{"id":14464,"date":"2022-11-22T07:48:41","date_gmt":"2022-11-22T05:48:41","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14464"},"modified":"2022-11-21T19:53:41","modified_gmt":"2022-11-21T17:53:41","slug":"stephen-king-culoarul-mortii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14464","title":{"rendered":"Stephen King – “Culoarul mor\u021bii”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Stephen King<\/strong> (n. 1947) este un scriitor american de horror, supranatural, suspans, crim\u0103 \u0219i SF&F. Supranumit Regele<\/em>, acesta a publicat \u0219aizeci \u0219i patru de romane, de-a lungul carierei, inclusiv sub pseudonimul de Richard Bachman. La aceste opere se adaug\u0103 cinci c\u0103r\u021bi de non-fic\u021biune \u0219i dou\u0103 sute de pove\u0219ti scurte. King a fost premiat de mai multe ori de-a lungul carierei,\u00a0 printre altele la Bram Stoker Awards, World Fantasy Awards \u0219i British Fantasy Society Awards. Dintre operele sale cele mai cunoscute amintim Carrie<\/em> (1974), Salem\u2019s Lot<\/em> (1975), The Shining<\/em> (1977), seria The Dark Tower<\/em> (prima carte fiind publicat\u0103 \u00een 1982), It<\/em> (1986), The Green Mile<\/em> (1996), The Colorado Kid<\/em> (2005), Doctor Sleep<\/em> (2013) \u0219i Fairy Tale<\/em> (2022).<\/p>\n

<\/p>\n

\n

Culoarul mor\u021bii<\/em> (Nemira, colec\u021bia Armada, 2021) este un roman foileton (\u00een prima edi\u021bie) din zona fantasticului care \u00eei are ca personaje principale pe supraveghetorul de la penitenciarul Cold Mountain (pe numele s\u0103u Paul Edgecombe) \u0219i pe John Coffey, condamnat la moarte pentru violul \u0219i uciderea a dou\u0103 surori, cel care are ni\u0219te capacit\u0103\u021bi de vindecare inexplicabile, dup\u0103 cum va afla Paul de-a lungul anului 1932.<\/p>\n

Av\u00e2nd nara\u021biunea la prima persoan\u0103, romanul oscileaz\u0103 \u00eentre planul prezent (cel \u00een care Paul Edgecombe se afl\u0103 la casa de b\u0103tr\u00e2ni Georgia Pines \u00een 1996 \u0219i scrie \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din 1932) \u0219i cel trecut (\u00een care Paul este \u0219eful gardienilor de pe culoarul mor\u021bii de la penitenciarul Cold Mountain). Planul trecut aminte\u0219te despre sosirea unui negru extrem de \u00eenalt \u0219i masiv, dar cu inteligen\u021ba unui copil, John Coffey, care va interac\u021biona \u00een scurta sa \u0219edere cu Eduard Del <\/em>Delacroix, condamnat la moarte pentru incendiere, viol \u0219i crim\u0103, \u0219i cu William Wharton, cel care era cunoscut pentru trecutul violent \u0219i tulbure \u0219i care se autointitula Billy the Kid<\/em>. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia, ne mai \u00eent\u00e2lnim la Cold Mountain cu Arlen Bitterbuck, condamnat pentru uciderea unui om \u00een urma unui conflict privind o pereche de cizme \u0219i cu Mr. Jingles, un \u0219oarece dresat de Eduard Delacroix. Al\u0103turi de ei, vor fi \u0219i cei c\u00e2\u021biva gardieni, Brutus Brutal <\/em>Howell, Percy Wetmore, Dean Stanton \u0219i Harry Terwilliger. Dincolo de eroii de pe culoarul mor\u021bii, Stephen King contureaz\u0103 \u0219i o sumedenie de personaje minore, printre care semnificative sunt Janice Edgecombe, so\u021bia lui Paul pe care acesta o aminte\u0219te des, moart\u0103 \u00eentr-un accident de autobuz, Hal Moores, \u0219eful Penitenciarului Cold Mountain, care moare \u00een urma unui infarct \u00een apropierea atacului de la Pearl Harbor, Melinda Moores, care va fi vindecat\u0103 cu ajutorul lui John Coffey, sau Brad Dolan, un asistent de la c\u0103minul de b\u0103tr\u00e2ni. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ultimul, e interesant\u0103 asocierea lui de c\u0103tre Paul Edgecombe cu Percy Wetmore, gardianul t\u00e2n\u0103r \u0219i sadic de la Cold Mountain, cel care este displ\u0103cut de Paul \u0219i colegii s\u0103i pentru firea sa. Percy Wetmore este prototipul personajului r\u0103zbun\u0103tor \u0219i crud, acesta sabot\u00e2nd execu\u021bia lui Delacroix, dar primindu-\u0219i r\u0103splata atunci c\u00e2nd John Coffey transfer\u0103 asupra sa boala Melindei, determin\u00e2ndu-l s\u0103 \u00eel ucid\u0103 pe Wild Bill, fapt\u0103 pentru care Percy va ajunge la o institu\u021bie de boli mintale. Ce e interesant la toate aceste personaje, \u0219i chiar \u0219i la cele episodice, este modul \u00een care Stephen King le construie\u0219te, cu aten\u021bie \u0219i minu\u021biozitate, fiecare dintre ele av\u00e2nd o istorie a lui, care le face s\u0103 par\u0103 vii, desprinse din realitate, cu toate c\u0103 vorbim despre un roman din zona fantasy. Nu doar personajul negativ, Percy Wetmore, este bine conturat, ci \u0219i ceilal\u021bi gardieni, dintre ace\u0219tia remarc\u00e2ndu-se mai ales Brutus Howell, care era secundul \u0219i prietenul lui Paul. Porecla acestuia, \u201eBrutal\u201d, se afl\u0103 \u00een contradic\u021bie cu firea sa, acesta folosind violen\u021ba doar dac\u0103 este absolut nevoit s\u0103 o fac\u0103. Nici Dean Stanton (cel care este aproape ucis de William Wharton), nici Harry Terwilliger (cel care moare de cancer \u00een 1982) nu sunt mai prejos, fiind credibili \u00een rolul de tat\u0103, respectiv prieten \u0219i om de baz\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Povestea nu este impresionant\u0103 doar prin personajele sale, ci \u0219i prin firul epic evocativ. Avem de-a face cu un om condamnat pe nedrept pentru o crim\u0103 pe care nu a comis-o care alege moartea pentru c\u0103 a obosit, dup\u0103 cum va m\u0103rturisi \u00eens\u0103\u0219i John Coffey: \u201e\u2013 Sunt tare ostenit de toat\u0103 durerea pe care o aud \u0219i o simt, \u0219efu\u2019. Am ostenit s\u0103 fiu pe drumuri singur ca un sturz \u00een ploaie. S\u0103 nu am niciun prieten cu care s\u0103 merg sau care s\u0103-mi spun\u0103 de unde venim, unde ne ducem sau de ce. Am ostenit ca oamenii s\u0103 fie r\u0103i unii cu al\u021bii. Parc\u0103 am cioburi de sticl\u0103 \u00een tot capul. Am ostenit de toate clipele \u00een care am vrut s\u0103 ajut \u0219i nu am putut. Am ostenit s\u0103 r\u0103t\u0103cesc \u00een \u00eentuneric. Dar mai ales din cauza durerii. E prea mult. Dac\u0103 a\u0219 putea, i-a\u0219 pune cap\u0103t chiar eu. Dar nu pot.\u201d<\/p>\n

Romanul este \u0219i o poveste a contrastelor. Este despre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric, iubire \u0219i ur\u0103, prietenie \u0219i du\u0219m\u0103nie, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 lucrurile nu sunt mereu albe \u0219i negre, ci c\u0103 exist\u0103 nuan\u021be de gri, \u0219i c\u0103 fiecare om con\u021bine doze diferite de lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric.<\/p>\n

Una dintre temele cele mai puternice ale romanului este prietenia. Avem de-a face cu prietenia ca surs\u0103 de vindecare a bolii, a singur\u0103t\u0103\u021bii, dar \u00eent\u00e2lnim chiar mai mult de at\u00e2t, \u00eent\u00e2lnim iubirea care se na\u0219te din prietenie, sau chiar din rela\u021bii de s\u00e2nge, iubire care salveaz\u0103, dar care \u0219i ucide, dup\u0103 cum afirm\u0103 tot John Coffey: \u201e\u2013 Le-a omor\u00e2t cu dragostea lor, a zis John. Cu iubirea uneia pentru cealalt\u0103. \u00cen\u021belegi cum a fost? \/\u00a0 [\u2026] \/\u00a0 \u2013 A\u0219a e \u00een fiecare zi, a zis, peste tot \u00een lumea asta.\u201d Nu doar cele dou\u0103 copile mor din dragostea ce \u0219i-o poart\u0103, ci \u0219i John Coffey este executat din dragoste, pentru a-\u0219i g\u0103si lini\u0219tea de care nu mai poate avea parte \u00eentr-o lume care nu poate \u00een\u021belege puterile sale extraordinare.<\/p>\n

Atmosfera romanului este ap\u0103s\u0103toare, iar finalul te face s\u0103 \u00ee\u021bi pui o gr\u0103mad\u0103 de \u00eentreb\u0103ri, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul oric\u0103rei c\u0103r\u021bi cu adev\u0103rat grozave. \u0218i nu doar eu spun c\u0103 avem de-a face cu un roman de excep\u021bie, ci \u0219i critica de specialitate. \u00cen 1996, romanul a fost premiat cu Bram Stoker pentru cel mai bun roman, fiind, de asemenea, nominalizat \u00een 1997 la British Fantasy Award \u0219i la Locus Award pentru cel mai bun roman. \u00cen plus, \u00een 2003, BBC l-a inclus \u00een r\u00e2ndul celor mai iubite romane \u00een Marea Britanie.<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Culoarul mor\u021bii<\/em> a fost ecranizat \u00een 1999, fiind scris \u0219i regizat de Frank Darabont \u0219i av\u00e2ndu-i \u00een rolurile principale pe Tom Hanks (Paul Edgecombe) \u0219i Michael Clarke Duncan (John Coffey), iar \u00een rolurile secundare pe David Morse (Brutus Howell), James Cromwell (Hal Moores), Michael Jeter (Eduard Delacroix) \u0219i Doug Hutchison (Percy Wetmore).<\/p>\n

Filmul a avut premiera pe 10 decembrie 1999 \u00een SUA, fiind aclamat de critici pentru scenariu \u0219i regie, dar \u0219i pentru jocul actoricesc, toate acestea fiind marcate de o profund\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103, aceea\u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 pe care o reg\u0103sim \u0219i \u00een romanul lui Stephen King. Tom Hanks \u0219i Michael Clarke Duncan reu\u0219esc s\u0103 se transforme pe ecran, d\u00e2nd personajelor jucate fix personalit\u0103\u021bile construite de Stephen King. De fapt, de-a lungul \u00eentregului film, ai senza\u021bia c\u0103 te afli \u00een cartea lui King \u2013 atmosfera este \u00eentunecat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103 de tensiune, jocul actoricesc este pe m\u0103sura operei lui Stephen King, iar regizorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 recreeze prin indica\u021biile sale scenice o lume \u00een care dreptatea nu \u00ee\u0219i are locul. Un neajuns al filmului este excluderea din pelicul\u0103 a personajului Brad Dolan, asistentul de la c\u0103minul de b\u0103tr\u00e2ni, ceea ce face s\u0103 dispar\u0103 acea tensiune resim\u021bit\u0103 de Paul \u00een planul de la Georgia Pines, tensiune n\u0103scut\u0103 din asem\u0103narea asistentului medical cu gardianul Percy Wetmore \u2013 am\u00e2ndoi sunt caracteriza\u021bi de pl\u0103cerea de a face r\u0103u. De asemenea, interac\u021biunea cu Elaine Connelly este redus\u0103 la c\u00e2teva scene, iar colega de la Georgia Pines joac\u0103 un rol mult mai important \u00een scrierea pe h\u00e2rtie a pove\u0219tii lui Coffey de c\u0103tre Paul, ea fiind primul cititor al acesteia. Totu\u0219i, \u00een ciuda, acestor aspecte, filmul \u00ee\u0219i merit\u0103 pe deplin nominaliz\u0103rile la Premiile Oscar pentru Cel mai bun film, Cel mai bun actor \u00een rol secundar, Cel mai bun scenariu adaptat \u0219i Cel mai bun sunet.<\/p>\n

Nu numai atmosfera \u0219i decorurile reu\u0219esc s\u0103 redea esen\u021ba c\u0103r\u021bii lui King, ci \u0219i muzica majoritar instrumental\u0103 compus\u0103 de Thomas Newman. La aceasta se adaug\u0103 \u0219i patru melodii vocale de Fred Astaire, Billie Holiday, Gene Austin \u0219i Guy Lombardo.<\/p>\n

Filmul a fost aclamat de unii critici care au apreciat \u201epersonajele vivace, umorul, furia \u0219i eliberarea emo\u021bional\u0103\u201d, jocul actoricesc superior al lui Tom Hanks \u0219i regia lui Darabont. Au existat \u0219i critici care l-au condamnat pentru \u201eritm \u0219i pauzele pregnante\u201d. Totu\u0219i, indiferent de comentariile contradictorii, filmul r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai fidele ecraniz\u0103ri ale unui roman de Stephen King \u0219i este recomandat oric\u0103rui fan al scriitorului american. Nota mea? 9 din 10.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Stephen King (n. 1947) este un scriitor american de horror, supranatural, suspans, crim\u0103 \u0219i SF&F. Supranumit Regele, acesta a publicat \u0219aizeci \u0219i patru de romane, de-a lungul carierei, inclusiv sub pseudonimul de Richard Bachman. La aceste opere se adaug\u0103 cinci c\u0103r\u021bi de non-fic\u021biune \u0219i dou\u0103 sute de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1595],"tags":[1216,1215,1113,1596,1604],"class_list":["post-14464","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-74","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-74","tag-stephen-king"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Li","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14464"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15095,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14464\/revisions\/15095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}