{"id":14770,"date":"2023-06-14T00:04:09","date_gmt":"2023-06-13T22:04:09","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14770"},"modified":"2023-07-08T08:28:13","modified_gmt":"2023-07-08T06:28:13","slug":"print-memorialist-si-profesor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14770","title":{"rendered":"Prin\u0163, memorialist \u015fi profesor"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Dincolo de restrictiile staliniste, supravegheate de Mihai Roller, figura lui Ion Ghica n-a prea ie\u015fit \u00een relief nici dup\u0103 ’90. A fost nu numai prieten cu \u00eentreaga genera\u0163ie pa\u015foptist\u0103, a participat la cele mai multe ac\u0163iuni ale membrilor acesteia.<\/p>\n

Prestigioasa revist\u0103 Historia, sub semn\u0103tura lui Mihai Popa, \u00eel nume\u015fte Ilustrul diplomat uitat: Descendentul a nu mai pu\u021bin de 11 domnitori moldoveni \u0219i valahi, Ion Ghica avea s\u0103 aib\u0103 o carier\u0103 demn\u0103 de celebrii s\u0103i \u00eenainta\u0219i, a c\u0103ror descenden\u021ba princiar\u0103 a fost recunoscut\u0103 de \u00eensu\u0219i \u00eemp\u0103ratul Leopold I. Revolu\u021bionar, prin\u021b, politician \u0219i diplomat, Ion Ghica are meritul de a fi pledat cauza unirii rom\u00e2nilor de la Constantinopol p\u00e2n\u0103 la Londra. Cariera sa diplomatic\u0103 avea s\u0103 fie \u00eencununat\u0103 cu succes, iar cea politic\u0103 cu o oarecare reu\u0219it\u0103. <\/em><\/p>\n

<\/p>\n

[Ion Ghica & Vasile Alecsandri @ Instanbul, 1855 \/ \u00a9 Ion Ghica (ed. Ion Roman),\u00a0Opere, I<\/i>. Bucharest: Editura Pentru Literatur\u0103, 1967]<\/p>\n

Ion Ghica a fost, dintru \u00eenceput, membru al societ\u0103\u0163ii Fr\u0103\u0163ia. La Paris organizeaz\u0103, \u00een 1846, odat\u0103 cu sosirea lui Vasile Alecsandri \u015fi a altora, Societatea Studen\u0163ilor Rom\u00e2ni,<\/em> pus\u0103 sub pre\u015fedin\u0163ia poetului Lamartine, care avea s\u0103 devin\u0103 unua din figurile importante ale Revolu\u0163iei Franceze de la 1848. De Alecsandri \u00eel va lega o prietenie de o via\u0163\u0103 – ale c\u0103rei baze le-a pus atunci. A f\u0103cut parte dintr-un grup restr\u00e2ns care a preg\u0103tit revolu\u0163ia. La care n-a participat, fiind trimis, la sugestia lui Lamartine, la Constantinopole. Unde va r\u0103m\u00e2ne 10 ani. \u00cen pozi\u0163ii oscilante, de la agent diplomatic quasioficial (azi am spune agent de influen\u0163\u0103) la exilat \u015fi apoi guvernator al insulei Samos, cu misiunea de a desfiin\u0163a pirateria din arhipelag. \u00cen 1846 sultanul \u00eei confer\u0103 titlul de bey de Samos, echivalent turcesc celui de prin\u0163.<\/p>\n

\u00cen urma coordon\u0103rii cu Alecsandri, asupra ansamblului, care va reprezenta prima opera memorialistic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1880 Convorbiri Literare public\u0103 primele capitole. Prima edi\u0163ie complet\u0103 apare \u00een 1884, la Tipografia Academiei Rom\u00e2ne \u2013 al c\u0103rei pre\u015fedinte era.<\/p>\n

O a doua edi\u0163ie, la care sunt ad\u0103ugate 9 scrisori noi, apare \u00een 1887, la Editura Socec.<\/p>\n

Dintre edi\u0163iile postume se poate cita cea a Editurii Albatros, colec\u0163ia Lyceum, 1973. Dup\u0103 ’89 au ap\u0103rut mai multe. Unele cu, altele f\u0103r\u0103 ad\u0103ugirea celor 9.<\/p>\n

S\u0103 purcedem la rezumarea succint\u0103 a capitolelor edi\u0163iei \u00een format .PDF.<\/p>\n

Inspirat\u0103 alegerea introducerii atribuite adresantului formal al scrisorilor, prietenul de-o via\u0163\u0103 al prin\u0163ului. Formula poveste\u015fte-mi despre\u2026 <\/em>d\u0103 un aer de autenticitate ansamblului. Fraza cheie a pseudointroducerii este: <\/em>dintre toate pasiunile omene\u0219ti amorul de patrie este singurul care nu se stinge niciodat\u0103. <\/em>Idee-for\u0163\u0103 a \u00eentregii genera\u0163ii pa\u015foptiste.<\/p>\n

Ce mai afl\u0103m din pseudointroducerea semnat\u0103 cu numele adresantului scrisorilor e rostul misiunii prin\u0163ului Ghica ca guvernator al insulei Samos. \u00cen epoc\u0103, aceasta apar\u0163inea Imperiului Otoman. La finele sta\u0163ion\u0103rii prin\u0163ului \u00een imperiu, sub diferite statute, acesta lichidase pirateria greceasc\u0103. Dincolo de activit\u0103\u0163ii piratere\u015fti uzuale, aceast\u0103 mi\u015fcare ataca cu prec\u0103dere navele de r\u0103zboi \u015fi de transport ale Angliei \u015fi Fran\u0163ei, aliate Imperiului Otoman \u00een r\u0103zboiul Crimeii, deci combatante \u00eempotriva Imperiului Rus. Or grecii \u00eei du\u015fm\u0103neau de multe zeci de ani pe turci \u015fi se bazau pe sus\u0163inerea ru\u015filor, \u00eenc\u0103 de la 1821. Autorul romanului epistolar memorialistic are abilitatea de a l\u0103muri rostul pirateriei grece\u015fti, o form\u0103 de cobeligeran\u0163\u0103 mascat\u0103, pe seama lui Alecsandri. El m\u0103rginindu-se, vom vedea, la relatarea aventuroas\u0103 a perioadei.<\/p>\n

Dar compozi\u0163ia ansamblului, conceput ab initio, ca volum epistolar, cere \u015fi un cuv\u00e2nt auctorial stricto sensu. Care se intituleaz\u0103 \u00eentroduc\u0163iune.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 un tablou pitoresc al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti a \u00eenceputului de secol XIX, redactat \u00een limbaj de epoc\u0103, plin mai mult de turcisme dec\u00e2t de grecisme \u015fi slavisme, autorul lunec\u0103 pe nesim\u0163ite \u00een schi\u0163area filosofiei progresului social, de nuant\u0103 liberal\u0103 implicit\u0103.<\/p>\n

Clucerul Alecu Gheorghescu. <\/em>Povestitorul \u00eendepline\u015fte o misiune poruncit\u0103 de Grigore-Vod\u0103 Ghica.<\/p>\n

Polcovnicul Ioni\u0163\u0103 Ceganul. <\/em>Portretul unui pandur care a luptat \u015fi sub comand\u0103 ruseasc\u0103 contra turcilor.<\/p>\n

Din vremea lui Caragea. <\/em>Propus de Metternich, grecul e acceptat de sultan numai dup\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul de-a-\u015fi da demisia dup\u0103 3 ani. Dar \u00een primul an de domnie \u0163ara e zguduit\u0103 de celebra cium\u0103. Serviciul public s-a purtat banditesc, produc\u00e2nd mult mai multe pagube dec\u00e2t boala. Care, oricum ucidea cam 300 de oameni pe zi.<\/p>\n

Caragea a domnit 6 ani, nu 3 \u015fi a fugit prin Bra\u015fov c\u00e2nd gealatul trimis de sultan s\u0103-i ia capul intra \u00een Bucure\u015fti. A str\u00e2ns o avere imens\u0103, mai ales v\u00e2nz\u00e2nd avar dreg\u0103torii. Din Italia a ajutat Hetairia (Eteria) cu bani.<\/p>\n

E adev\u0103rat c\u0103 fiica sa, Domni\u0163a Ralu, a ridicat un teatru \u015fi \u015fi-a trimis trupa greceasc\u0103 la Paris, s\u0103 studieze cu marele actor Talma. Dup\u0103 fuga domnitorului, proiectul s-a stins. Iancu V\u0103c\u0103rescu a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 limba rom\u00e2neasc\u0103 e scen\u0103, dar evenimentele potrivnice au am\u00e2nat proiectul, p\u00e2n\u0103 la \u00eenfiin\u0163area, \u00een 1833, a Societ\u0103\u0163ii filarmonice, de c\u0103tre Ion C\u00e2mpineanu.<\/p>\n

\u015ecoala de acum 50 de ani. <\/em>Un poem amplu despre tranzi\u0163ia de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul grecesc \u00een principate la cel rom\u00e2nesc, prin efortul unor patrio\u0163i. Focalizat pe portretul scriitorului Nicolae Filimon. Un fragment elocvent: Ciocoiul \u00ee\u0219i cre\u0219te copiii cu slugile p\u00e2n\u0103 \u00eei aduce \u00een gradul cel mai \u00eenalt de corup\u021biune, \u0219i atunci \u00eei trimite \u00een Fran\u021ba.<\/em> Ciocoiul \u0219i puiul de ciocoi nu se pronun\u021b\u0103 definitiv pentru nici o doctrin\u0103 politic\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 esploata toate doctrinele. Patriotismul, libertatea, egalitatea, devotamentul \u0219i toate virtu\u021bile cet\u0103\u021bene\u0219ti sunt vorbele care-i serv\u0103 de trepte ale sc\u0103rii pe care se suie.<\/em><\/p>\n

Din timpul zaverii<\/em>. O \u00eendelungat\u0103 relatare a ceea ce s-a numit ulterior chestiunea oriental\u0103, de la Eteria, cu influen\u0163a ei nenorocit\u0103 asupra vie\u0163ii din principate p\u00e2n\u0103-n pragul r\u0103zboiului ce-a dus, pentru acestea, la instituirea regulamentelor organice. Chiar cu moartea lui Alexandru I, campionul Europei, toate evenimentele au concurat \u00een avantajul Rusiei \u015fi al grecilor. Consider o sc\u0103dere a cronicii epistolare expedierea telegrafic\u0103 a slugerului Tudor. E adev\u0103rat, la scara evenimentelor relatate \u00een capitol, ponderea lui Tudor r\u0103m\u00e2ne minor\u0103. Iar viziunea cronicarului, dac\u0103-l putem numi a\u015fa, s-a p\u0103strat larg\u0103, de la un moment anume.<\/p>\n

Liberalii de alt\u0103 dat\u0103. <\/em>Nu numai tonul, ci mai ales viziunea beyului Ion Ghica au evoluat, treptat, de-a lungul succesiunii scrisorilor. Aceasta fu scris\u0103 \u00een 1880, la mo\u015fia din Ghergani, unde s-a retras pentru restul vie\u0163ii.<\/p>\n

Cititorului de azi \u00eei sugerez un experiment. S\u0103 citeasc\u0103 primele pagini ale scrisorii f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de titlu. Par un articol scris \u00een acela\u015fi timp cu Eminescu. Dac\u0103 nu materia prim\u0103 pentru violen\u0163a amar\u0103 din Epigonii<\/em>. Apoi s\u0103 reciteasc\u0103 titlul. \u0162inta lui e accea\u015fi cu a poetului. Diferen\u0163a e \u00eentre melancolia dezabuzat\u0103 a celui care dup\u0103 demisia din 1871 din ultima func\u0163ie de prim ministru se retr\u0103sese din politic\u0103 \u015fi vocea militant\u0103 a celui care mai avea doar 9 ani de tr\u0103it.<\/p>\n

Concluzia beyului e f\u0103r\u0103 echivoc: Eu, din parte-mi, convins c\u0103, \u00een tot ce s-a f\u0103cut bun \u0219i bine \u00een \u021bar\u0103, fiecare la r\u00eendul s\u0103u nu a fost dec\u00eet un instrument zelos \u0219i devotat voin\u021bei na\u021bionale<\/em>.<\/p>\n

\u2026 Condus de aceste dorin\u021be, cred c\u0103 fac bine adres\u00eendu-\u021bi aceast\u0103 epistol\u0103 urmat\u0103 de c\u00eeteva altele, \u00een cari \u00eemi propun a trata c\u00eeteva din principiile cari ar trebui s\u0103 conduc\u0103 societatea noastr\u0103. Le voi trata astfel precum ele sunt \u00een\u021belese de publici\u0219tii cei mai eminen\u021bi ai Europei \u0219i asupra c\u0103rora ast\u0103zi nu mai esist\u0103 \u00eentre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103 mai multe feluri de a vedea.<\/em><\/p>\n

Ceneralul Coletti, la 1835<\/em>. Scrisoarea relateaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163a, \u00eentr-un salon parizian, a generalului care se dovede\u015fte a fi cu\u0163ovlah. E cadorisit cu poezia tip\u0103rit\u0103 a lui Grgore Alexandrescu \u015fi Iancu V\u0103cescu. Apoi, ca \u00eencununare, vedem un examen al unui t\u00e2n\u0103r rom\u00e2n la Sorbona.<\/p>\n

David Urquhard<\/em>. \u00cen anii de studiu la Paris ai autorului scrisorilor se str\u00e2nseser\u0103 leg\u0103turile dintre tinerii moldoveni \u015fi cei munteni. El ajunsese s\u0103 scrie \u00een ziare franceze, f\u0103c\u00e2nd cunoscut neamul s\u0103u \u015fi starea principatelor subprotectoratul rusesc. Acolo \u00eel cunoa\u015fte pe t\u00e2n\u0103rul diplomat, apoi politician, al c\u0103rui nume d\u0103 titlul capitoului. Activitatea public\u0103 a acestuia c\u00e2nt\u0103rea, c\u00e2t c\u00e2ntea, \u00een balan\u0163a politicii engleze, pentru limitarea ambi\u0163iilor Rusiei.<\/p>\n

Libertatea<\/em>. Un amplu eseu social politic. Totodat\u0103 o analiz\u0103 a societ\u0103\u0163ii umane. Cel mai consistent capitol de p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Egalitatea<\/em>. Alt eseu, prilejuit de conceptul fundamental adoptat ca subiect, dar cu accente satirice. Putem considera, f\u0103r\u0103 exagerare, c\u0103 materia prim\u0103 a eseului e un punct germinativ sui generis pentru agricultura<\/em> acid\u0103 a lui Caragiale.<\/p>\n

O c\u0103l\u0103torie de la Bucure\u015fti la Ia\u015fi \u00eenainte de 1848<\/em>. O adev\u0103rat\u0103 proz\u0103 scurt\u0103. Excelent scris\u0103. Expeditorul scrisorii valorific\u0103 o experien\u0163\u0103 personal\u0103 pentru a ilustra, comparativ, pa\u015fii moderniz\u0103rii.<\/p>\n

Dasc\u0103li greci \u015fi dasc\u0103li rom\u00e2ni<\/em>. \u00cenaintea primei lecturi m\u0103 a\u015fteptam la o replic\u0103 serioas\u0103 la adorabila proz\u0103 a lui Negruzzi, Cum am \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte. <\/em>Dar nu e. Autorul scrisorilor a adoptat rolul observatorului lucid al existen\u0163ei rom\u00e2nilor de-a lungul unei perioade de iu\u0163irei<\/strong> de sine. Cele dou\u0103 categorii de dasc\u0103li nu sunt privite antagonic. Iar unele pasaje \u00eel anticipeaz\u0103 pe Spiru Haret.<\/p>\n

Tunsu \u015fi Jianu<\/em>. Cel mai viu portet, cunoscut \u00eendeaproape, al celebrului haiduc.<\/p>\n

Teodoro<\/em>s. Povestea unui excep\u0163ional personaj, copil din flori cu p\u0103rin\u0163i slujba\u015fi pe mo\u015fia familiei scriitorului care ajunge\u2026 rege (negus) al Abisiniei. Am\u0103nunte biografice recognoscibile ar argumenta realitatea eroului.<\/p>\n

Teodor Diamant<\/em>. Inspiat cuplaj pe fond onomastic cu precedentul capitol, scriitorul d\u0103ruie portretul stilizat al cunoscutului socialist utopic rom\u00e2n, creatorul falansterului de la Bolde\u015fti-Sc\u0103ieni.<\/p>\n

C\u0103pitanu Laurent (1) \u015fi (2). <\/em>Sub forma portretului literar al personajului real, ofi\u0163er naval francez, bun \u015fi statornic prieten, beyul d\u0103 substan\u0163\u0103 istoriei \u2013 pigmentate cu abile nuan\u0163e rocambole\u015fti – povestite a celor 6 ani ca guvernator al insulei aflate acum \u00een UE.<\/p>\n

Legile. <\/em>Istorie telegrafic\u0103 a perioadei care a dus la implementarea Regulamentului Organic \u015fi tribula\u0163iile impunerii acestuia de c\u0103tre generalul conte Kiseleff.<\/p>\n

B\u0103lt\u0103re\u0163u<\/em>. Un bog\u0103ta\u015f c\u0103ruia boierimea \u00eencontrat\u0103 cu vod\u0103 Mavrogheni \u00eei cere un credit, izvor\u0103\u015fte precum dopul buteliei de \u015fampanie din bruhahaul pitoresc al vremii.<\/p>\n

B\u00e2rzof<\/em>. Personaj cunoscut de tat\u0103l memorialistului, pe vremea ciumei adus\u0103 de muscali. In rezumat: Ru\u0219ii au privilegiul de a fi r\u0103i, cruzi \u0219i nedrep\u021bi \u0219i d-a fi totodat\u0103 oamenii cei mai buni la suflet\u2026<\/em><\/p>\n

Insula Prosta<\/em>. Degetul opozabil al compendiului. Memorialistul las\u0103 loc profesorului de economie politic\u0103 ce teoretizeaz\u0103 inteligent in format fictiv. Nu pot s\u0103 nu citez un distins literat care se m\u0103rgine\u015fte s\u0103 considere capitolul doar o juxtapunere de utopie \u015fi distopie. Are dreptate, dar nu e doar at\u00e2t.<\/p>\n

Dincolo de lec\u0163ia predat\u0103 cu mijloacele nara\u0163iunii fantaste, g\u0103sesc nucleul g\u00e2ndirii nu doar economice a scritorului \u00een inserarea, en passant, a lui Karl Marx. Plasat, discret \u015fi simbolic, \u00eentre Ferdinand Lassale \u015fi\u2026 Bakunin. Afar\u0103 de originalitatea secant\u0103 a pastorului Wurmbrand (Marx \u015fi Satan<\/em>) n-a\u0219\u00a0 crede c\u0103 dintre miile de texte referitoare la Marx s\u0103 fi comis altcineva o \u00eencadrare a\u015fa de original\u0103. Dac\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 printre admiratorii social-democratului s-a aflat Bismarck, \u00een\u0163elegem c\u0103 reperele sunt scrise ad\u00e2nc.<\/p>\n

Dar profesorul de economie politic\u0103 nu se opre\u015fte aici. Ci expliciteaz\u0103, cu argumente specifice, limitele teoretice ale lui Marx. Celebrul pseudora\u0163ionament al plusvalorii realizate de capital \u00een dauna muncii e scris pentru publicul fractodoct. Ergo\u2026 proletariatul nu doar industrial.<\/p>\n

Concluzia e f\u0103r\u0103 echivoc: Iat\u0103 la ce abera\u021biuni poate ajunge spiritul omenesc c\u00eend pierde din vedere principiile primordiale ale moralei, ale drepturilor \u0219i ale datoriilor.<\/em><\/p>\n

Important, capitolul e datat Londra, 1885. Dup\u0103 prima edi\u0163ie tip\u0103rit\u0103 a scrisorilor.<\/p>\n

Ultimele 3 capitole sunt dedicate unei trinit\u0103\u0163i a trei personaje istorice rom\u00e2ne\u015fti de elit\u0103, apreciate \u015fi admirate de memorialist: Ion C\u00e2mpineanu, Grigore Alexandrescu \u015fi, finis coronat opus, Nicu B\u0103lcescu.<\/p>\n

Las comentarea acestora cititorilor romanului epistolar, memorialistic \u015fi, dece \u00een ultimul r\u00e2nd, cititorilor acestui raport de lectur\u0103.<\/p>\n

NOTA BENE: lecturi \u00een completare: https:\/\/www.zf.ro\/ziarul-de-duminica\/beyul-de-samos-3015921<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Dincolo de restrictiile staliniste, supravegheate de Mihai Roller, figura lui Ion Ghica n-a prea ie\u015fit \u00een relief nici dup\u0103 ’90. A fost nu numai prieten cu \u00eentreaga genera\u0163ie pa\u015foptist\u0103, a participat la cele mai multe ac\u0163iuni ale membrilor acesteia. Prestigioasa revist\u0103 Historia, sub semn\u0103tura lui Mihai Popa, \u00eel nume\u015fte […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1644,109],"tags":[1120,1645,114,110],"class_list":["post-14770","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-76","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-76","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Qe","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14770","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14770"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14770\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14818,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14770\/revisions\/14818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14770"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14770"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14770"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}