoadele indecente ar fi fost indicat s\u0103 lipseasc\u0103 (fie \u0219i numai pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een siajul nara\u021biunilor anterioare).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Stilul individual al autorului este simplu, direct, \u00eendeob\u0219te minimalist (unele abateri de la minimalism ies \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een trilogia cibernetic\u0103), \u00eens\u0103, totodat\u0103, agreabil, dinamic, \u00eengrijit (netr\u0103d\u00e2nd \u00een nici un fel faptul c\u0103 S. Some\u0219an se afla, practic, \u00een momentul lans\u0103rii pe pia\u021b\u0103 a operei literare analizate aici, la debutul s\u0103u editorial \u00een calitate de prozator).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen concluzie, toate povestirile \u0219i schi\u021ba incluse \u00een <em>S\u0103 n-o s\u0103ru\u021bi pe Isabel<\/em> se parcurg cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i cu pl\u0103cere; mare parte a ideilor acestora sunt remarcabile \u0219i au rezistat testului Timpului \u2013 distr\u00e2nd, \u00eentrist\u00e2nd sau pun\u00e2nd pe g\u00e2nduri cititorul de ast\u0103zi, \u00een acela\u0219i fel \u00een care au distrat, \u00eentristat sau pus pe g\u00e2nduri cititorul de ieri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iar o edi\u021bie <em>Sergiu Some\u0219an: Proz\u0103 scurt\u0103. Opere complete<\/em> ar constitui, \u00een opinia noastr\u0103, o apari\u021bie editorial\u0103 demn\u0103 de interes.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">NOTE<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[1] Edi\u021bia <em>Do Not Kiss Isabel<\/em> (Ed. Infarom Publishing, 2008), destinat\u0103 pie\u021bei interna\u021bionale, are un cuprins semnificativ diferit, necesit\u00e2nd o analiz\u0103 separat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A se vedea \u0219i [4].<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[2] Prin sintagma \u201efic\u021biune speculativ\u0103\u201d este uneori desemnat\u0103 specia literar\u0103 a \u0219tiin\u021bifico-fantasticului (ori o specie literar\u0103 \u00eenrudit\u0103), alteori o subspecie a \u0219tiin\u021bifico-fantasticului \u0219i alteori o \u201esupraspecie\u201d literar\u0103 care \u00eenglobeaz\u0103 un anumit tip de \u0219tiin\u021bifico-fantastic, un anumit tip de fantastic propriu-zis, un anumit tip de macabru etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceast\u0103 \u201esupraspecie\u201d ne pare a fi, \u00een fapt, prin caracteristicile sale, nimic altceva dec\u00e2t un curent literar, suprapus, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, \u201etransrealismului\u201d (\u00een care sunt, \u00eendeob\u0219te, \u00eencadrate operele unor Ph. K. Dick, K. Vonnegut ori J.G. Ballard) propus de R. Rucker \u0219i\/sau \u201erealismului fantastic\u201d (viz\u00e2nd autori precum H.G. Wells, H.P. Lovecraft, A. Huxley ori R. Bradbury) propus de L. Pauwels \u0219i J. Bergier. C\u00e2t despre respectivele propuneri, ne par, \u00een orice caz, inadecvate din punct de vedere al denumirii: \u201etransrealismul\u201d trimite cu g\u00e2ndul (asemenea curentelor literare transcendentalism, irealism etc.) \u00een primul r\u00e2nd la fantastic propriu-zis \u0219i (mult) prea pu\u021bin la \u0219tiin\u021bifico-fantastic, iar conceptul de \u201erealism fantastic\u201d este un nonsens (asemenea \u201erealismului magic\u201d), realismul neput\u00e2nd fi, prin defini\u021bie, altfel dec\u00e2t nonfantastic (\u0219i nonmagic).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Speculativismul ar reuni, prin urmare, opere literare (apar\u021bin\u00e2nd unor specii literare diverse) ale c\u0103ror intrigi sunt \u021besute \u00een jurul unei \u00eentreb\u0103ri de tipul \u201eCe ar fi dac\u0103 &#8230;?\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Alte denumiri care au fost propuse pentru acest tip de literatur\u0103 sunt \u201eslipstream\u201d sau \u201esuppositional fiction\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[3] Confuzia dintre povestire \u0219i schi\u021b\u0103 este, din nefericire, des \u00eent\u00e2lnit\u0103, \u00eencadrarea f\u0103c\u00e2ndu-se, de multe ori, \u00een mod gre\u0219it, doar prin raportare la dimensiunile textului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a putea fi considerat\u0103 schi\u021b\u0103, o proz\u0103 trebuie nu doar s\u0103 fie scurt\u0103, ci \u0219i scris\u0103 \u00eentr-un stil minimalist (f\u0103r\u0103 detalii) \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103 prezinte un singur episod (tablou) din via\u021ba personajului\/personajelor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai multe proze din colectaneul analizat aici \u00eentrunesc primele dou\u0103 caracteristici mai sus men\u021bionate, apropiindu-se astfel de statutul de schi\u021b\u0103, dar una singur\u0103 \u00eentrune\u0219te toate trei caracteristicile \u00een cauz\u0103, constituind, astfel, o schi\u021b\u0103 \u00een deplinul sens al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[4] Trilogia <em>\u00cent\u00e2lnire cu Isabel; S\u0103 n-o s\u0103ru\u021bi pe Isabel; Oviraptorul<\/em> a fost republicat\u0103, de cur\u00e2nd, \u00een colectaneul <em>Zbang! Tung! Bung!<\/em> (Ed. Pavcon, 2021).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[5] Comic, ludic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a \u00een\u021belege mai bine \u0219tiin\u021bifico-fantasticul histrionic, a se vedea, \u201emutatis mutandis\u201d, O. Cr\u00e2znic, <em>Fantasticul histrionic<\/em> (<a href=\"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11154\">https:\/\/egophobia.ro\/?p=11154<\/a>), dar \u0219i O. Cr\u00e2znic, <em>Fantasticul delimitat<\/em> (<a href=\"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11067\">https:\/\/egophobia.ro\/?p=11067<\/a>).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">[6] Vorbind despre plagiat, autorul face o confuzie des \u00eent\u00e2lnit\u0103 (explicabil\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor care nu au studii juridice).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Conform legisla\u021biei noastre, plagiatul nu exist\u0103 \u00een domeniul literaturii artistice, ci doar \u00een domeniul literaturii profesionale din domeniul cercetare-dezvoltare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exist\u0103, fire\u0219te, \u0219i \u00een domeniul literaturii artistice o protec\u021bie a dreptului de autor, dar aceast\u0103 protec\u021bie acoper\u0103 (ca \u00een toat\u0103 Uniunea European\u0103, de altfel) modul \u00een care este exprimat\u0103 o idee (adic\u0103 textul propriu-zis), nu ideea \u00een sine, care poate circula liber de la un text la altul \u0219i de la un autor la altul \u2013 fapt c\u00e2t se poate de firesc, c\u0103ci altfel crea\u021bia artistic\u0103 ar deveni imposibil\u0103 (majoritatea ideilor literare au fost deja epuizate \u00een <em>Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O situa\u021bie diferit\u0103 exist\u0103 \u00een legisla\u021bia Statelor Unite ale Americii (probabil de aici \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea confuziei mai sus men\u021bionate, prin preluarea informa\u021biilor despre plagiat din filme americane), dar, f\u0103r\u0103 a mai insista asupra acestei chestiuni de natur\u0103 juridic\u0103, preciz\u0103m faptul c\u0103 nici dincolo de Ocean inspira\u021bia nu este \u00eengr\u0103dit\u0103 pur \u0219i simplu, problema analiz\u00e2ndu-se de la caz la caz, \u00een func\u021bie de numeroase aspecte, \u00een acela\u0219i scop al neelimin\u0103rii posibilit\u0103\u021bii de crea\u021bie artistic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(Studii fantastice) de Oliviu Cr\u00e2znic Sergiu SOME\u0218AN (n. 1954) este un scriitor premiat, prolific \u0219i versatil, cu o bibliografie prea bogat\u0103 pentru a o reproduce aici; suficient s\u0103 preciz\u0103m faptul c\u0103 titlurile din care este compus\u0103 aceasta se \u00eencadreaz\u0103 \u00een genuri \u0219i specii literare diverse, de la liric la epic \u0219i de la roman \u0219tiin\u021bifico-fantastic [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1595,892],"tags":[1113,1596,636,1597,1194],"class_list":["post-14414","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-74","category-ghidul-cititorului-de-fantastic","tag-critica","tag-egophobia-74","tag-oliviu-craznic","tag-sergiu-somesan","tag-studii-fantastice"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Ku","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14414"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14415,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14414\/revisions\/14415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}