{"id":14454,"date":"2022-11-09T08:07:36","date_gmt":"2022-11-09T06:07:36","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14454"},"modified":"2022-11-07T23:06:54","modified_gmt":"2022-11-07T21:06:54","slug":"a-little-bit-of-green1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14454","title":{"rendered":"A little bit of Green[1]"},"content":{"rendered":"

<\/a><\/p>\n

proz\u0103 selectat\u0103 din grupul \u201cProz\u0103 \u015fi eseuri<\/a>\u201d – facebook [a opta selec\u0163ie]<\/span><\/p>\n

de Lumini\u021ba Zaharia<\/p>\n

    \n
  1. Lift \u00eentors<\/em><\/strong><\/li>\n
  2. Vedere periferic\u0103<\/em><\/strong><\/li>\n
  3. Imaginarium<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Lift \u00eentors<\/em><\/strong><\/p>\n

    Hikari[2]<\/a>sim\u0163ea o atrac\u0163ie stranie pentru lifturi \u015fi, chiar dac\u0103 era o fire sportiv\u0103, de c\u00e2te ori avea ocazia se urca \u00eentr-unul, doar a\u015fa, pentru o scurt\u0103 plimbare \u00een necunoscut. Nu i se \u00eent\u00e2mplase niciodat\u0103 ca liftul s\u0103 se blocheze, nu r\u0103m\u0103sese f\u0103r\u0103 aer, f\u0103r\u0103 lumin\u0103, nu o deranjaser\u0103 niciodat\u0103 aglomera\u0163ia sau singur\u0103tatea \u00een lift. Niciun b\u0103rbat nu-i f\u0103cuse avansuri vreodat\u0103, nimeni nu se uitase la ea ur\u00e2t sau cu sub\u00een\u0163eles. S-ar putea crede c\u0103 a\u015ftepta, \u00een ad\u00e2ncul ei, o mare \u00eent\u00e2mplare, \u015fi de aceea nu se putea opune acestui impuls. Dar nu, Hikari iubea pur \u015fi simplu cutia \u00eenchis\u0103, cu mi\u015fcarea ei lin\u0103 pe vertical\u0103, sim\u0163ea c\u0103 o ap\u0103r\u0103 de restul lumii, c\u0103-i ofer\u0103, pentru c\u00e2teva clipe, \u015fansa de a r\u0103m\u00e2ne cu ea \u00eens\u0103\u015fi, cu g\u00e2ndurile ei, era decorul ideal pentru introspec\u0163ii revelatoare, era ca o pauz\u0103 \u00eentre dou\u0103 ore, la \u015fcoal\u0103 \u2013 \u015fi chiar \u00eei pl\u0103cea sunetul liftului la pornire \u015fi la oprire, ca un clopo\u0163el care o trezea o secund\u0103 din visare, c\u00e2t s\u0103 nu cad\u0103 de tot \u00een butoiul cu melancolie, c\u00e2t s\u0103 nu uite c\u0103 afar\u0103 nu e totul pierdut. I se p\u0103rea c\u0103 e gata s\u0103 adoarm\u0103 \u015fi cineva \u00eei a\u015feaz\u0103 tocmai atunci tandru m\u00e2na pe um\u0103r, anume s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la grani\u0163a dulce dintre trezie \u015fi somn, dintre real \u015fi imaginar. Nu privea tabloul luminos care indica etajele, se juca de-a ghicitul, oare la care nivel al norilor m\u0103 aflu acum, oare c\u00e2t de sus am zburat?<\/em> Nu se privea nici \u00een oglind\u0103, cum s\u0103 se caute pe ea \u00een exterior?! \u0162inea ochii \u00eenchi\u015fi, adulmec\u00e2nd, savur\u00e2nd \u00een\u0103l\u0163imea.<\/p>\n

    \u00cen acea zi de joi chiar c\u0103 \u00eentrecuse m\u0103sura: cursul de radioprotec\u0163ie se \u0163inea la etajul unu, colegii urcau pe sc\u0103ri, numai ea, fata pe care o admirau pentru siluet\u0103 \u015fi tonus, lua liftul, spre surprinderea tuturor. Desigur, nu era drept s\u0103 ar\u0103\u0163i a\u015fa, \u00een timp ce e\u015fti at\u00e2t de lene\u015f\u0103!<\/p>\n

    Liftul porne\u015fte, Hikari \u015ftie c\u0103 va urma un gol \u00een stomac, inerent. Un b\u0103rbat alearg\u0103 s\u0103-l prind\u0103. Hikari \u00eencearc\u0103 s\u0103 blocheze u\u015file \u2013 prea t\u00e2rziu, u\u015file se \u00eenchid, nervoase, degetul mic de la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u00eei este u\u015for strivit. O doare. \u00cencearc\u0103 s\u0103 vad\u0103 paharul plin: Bine c\u0103 nu e inelarul<\/em>! \u015fi r\u00e2de de una singur\u0103, printre lacrimi. Golul din stomac i se pare mai violent ca de obicei, sau poate c\u0103 receptorii durerii sunt seta\u0163i azi la sensibilitate maxim\u0103, cine mai \u015ftie!<\/p>\n

    Liftul nu se opre\u015fte, clopo\u0163elul nu sun\u0103. Nu-\u015fi d\u0103 seama dac\u0103 urc\u0103 sau coboar\u0103, are senza\u0163ia c\u0103 timpul st\u0103 \u00een loc. La fel \u015fi inima ei. Degetul mic a \u00eenceput s\u0103 se \u00eenvine\u0163easc\u0103, simte, pentru prima dat\u0103, nevoia s\u0103 se ghemuiasc\u0103 \u00eentr-un col\u0163 \u015fi s\u0103 strige dup\u0103 ajutor. De-abia acum chipul b\u0103rbatului \u00eentrev\u0103zut o nanosecund\u0103 i se formeaz\u0103 pe retin\u0103. Inima reporne\u015fte, ca nebuna. Simte o sf\u00ee\u015fiere f\u0103r\u0103 termen de compara\u0163ie, de parc\u0103 ar fi abandonat un copil \u00een de\u015fert. Simte vinov\u0103\u0163ie, simte o pierdere de nesuportat.<\/p>\n

    Salvare, clopo\u0163elul sun\u0103. Cineva a chemat liftul la parter. U\u015file se deschid, Hikari face, incon\u015ftient, un pas \u00eenapoi. Spa\u0163iul creat devine o metafor\u0103 a a\u015ftept\u0103rii. B\u0103rbatul r\u0103m\u00e2ne \u00eempietrit, uluit, o prive\u015fte cu recuno\u015ftin\u0163\u0103, parc\u0103 ar spune: Cum, te-ai \u00eentors dup\u0103 mine?<\/em> \u015fi Hikari se aude rostind tare: Da!<\/em> El se treze\u015fte \u015fi, gr\u0103bit, prinde cu hot\u0103r\u00e2re ambele u\u015fi ale liftului, nu cumva s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple dezastre. Hikari z\u00e2mbe\u015fte f\u0103r\u0103 \u015ftirea ei \u015fi simte cum i se scurge toat\u0103 energia, undeva, \u00een subsolurile planetei. De data asta liftul opre\u015fte, cuminte, la etajul unu, cursul probabil c\u0103 a \u00eenceput deja. Au avut cinci secunde numai ale lor, cinci secunde \u00een care nici unul nu pricepe ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dar \u015ftiu, la unison, c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t ceva \u00een stele. Te po\u0163i \u00eendr\u0103gosti \u00eentr-o nanosecund\u0103, aproape pe nev\u0103zute? \u015ei, dup\u0103 acest prolog, s\u0103 ajungi la punctul culminant \u00een c\u00e2teva clipe, cu senza\u0163ia c\u0103 a trecut, de fapt, o via\u0163\u0103 de om? Nici efemeridele nu tr\u0103iesc a\u015fa, pe fast-fast forward, au cel pu\u0163in \u015fansa unei ilumin\u0103ri! S-au privit? S-au atins? Au scos vreun cuv\u00e2nt? Au respirat? Bezn\u0103 total\u0103! Doar \u00een stele, undeva, momentul a fost consemnat, zarurile aruncate.<\/p>\n

    Vedere periferic\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

    Primele dou\u0103 ore de curs s-au terminat, toat\u0103 lumea coboar\u0103 pe teras\u0103, la o cafea. Hikari se las\u0103 purtat\u0103 de picioare, f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u015ftientizeze pa\u015fii, e desprins\u0103 total de propriul ei trup, dematerializat\u0103, de parc\u0103 desele plimb\u0103ri cu liftul au f\u0103cut din ea o plutitoare, un \u00eengera\u015f derutat, oricum, o entitate asupra c\u0103reia gravita\u0163ia nu are nicio putere. O clarv\u0103z\u0103toare \u00eei spusese c\u00e2ndva c\u0103 \u00een alt\u0103 via\u0163\u0103 a fost spiridu\u015f. \u015ei chiar a\u015fa se sim\u0163ea, un spiridu\u015f zbur\u0103tor, u\u015for ca un fulg, care avea \u00een c\u0103p\u015for doar o idee fix\u0103, s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 pe b\u0103rbatul din lift, s\u0103-l ia de m\u00e2n\u0103 \u015fi, cu un s\u0103rut, desigur vr\u0103jit, s\u0103-l transforme \u015fi pe el \u00een spiridu\u015f \u2013 \u015fi s\u0103 zboare am\u00e2ndoi pe acoperi\u015ful lumii, la margine de curcubeu, \u00een fine, spre t\u0103r\u00e2mul pove\u015ftilor f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

    Cred c\u0103 totu\u015fi pove\u015ftile ne mint un pic, se pare c\u0103 spiridu\u015fii nu se pot mi\u015fca \u00een voie, g\u00e2tul lor e \u00een\u0163epenit, ochii fixa\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 direc\u0163ie, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu le fie \u00eeng\u0103duit\u0103 dec\u00e2t vederea periferic\u0103… Dur dur d<\/em>‘\u00eatre<\/em> un ange<\/em>… g\u00eendi Hikari. Sim\u0163ul umorului o salva mereu \u00een clipele de dramatism extrem. Dar chiar \u015fi a\u015fa, dac\u0103 \u00eengera\u015fii sau spiridu\u015fii ar fi fost altfel ca \u00een pove\u015fti \u2013 ur\u00e2\u0163i, schilozi, surdomu\u0163i, cu bube \u015fi boli \u00eengrozitoare, tot ar fi pl\u0103tit pre\u0163ul, pentru plutire ar fi acceptat orice!<\/p>\n

    Pe teras\u0103 e agita\u0163ie, oamenii se str\u00e2ng \u00een grupuri mai mari sau mai mici, dup\u0103 sex, simpatii, interese. Unii fac poze l\u00e2ng\u0103 un panou, al\u0163ii schimb de c\u0103r\u0163i de vizit\u0103, un picolo se plimb\u0103 printre ei, cu o tav\u0103 din care aburul cafelei se \u00eenal\u0163\u0103 \u00eembietor. Hikari ia repede o cea\u015fc\u0103 \u015fi se retrage \u00eentr-un col\u0163 al terasei, dup\u0103 un st\u00e2lp. Nu are chef s\u0103 socializeze, s\u0103 comenteze despre cursul din care nu a \u00een\u0163eles nimic sau s\u0103 \u00eentrebe, formal, oamenii de s\u0103n\u0103tate. Nu l-a g\u0103sit pe El \u00een mul\u0163ime \u015fi se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu cumva e mai bine a\u015fa. U\u015fa rotativ\u0103 a cl\u0103dirii se pune \u00een mi\u015fcare dar Hikari nu se poate \u00eentoarce, \u00eempietrit\u0103 cum e \u00een noul ei trup de spiridu\u015f. Nu reu\u015fe\u015fte dec\u00e2t s\u0103 se sprijine de st\u00e2lp, altfel s-ar pr\u0103bu\u015fi. Inima i-a stat din nou, poate ar trebui s\u0103 vad\u0103 un medic, g\u00e2nde\u015fte f\u0103r\u0103 prea mare convingere. E ca un fel de conversa\u0163ie de complezen\u0163\u0103 cu propriul ei creier \u2013 tot o form\u0103 a disimul\u0103rii, bla-bla-ul cu tine \u00eensu\u0163i \u2013 \u00een loc s\u0103 stai de vorb\u0103 cu oameni necunoscu\u0163i despre lucruri anoste, mai bine \u00ee\u0163i spui \u0163ie, de pild\u0103: afar\u0103 plou\u0103, <\/em>ca s\u0103 inhibi adev\u0103ratul g\u00e2nd: sunt \u00eendr\u0103gostit\u0103<\/em>, sau oare ce s\u0103 g\u0103tesc azi?, <\/em>\u00een loc de ce se va alege de via\u0163a mea?<\/em> \u015etie, instinctiv, cine a ie\u015fit pe u\u015f\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi v\u0103zut. Acum \u00een\u0163elege sintagma \u201eiubirea e oarb\u0103\u201d \u015fi \u00eencearc\u0103 un corolar, care ar trebui, \u00een teorie, s\u0103 o amuze, s\u0103 o salveze pe moment: \u201eDac\u0103 iubirea e oarb\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alte sim\u0163uri se ascut miraculos. Cum tot ce e supus ascu\u0163irii devine t\u0103ios, rezult\u0103 c\u0103 iubirea e letal\u0103. Dac\u0103 iubirea e letal\u0103, eu ce mai caut aici?\u201d. Dar nu-i vine deloc s\u0103 r\u00e2d\u0103, \u00ee\u015fi ascunde fa\u0163a \u00een aburul cafelei, \u00eel absoarbe lacom, ca nu cumva s-o dea de gol c\u0103 se ascunde acolo \u2013 pentru c\u0103, nu-i a\u015fa, cine a mai v\u0103zut un st\u00e2lp fumeg\u0103tor?! Ar putea, chiar a\u015fa oarb\u0103 \u015fi aproape le\u015finat\u0103, s\u0103 recompun\u0103 perfect, milimetric, traseul Lui. \u015etie c\u0103 s-a a\u015fezat, ca un copil z\u0103p\u0103cit, pe bordur\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese c\u0103-\u015fi murd\u0103re\u015fte pantalonii. C\u0103ma\u015fa de in, culoarea ou de ra\u0163\u0103, se potrive\u015fte perfect cu aroma de cafea Julius Meinl, originar\u0103 din Austria, care \u201einspir\u0103 poe\u0163ii<\/em> \u00eenc\u0103 din 1862\u201d, a\u015fa suna sloganul \u2013 \u015fi Hikari \u00eel aude parc\u0103 pe Elvis c\u00eent\u00eend Just a Little Bit of Green<\/em>\u2026<\/p>\n

    Bea cafeaua \u015fi prive\u015fte norii, cu o uimire de invidiat. Numai copiii pot s\u0103 priveasc\u0103 a\u015fa. Norii iau, \u00een cinstea Lui, forme inimaginabile, \u00een continu\u0103 schimbare. Astfel, norul regin\u0103 amazoan\u0103 gliseaz\u0103 ho\u0163e\u015fte \u00een feti\u0163a cu chibrituri, apoi \u00een cenu\u015f\u0103reasa, apoi \u00eentr-o fat\u0103 simpl\u0103 dintr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103, iar El simte brusc nevoia s\u0103 viziteze \u0163ara asta, cu fata drept ghid. C\u00e2nd norul \u00ee\u015fi schimb\u0103 iar \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea, \u00eentr-un fel de hart\u0103 a Canadei, a\u015fa ceva, z\u00e2mbetul \u00eei cade brusc. Un biet nor \u015fi z\u00e2mbetul. Nu intr\u0103 nici El \u00een vorb\u0103 cu nimeni, de\u015fi nu are deloc un aer timid, singuratic. Hikari simte toate astea, \u00eens\u0103 a renun\u0163at s\u0103 \u00eencerce a le descifra. \u00cei reu\u015fe\u015fte o \u00eentoarcere de 90 de grade, acum se sprijin\u0103 de st\u00e2lp doar cu um\u0103rul st\u00e2ng. Vederea periferic\u0103 n-o ajut\u0103 prea mult, e doar un pretext de a se ag\u0103\u0163a, \u00eenc\u0103, de normalitate, de aparen\u0163e. Cum s\u0103 spun\u0103: sunt oarb\u0103 dar \u00eel v\u0103d?!<\/p>\n

    Nu \u015ftie cum mimeaz\u0103 El normalitatea, ce metode folose\u015fte. Poate c\u0103 nici nu are nevoie \u2013 cine \u00eel vede, \u00eel vede, cine nu… Dar Hikari \u015ftie c\u0103 poate fi v\u0103zut doar de ea. Uite semn clar: privirea lui de laser verde ajunge, mai \u00eent\u00e2i \u00een linie dreapt\u0103, la st\u00e2lp (iar ei nici nu-i pas\u0103 c\u0103-l va topi, c\u0103 se va pr\u0103bu\u015fi peste ea!), apoi \u00eel ocole\u015fte, elud\u00e2nd orice lege cunoscut\u0103 a fizicii. O ajunge, o cerceteaz\u0103, \u015fi-o \u00eensu\u015fe\u015fte definitiv. Acum e sigur\u0103: \u015fi El e spiridu\u015f.<\/p>\n

    Imaginarium<\/em><\/strong><\/p>\n

    Scena se mut\u0103 \u00een timp, locul \u00eens\u0103 e acela\u015fi. Nu \u015ftim exact c\u00e2te zile au trecut, luni, ani, nimic nu tr\u0103deaz\u0103 schimbarea. Cl\u0103direa are acela\u015fi aer modern, cursurile se \u0163in tot la etajul unu, liftul a fost \u00een revizie capital\u0103, lalelele tot \u00eenflorite etern, \u00een vaze de cristal, \u00een fiecare \u00eenc\u0103pere. La bar, acela\u015fi chelner must\u0103cios \u015fi gr\u0103su\u0163, \u00eendatoritor \u015fi binedispus. Aroma de cafea leag\u0103 amintirile mai puternic dec\u00e2t decorul, de unde rezult\u0103 c\u0103 nu trebuie niciodat\u0103 s\u0103 te \u00eencrezi \u00een lucrurile fixe, \u00een stare solid\u0103 de agregare, de pe p\u0103m\u00e2nt. Amintirile legate nu suport\u0103 robia, explodeaz\u0103 de capul lor. Hikari le simte adulmec\u00e2nd-o, \u015fu\u015fotind \u00een jurul ei, \u00eentr-un dans de iele, \u015fi nu \u015ftie cum s-ar putea ap\u0103ra. Nu poate s\u0103 le intuiasc\u0103 inten\u0163iile, telepatia ei nu func\u0163ioneaz\u0103 aici.<\/p>\n

    Un profesor de v\u00e2rsta a treia o salut\u0103 ceremonios, o felicit\u0103 pentru nota mare la examenul de licen\u0163\u0103 \u015fi o \u00eentreab\u0103 dac\u0103 \u015fi-a g\u0103sit un job corespunz\u0103tor. Ea \u00eel prive\u015fte uimit\u0103, de parc\u0103 o for\u0163\u0103 ocult\u0103 a proiectat-o \u00een viitor, \u015fi b\u0103lm\u0103je\u015fte ceva formal, nu mai \u015ftie ce. Cheam\u0103 liftul. Liftul vine, o pofte\u015fte \u00een\u0103untru. Picioarele fac saltul, \u00een timp ce inima s-a oprit. Ca de obicei, nu apas\u0103 niciun buton, se las\u0103 dus\u0103. Aude o voce metalic\u0103, vag feminin\u0103: La ce etaj dori\u0163i s\u0103 merge\u0163i? <\/em>Ce \u0163i-e \u015fi cu tehnica asta, cum evolueaz\u0103, ca din senin! Nu-i r\u0103spunde, i se pare stupid s\u0103 converseze cu un robot. Vocea repet\u0103 \u00eentrebarea. A\u015fadar, n-o s\u0103 scape! Pu\u0163in iritat\u0103, Hikari spune: \u00cen \u0163ara spiridu\u015filor<\/em>, de parc\u0103 robotul ar \u015fti de glum\u0103!<\/p>\n

    Golul din stomac. Ame\u0163eala decol\u0103rii. I se pare c\u0103 liftul e mai rapid acum, sau poate c\u0103 revizia tehnic\u0103 e de vin\u0103. Sau imponderabilitatea ei. Hikari, fata f\u0103r\u0103 trup. Simte prezen\u0163a Lui, magnetismul acela inconfundabil, forma aerului ocupat de El, atunci. Poate c\u0103 sute de oameni au c\u0103l\u0103torit \u00een lift \u00eentre timp dar nimeni \u015fi nimic n-a reu\u015fit s\u0103-i altereze bucata de spa\u0163iu alocat, de spa\u0163iu vr\u0103jit. S\u0103-i denatureze conturul. Simte aroma lui de copil pe plaj\u0103, verdele ochilor lui o inund\u0103 subit. \u00cel \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, cu un curaj nebun. \u00cen\u0163elege c\u0103 nimic nu s-a pierdut. \u00cei m\u00e2ng\u00e2ie maxilarul inferior, clavicula st\u00e2ng\u0103, bicepsul de pu\u015ftan, rotula indecis\u0103 \u015fi ea spre maturitate. Nu e prea \u00eenalt, dac\u0103 se ridic\u0103 un pic pe v\u00e2rfuri, l-ar putea chiar s\u0103ruta. \u00cei traseaz\u0103 cu degetul mic, aproape vindecat acum, profilul \u2013 \u015fi are certitudinea c\u0103 nu, nu \u015fi l-a imaginat. E El, a\u015fa cum l-a presim\u0163it, a\u015fa cum l-a visat, cum l-a v\u0103zut<\/em>. A\u015fa cum l-a a\u015fteptat de o via\u0163\u0103. Nu mai are aer, \u015ftie c\u0103 va le\u015fina. Ca la un semn, u\u015file liftului se deschid.<\/p>\n

    Etajul \u0103sta parc\u0103 nu exista \u00eenainte, nu-\u015fi aminte\u015fte nimic din decor. O pancart\u0103 cu bun venit. \u00cen loc de tradi\u0163ionalele lalele, frezii multicolore cu un parfum demen\u0163ial, peste tot. Frezii vii, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem, \u00een glastre, pe alei. Nu \u00een vaze, nu la butoniere. Indicatoare de sens: Spre spirigondol\u0103; Spre restaurantul Spiridu\u015ful r\u0103t\u0103cit; Taverna Miracolelor; Cofet\u0103ria Piticot; Cafeneaua spiridu\u015fului spiritual<\/em>. O amuz\u0103, o contra-riaz\u0103. Porne\u015fte spre cafenea, ar da orice pentru o cafea bun\u0103. Parc\u0103 a nimerit \u00een \u0163ara piticilor, totul e liliput aici, mesele, scaunele, tac\u00e2murile. Aproape c\u0103 se love\u015fte de tavan. Nici \u0163ipenie de om. Pentru acomodare<\/em>, g\u00e2nde\u015fte, vor s\u0103 m\u0103 ia cu u\u015furelul, s\u0103 nu fac un \u015foc. <\/em>Desigur, e o fars\u0103, dar nu-\u015fi poate imagina cine ar putea s\u0103 fie autorul. Colegii ei? N-aveau at\u00e2ta imagina\u0163ie! Patronii institu\u0163iei? Nici at\u00e2t! Desigur, nu putea fi dec\u00e2t El, dar nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 spere. Plecase pe planeta lui, i-ar fi trebuit dou\u0103 sute de ani p\u0103m\u00e2nteni s\u0103 se \u00eentoarc\u0103.<\/p>\n

    Apare \u00een sf\u00e2r\u015fit barmanul. E chiar un spiridu\u015f, un om nu s-ar putea deghiza a\u015fa! Mic, ur\u00e2\u0163el dar simpatic, \u00eembr\u0103cat \u00eentocmai ca-n pove\u015fti!<\/p>\n

    \u2013 Ce dore\u015fte domni\u015foara? o \u00eentreab\u0103 z\u00e2mbind, cu o voce pi\u0163ig\u0103iat\u0103.<\/p>\n

    \u2013 O… cafea…<\/p>\n

    I se pare c\u0103 a vorbit \u00een g\u00e2nd \u2013 dar nu, cafeaua apare. Aburul ei \u015fi aroma \u00eei sunt at\u00e2t de cunoscute! Parc\u0103 ar retr\u0103i o clip\u0103 din trecut, numai decorul e altul, dac\u0103 asta ar avea cumva vreo importan\u0163\u0103. Soarbe din licoarea magic\u0103 \u2013 \u015fi gustul e acela\u015fi, de atunci! O c\u0103ldur\u0103 dulce o inund\u0103, o ame\u0163eal\u0103, ca-n preajma unei mari \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Lucrurile din jur \u00eencep s\u0103 creasc\u0103, mesele au acum dimensiunea normal\u0103, scaunele la fel. Cea\u015fca de cafea i se pare imens\u0103, dar o bea, lacom\u0103, p\u00e2n\u0103 la ultima pic\u0103tur\u0103.<\/p>\n

    Barmanul o prive\u015fte curios \u015fi r\u00eede:<\/p>\n

    \u2013 A\u015fa mai venim de-acas\u0103! Te recunosc, e\u015fti Petite Lumi\u00e8re, s\u0103 \u015ftii c\u0103 mi-ai lipsit!<\/p>\n

    \u00cen st\u00e2nga ei, o oglind\u0103. \u00cencearc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, s\u0103 se priveasc\u0103, dar nu poate, \u00ee\u015fi simte g\u00e2tul \u00een\u0163epenit. Face o r\u0103sucire cu tot corpul \u015fi mi\u015fcarea asta o stoarce de vlag\u0103. Oglinda \u00eei arat\u0103 o mog\u00e2ldea\u0163\u0103 ciudat\u0103, care nu are nimic din Hikari \u2013 poate doar privirea intens\u0103, un pic trist\u0103. Un p\u0103r verde, ciufulit, dou\u0103 m\u00e2ini gr\u0103su\u0163e, cu c\u00e2te patru degete, gr\u0103su\u0163e \u015fi ele. \u00ce\u015fi cerceteaz\u0103 m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u2013 degetul mic, prins \u00een u\u015fa liftului, e la locul lui (mai e un pic \u00eenvine\u0163it, dar nu o doare), doar inelarul lipse\u015fte, la ambele m\u00e2ini. Corpul, o mingiuc\u0103 nostim\u0103, acoperit\u0103 cu o rochi\u0163\u0103 ca un sac, de culoare portocalie. O apuc\u0103 un r\u00e2s nebun, apoi un pl\u00e2ns, apoi un r\u00e2s-pl\u00e2ns cu sughi\u0163uri. Se pr\u0103bu\u015fe\u015fte epuizat\u0103 pe un scaun. Barmanul o strope\u015fte cu ap\u0103, o trage de urechea st\u00e2ng\u0103, de parc\u0103 nu ar fi \u015fi a\u015fa destul de \u0163uguiat\u0103! Hikari, sau Petite Lumi\u00e8re, \u00een fine, \u00ee\u015fi revine \u00een sim\u0163iri.<\/p>\n

    Barul s-a umplut de fiin\u0163e mici \u015fi g\u0103l\u0103gioase, e o \u00eenc\u00e2ntare s\u0103 le prive\u015fti. Toate \u00eei aduc daruri de bun venit: un spiridu\u015f care seam\u0103n\u0103 izbitor cu Alabaster Snowball, dintr-o carte a copil\u0103riei, Spiridu\u015fii lui Mo\u015f Cr\u0103ciun, <\/em>\u00eei d\u0103ruie\u015fte o glastr\u0103 cu o frezie verde. N-a mai v\u0103zut frezii verzi p\u00e2n\u0103 acum! O spiridu\u015fe nostim\u0103 vine cu un ursule\u0163 de plu\u015f. Un b\u0103tr\u00e2nel mucalit, cu o trotinet\u0103. \u015ei nu se mai opresc! Cum va lua cu ea at\u00e2tea cadouri?!<\/p>\n

    Prive\u015fte ceasul de perete, \u00een form\u0103 de inim\u0103 de spiridu\u015f. Au trecut deja cinci ore, \u015fi e tot acolo, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu viseaz\u0103, totul e c\u00e2t se poate de real! Brusc, p\u0103m\u00e2ntul se clatin\u0103. Nu \u015ftie dac\u0103 acest g\u00e2nd, spre lumea ei, sau alte for\u0163e din afar\u0103 au provocat cutremurul, dar pare al naibii de real \u015fi el! Spiridu\u015fii fug, care-ncotro. Barmanul \u00eei strig\u0103: Fugi, ascunde-te, e dinozaurul Martone, spaima spiridu\u015filor! \u00cenghite tot ce prinde!<\/em><\/p>\n

    Alearg\u0103 aiurea, nu are busol\u0103, nici instinct. A apucat s\u0103 ia doar frezia. Inima \u00eei bate haotic, picioarele gr\u0103su\u0163e i se \u00eempleticesc. Ca la un semn, se deschide o u\u015f\u0103. Se arunc\u0103, f\u0103r\u0103 niciun g\u00e2nd. E \u00een lift, \u00een liftul ei, \u00een liftul lor<\/em>. U\u015fa d\u0103 s\u0103 se \u00eenchid\u0103; un spiridu\u015f panicat alearg\u0103 spre ea. Hikari \u00eencearc\u0103 s\u0103 o blocheze \u2013 prea t\u00e2rziu, u\u015fa se \u00eenchide nervos \u015fi \u00eei prinde degetul mic de la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. O doare. \u00cen m\u00e2na dreapt\u0103, frezia verde, intact\u0103, frumoas\u0103, tremur\u0103 u\u015for, a repro\u015f. Miroase n\u0103ucitor a cafea \u015fi a piele de copil pe plaj\u0103, sub soarele altui timp.<\/p>\n

    [1]<\/a> Un strop de verde \u2013 titlul unei melodii a lui Elvis Presley<\/p>\n

    [2]<\/a> Hikari \u2013 \u201elumin\u0103\u201c \u00een japonez\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    proz\u0103 selectat\u0103 din grupul \u201cProz\u0103 \u015fi eseuri\u201d – facebook [a opta selec\u0163ie] de Lumini\u021ba Zaharia<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1595,15,1487],"tags":[1596,1602,1115,1489],"class_list":["post-14454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-74","category-proza","category-proza-eseuri-fb","tag-egophobia-74","tag-luminita-zaharia","tag-proza","tag-proza-eseuri-fb"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3L8","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14454"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14455,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14454\/revisions\/14455"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}