{"id":14848,"date":"2023-08-30T08:08:50","date_gmt":"2023-08-30T06:08:50","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14848"},"modified":"2023-08-29T18:26:38","modified_gmt":"2023-08-29T16:26:38","slug":"lecturi-despre-lumea-in-care-traim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14848","title":{"rendered":"Lecturi despre lumea \u00een care tr\u0103im"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Vladimir Vladimirovici Putin a devenit subiectul unui num\u0103r cresc\u00e2nd de c\u0103r\u021bi. Care au atras aten\u021bia unui num\u0103r cresc\u00e2nd de cititori. Personal, mi-am adjudecat c\u00e2teva, despre care voi spune, mai jos, c\u00e2teva cuvinte. \u00cen pagina ziarului pe care-l deschid zilnic, num\u0103rul c\u0103r\u021bilor semnalate e mai mare. P\u00e2n\u0103 la \u00eentreruperea prezen\u021bei la cele dou\u0103 t\u00e2rguri bucure\u0219tene de carte, Bookfest la \u00eenceputul lui iunie, \u0219i Gaudeamus, la finele lui noiembrie, datorat\u0103 ini\u021bial pandemiei, apoi insurmontabilelor dificult\u0103\u021bi de mers, am urm\u0103rit cele dou\u0103 evenimente de la deschiderea lor, \u00een primii ani de dup\u0103 \u201890. Prin ambasadori, la edi\u021bia actual\u0103 Bookfest, mi-am f\u0103cut o idee relativ relevant\u0103 asupra ofertei actuale. Num\u0103rul c\u0103r\u021bilor care orbiteaz\u0103 \u00een jurul personajului Putin e \u00eenc\u0103 mai mare. Iar prin anticariate \u2013 a c\u0103ror ofert\u0103 o consult, f\u0103r\u0103 a cump\u0103ra, sunt \u0219i mai multe.<\/p>\n

Bref, noul \u021bar cre\u0219te \u00een pozi\u021bia de focar orbital \u00een universul c\u0103r\u021bii. Fie \u0219i doar a celor \u00een limba rom\u00e2n\u0103. A\u0219adar, cele c\u00e2teva pe care mi le-am adjudecat, la care le adaug pe cele pe care le-am citit, \u00eemprumutate ad hoc (stricto sensu), au un coeficient relativ de reprezentativitate.<\/p>\n

Plasez pe primul plan dou\u0103 titluri relativ recente.\u00a0Putin, obsesia imperiului<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Rusia, o ecua\u021bie complicat\u0103<\/em>. Autor – profesorul universitar Armand Go\u0219u. Doctor \u00een rusistic\u0103. Cu titlul aferent ob\u021binut \u00eentre 1995-1998 la Universitatea din Moscova. Acum pred\u0103 istoria Rusiei la Universitatea din Bucure\u0219ti. A doua carte cunoa\u0219te imediat o a doua edi\u021bie rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103. Ambele sunt produsul editurii Polirom.<\/p>\n

Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m informa\u021biilor extrase din lectura celor dou\u0103 c\u0103r\u021bi (nu sunt singurele sale opere publicate), pe cele difuzate direct \u00een c\u00e2teva dialoguri televizate, g\u0103sibile pe youtube, \u00eel putem considera pe autor o surs\u0103 de prim rang \u00een ce prive\u0219te personajul Putin, cel care a devenit, progresiv, un focar gravita\u021bional major.<\/p>\n

Profesorul A.G. nu e singurul portretist al lui V.V.P., dar e autorul celui mai veridic \u0219i sintetic portret. Conform lui A.G., Putin e nu preocupat, ci obsedat de propriul loc nu major, ci esen\u021bial \u00een istorie. El se crede, nu doar se consider\u0103 urma\u0219ul direct al liniei Alexandr Nevski, Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Stalin. Evit\u0103 s\u0103 se refere la Ecaterina cea Mare. Oare nu consider\u0103 c\u0103 aceasta a fost o conduc\u0103toare mai eficient\u0103 dec\u00e2t cei \u00een\u0219ira\u021bi? Sau se jeneaz\u0103 consider\u00e2nd-o mai pu\u021bin demn\u0103 dec\u00e2t marii lideri? Nu cred c\u0103 are o problem\u0103 cu originea ei german\u0103 \u0219i protestant\u0103 convertit\u0103. De ce? Deoarece e discutabil dac\u0103 \u0219tie.<\/p>\n

\u00cen articolul\u00a0http:\/\/tilici.blog\/dezbatere-online\/<\/a>\u00a0am putut identifica geopolitica lui Dughin. Nu e singura. Teoriile geopolitice ale intelighen\u021biei ruse\u0219ti sunt prezentate \u00een lucrarea\u00a0Geopolitica spa\u021biului exsovietic \u00eentre hegemonia Rusiei \u0219i structurile euro-atlantice<\/em>, a dr. Oana Simion, editura ISPRI, 2013. Studiul profesionist, am\u0103nun\u021bit, e deosebit de util \u00een principiu. Din p\u0103cate r\u0103mas \u00een urm\u0103 cu 10 ani. Interval imens fa\u021b\u0103 de dinamica geopolitic\u0103 global\u0103. Din ace\u0219ti 10 ani, ultimele 15-16 luni (articolul e publicat aici pe 12 iunie 2023) au trecut de la declan\u0219area r\u0103zboiului Rusiei \u00eempotriva Ukrainei. Tabloul global s-a schimbat radical fa\u021b\u0103 de momentul public\u0103rii studiului exhaustiv citat, valabil la momentul public\u0103rii. \u00centre timp, evident, teoria Eurasiei a lui Dughin a devenit quasioficial\u0103. Cum discursul public al lui Putin preia aceast\u0103 teorie, investirea academicianului ca mentor al neo\u021barului cap\u0103t\u0103 consisten\u021b\u0103.<\/p>\n

Obsesia istoric\u0103 a lui Putin e similar\u0103 flagrant cu cea cunoscut\u0103 rom\u00e2nilor din anii 70-80. Nicolae Ceau\u0219escu a fost singurul lider al sistemului colonial sovietic care o cultiva cu os\u00e2rdie. Ascult\u00e2ndu-l pe Putin \u0219i cunosc\u00e2nd dramatic primitivismul mental al exliderului rom\u00e2n, putem lesne s\u0103 atribuim o mentalitate \u00eenrudit\u0103 m\u0103runtului maior KGB cu func\u021bie \u00een ex-RDG.<\/p>\n

Lansat nefericit de Boris El\u021b\u00een \u00een ultimul s\u0103u an de mandat, ca protec\u021bie imunitar\u0103, un individ cu o atare mentalitate primitiv\u0103 nu putea parveni, odat\u0103 ajuns la puterea global\u0103, dec\u00e2t crez\u00e2ndu-se Alexandr Nevski.<\/p>\n

Vedem aici o asem\u0103nare, oricum relativ\u0103, cu \u00eent\u00e2lnirea din 1919 dintre complexatul arhitect ratat austriac \u0219i dramaturgul la fel de ratat Dietrich Eckart. Din care s-a n\u0103scut funestul concept de\u00a0F\u00fchrer.<\/em><\/p>\n

Am spus Nevski, pentru rezonan\u021ba istoric\u0103. Putin n-a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 e urma\u0219ul lui Stalin. Ci, indirect, c\u0103 e un mesia care poate duce mai departe opera lui Stalin. Abia \u00een 2005, dedat cu instrumentele puterii, convoac\u0103 un congres al istoricilor, unde d\u0103 ukazul:\u00a0tineretul nostru nu trebuie \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 Stalin a fost un criminal. Ci un mare erou rus.\u00a0<\/em>Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd era premier, \u00een rocadele cu Dmitri Medvdev, a declarat, citat de France Presse, \u0219lefuindu-\u0219i exprimarea:\u00a0Uniunea Sovietic\u0103 a fost \u201cMarea Rusie\u201d, iar destr\u0103marea URSS a reprezentat cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului trecut.<\/em><\/p>\n

Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia \u0219i apoi a atacat Occidentul.\u00a0<\/em>Katherine Belton. Versiune rom\u00e2neasc\u0103 de Gabriel Tudor, Editura Litera, martie 2022.<\/p>\n

Edi\u021bia original\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2021, e apreciat\u0103 drept cea mai bun\u0103 carte a anului de\u00a0The Economist, Financial Times, New Statesman, The Telegraph, best seeler de c\u0103tre Sunday Times.<\/em><\/p>\n

Cartea i-a enervat pe miliardarii ru\u0219i, care au dat \u00een judecat\u0103 autoarea \u0219i editura.\u00a0<\/em>https:\/\/spotmedia.ro\/stiri\/magazin-si-stiinta\/oamenii-lui-putin-cartea-care-i-a-enervat-pe-miliardarii-rusi-acestia-au-dat-in-judecata-autoarea-si-editura<\/em><\/a><\/p>\n

Autoarea este jurnalist\u0103 de investiga\u021bii \u0219i fost\u0103 corespondent\u0103 la Moscova. Ea dezv\u0103luie povestea nespus\u0103 despre cum Vladimir Putin \u0219i un mic grup de kaghebi\u0219ti din jurul lui au ajuns la putere \u0219i \u0219i-au jefuit \u021bara. S\u0103p\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile opera\u021biunilor Kremlinului lui Putin, Belton acceseaz\u0103 juc\u0103tori-cheie din interior pentru a dezv\u0103lui cum i-a \u00eenlocuit Putin pe afaceri\u0219tii independen\u021bi ai epocii El\u021b\u00een cu noua genera\u021bie de oligarhi loiali, care, \u00een schimb, au distrus economia Rusiei \u0219i sistemul s\u0103u legal \u0219i au extins influen\u021ba Kremlinului \u00een Statele Unite \u0219i \u00een Europa. Rezultatul este o expunere teribil\u0103 \u0219i l\u0103muritoare despre revan\u0219a luat\u0103 de KGB \u2013 o poveste care \u00eencepe \u00een cea\u021ba pr\u0103bu\u0219irii URSS, c\u00e2nd re\u021belele de operativi au putut sifona miliarde de dolari din \u00eentreprinderile de stat \u0219i au avut ocazia s\u0103-\u0219i mute prada \u00een Occident. Putin \u0219i alia\u021bii lui \u0219i-au finalizat mai apoi planul, reafirm\u00e2nd puterea Rusiei \u00een timp ce preluau controlul asupra economiei \u021b\u0103rii, suprim\u00e2nd vocile independente \u0219i lans\u00e2nd opera\u021biuni sub acoperire de influen\u021b\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Merg\u00e2nd de la Moscova la Londra \u0219i \u00een Elve\u021bia, apoi p\u00e2n\u0103 \u00een Brighton Beach din Brooklyn \u0219i adun\u00e2nd o distribu\u021bie de personaje colorate pe m\u0103sur\u0103, Oamenii lui Putin<\/em> este povestea complet\u0103 a modului \u00een care s-au sf\u00e2r\u0219it speran\u021bele de construire a unei noi Rusii, cu consecin\u021be dramatice pentru locuitorii ei \u0219i, din ce \u00een ce mai mult, pentru \u00eentreaga lume.<\/p>\n

C\u00e2teva opinii \u0219i reac\u021bii din presa interna\u021bional\u0103 despre aceast\u0103 carte:<\/p>\n

\n

Oamenii lui Putin\u00a0<\/em>va deveni, cu siguran\u021b\u0103, relatarea cea mai important\u0103 despre Putin si putinism. \u2013 Anne Applebaum, The Atlantic<\/p>\n

Aceast\u0103 carte zguduitoare, imaculat documentat\u0103, este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cel mai bun volum scris despre Putin, despre oamenii din jurul lui \u0219i poate chiar despre Rusia contemporan\u0103 \u00eens\u0103\u0219i, \u00een ultimele trei decenii. \u2013 Peter Frankopan, The Financial Times<\/p>\n

Cartea lui Catherine Belton are un ritm alert, este documentat\u0103 cu minu\u021biozitate \u0219i este plin\u0103 de date necunoscute p\u00e2n\u0103 acum \u2013 sau cunoscute de prea pu\u021bin\u0103 lume\u2026 Este cel mai bun exemplu de carte scris\u0103 de un jurnalist, cu ochi pentru o poveste bine condus\u0103 \u0219i personaje impresionante \u0219i, din fericire, ferit\u0103 de teoretiz\u0103ri academice. \u0218i ce pove\u0219ti are de spus Belton\u2026 \u2013 Owen Matthews, Spectator<\/p>\n

Lu\u00e2nd urma banilor \u0219i scufund\u00e2ndu-se ad\u00e2nc \u00een mla\u0219tina afacerilor necurate, Belton a recompus o imagine terifiant\u0103 a unui regim criminalizat ale c\u0103rui metode seam\u0103n\u0103 mai mult cu ale mafiei dec\u00e2t cu ale unui stat. \u2013 Arkadi Ostrovski, The Sunday Times<\/p>\n

Belton \u00ee\u0219i populeaz\u0103 panoplia de companii-fantom\u0103 \u0219i de defenestr\u0103ri fatale cu personaje captivante\u2026 Expune f\u0103r\u0103 odihn\u0103 un regim criminal care se revars\u0103 dincolo de grani\u021bele sale. \u2013 Stephen Kotkin, Times Literary Supplement<\/p>\n

https:\/\/www.libris.ro\/oamenii-lui-putin-catherine-belton-LIT978-606-33-8465-3\u2013p27729604.html<\/p>\n<\/blockquote>\n

Putin \u0219i putinismul<\/em>. Francoise Thom. Versiune rom\u00e2neasc\u0103 de Adina Arvatu, Humanitas, 2020.<\/p>\n

\n

Autoarea este o str\u0103lucit\u0103 elev\u0103 a lui Alain Besan\u00e7on \u0219i fiica matematicianului Ren\u00e9 Thom, autorul teoriei catastrofelor, a fost de foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 perfect preg\u0103tit\u0103 pentru sovietologie.\u00a0Agr\u00e9g\u00e9e<\/em>\u00a0de rus\u0103, a cunoscut direct \u201esocialismul real\u201c, prin lungi stagii la Moscova (un an la universitate, trei ani la Editura MIR) \u0219i nenum\u0103rate c\u0103l\u0103torii \u00een tot fostul imperiu. Fran\u00e7oise Thom s-a impus astfel printre autorit\u0103\u021bile mondiale din domeniul studiilor ruse \u0219i sovietice, num\u0103r\u00e2ndu-se, al\u0103turi de mentorul ei, printre rarii occidentali care au \u00een\u021beles misterele ascensiunii lui Gorbaciov \u0219i ale pr\u0103bu\u0219irii comunismului de stat. A predat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar, apoi la Universit\u00e9 de Paris X \u2013 Nanterre, \u00eenainte de a-\u0219i \u00eencepe cariera la Sorbona, unde se ocup\u0103 de istorie contemporan\u0103, cu accent pe istoria rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i a r\u0103zboiului rece. A debutat cu o carte despre derivele sovietizante ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului francez (L\u2019ecole des barbares<\/em>, Julliard, Paris, 1985, \u00een colaborare cu Isabelle Stal).\u00a0La langue de bois<\/em>\u00a0(Julliard, Paris, 1987) este o versiune prescurtat\u0103 a tezei sale de doctorat, preg\u0103tit\u0103 sub \u00eendrumarea lui Alain Besan\u00e7on. S-a impus cu\u00a0Le moment Gorbatchev<\/em>\u00a0(Hachette\/Pluriel, Paris, 1989; edi\u021bie adus\u0103 la zi, 1991), lucrare excep\u021bional documentat\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de iluzii (poate de aceea autoarea a fost concediat\u0103 de criptocomunistul director al Institutului de Polemologie la care lucra). Alte scrieri:\u00a0Les Fins du communisme<\/em>\u00a0(1994; trad. rom. 1996),\u00a0Beria: Le Janus du Kremlin<\/em>\u00a0(2013),\u00a0G\u00e9opolitique de la Russie<\/em>\u00a0(2016, \u00een colaborare cu Jean\u2011Sylvestre Mongrenier).<\/p>\n

Cartea cercet\u0103toarei Oana Simion e un demers teoretic. Ultimele dou\u0103 sunt concrete. C\u0103r\u021bile profesorului Go\u0219u nu sunt clasificabile din acest punct de vedere. \u00cen ordinea recomandabilit\u0103\u021bii le consider, \u00eens\u0103, prioritare.<\/p>\n

Portretele in extenso ale celor dou\u0103 autoare ale ultimelor dou\u0103 c\u0103r\u021bi prezentate au rostul de a dezvolta tabloul literaturii de gen, a c\u0103rei actualitate \u0219i interes nu e necesar a fi demonstrat. Nu \u0219tiu dac\u0103 voi mai achizi\u021biona altele de gen. Oricum, vor fi exclusiv \u00een format electronic.<\/p>\n

\u00cen 2016 editura Humanitas a publicat versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a c\u0103r\u021bii\u00a0Statele Unite \u0219i noua ordine mondial\u0103<\/em>\u00a0(traducere din limba portughez\u0103 de Simina Popa \u0219i Cristina Ni\u021bu). Cartea e o dezbatere virtual\u0103 \u00eentre Olavo de Carvalho \u0219i Alexandr Dughin.<\/p>\n

Organizatorii \u0219i moderatorii dezbaterii: Giuliano Morais \u0219i Ricardo Almeida<\/p>\n

Cine sunt protagoni\u0219tii?<\/p>\n

Alexandr Dughin (n. 7 ianuarie 1962, Moscova) este un geopolitician, \ufb01lozof, sociolog \u0219i politician rus, unul dintre cei mai influen\u021bi intelectuali ai \u201enoii Rusii\u201c, cunoscut pentru leg\u0103turile sale str\u00e2nse cu Kremlinul \u0219i armata rus\u0103. Este profesor la Facultatea de Sociologie a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moscova \u0219i lider al Mi\u0219c\u0103rii Interna\u021bionale Eurasia. Dughin se opune liberalismului \u0219i globalismului, pledeaz\u0103 pentru respectarea valorilor cre\u0219tine tradi\u021bionale, na\u021bionale \u0219i pentru crearea unui suprastat eurasiatic capabil s\u0103 se opun\u0103 hegemoniei americane. A scris mai multe c\u0103r\u021bi de geopolitic\u0103, printre care\u00a0Bazele geopoliticii<\/em>,\u00a0Teoria lumii multipolare<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0A patra teorie politic\u0103: Rusia\u00a0\u0219i ideile politice ale secolului XXI<\/em>.<\/p>\n

Olavo Luiz Pimentel de Carvalho (n. 29 aprilie 1947, Campinas, Brazilia) este un \ufb01lozof, scriitor \u0219i jurnalist brazilian preocupat de istoria \ufb01lozo\ufb01ei, istoria mi\u0219c\u0103rilor revolu\u021bionare, religie comparat\u0103, psihologie \u0219i antropologie \ufb01lozo\ufb01c\u0103. Este cunoscut pentru ideile sale politice conservatoare \u0219i pentru critica adus\u0103 politicii de st\u00e2nga. \u00centre 2001 \u0219i 2005 a predat \ufb01lozo\ufb01e politic\u0103 la Universitatea Catolic\u0103 Ponti\ufb01cal\u0103 din Paran\u00e1, Brazilia, apoi s-a mutat \u00een Statele Unite, devenind corespondent interna\u021bional. Printre numeroasele sale c\u0103r\u021bi se num\u0103r\u0103:\u00a0A Imagem do Homem na Astrologia<\/em>\u00a0(1980),\u00a0Astrologia e Religi\u00e3o<\/em>\u00a0(1986),\u00a0Uma Filoso\ufb01a Aristot\u00e9lica da Cultura<\/em>\u00a0(1994),\u00a0O Jardim das A\ufb02i\u00e7\u00f5es: De Epicuro \u00e0 Ressurrei\u00e7\u00e3o de C\u00e9sar<\/em>;\u00a0Ensaio sobre o Materialismo e a Religi\u00e3o Civil<\/em>\u00a0(1995),\u00a0O M\u00ednimo Que Voc\u00ea Precisa Saber para N\u00e2o Ser um Idiota<\/em>\u00a0(2013). Este fondatorul \u0219i pre\u0219edintele Inter-American Institute for Philosophy, Government, and Social Thought (2009).<\/p>\n

Dezbaterea online a durat \u00eentre 4 martie \u0219i 31 iulie 2011. Websitul care a g\u0103zduit-o a fost accesat de peste 200,000 persoane din 30 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Partea \u00eent\u00e2i: Rolul Statelor Unite \u00een noua ordine mondial\u0103<\/p>\n

Tranzi\u021bia global\u0103 \u0219i du\u0219manii s\u0103i<\/em>\u00a0\u2013 Aleksandr Dughin<\/p>\n

Autorul consider\u0103 prevalen\u021ba conceptului NOM (noua ordine mondial\u0103) la finele R\u0103zboiului rece, plasat, acesta, \u00een viziunea sa, \u00een epoca Gorbaciov. Dominant\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 ar fi fost o str\u00e2ns\u0103 cooperare \u00eentre URSS \u0219i USA. Dup\u0103 desfiin\u021barea, \u00een 1991, a primeia, proiectul NOM a fost uitat. A urmat o nou\u0103 OM, unipolar\u0103, descris\u0103 \u00een\u00a0Sf\u00e2r\u0219itul istoriei<\/em>\u00a0de Francis Fukuyama, pe care Dughin o nume\u0219te o utopie.<\/p>\n

Unii speciali\u0219ti (\u00eentre care Dughin se consider\u0103 implicit a face parte) consider\u0103 c\u0103 lumea are nevoie de o nou\u0103 paradigm\u0103 care s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 unipolaritatea. Dughin, ca participant la dezbatere, renun\u021b\u0103 la pozi\u021bia politic\u0103 cunoscut\u0103 public \u00een favoarea uneia filosofice, conchiz\u00e2nd cu bun sim\u021b: ne afl\u0103m \u00een mijlocul unei tranzi\u021bii care \u00eenc\u0103 nu s-a \u00eencheiat.<\/p>\n

Dughin vede viitorul Statelor Unite ca \u00eendoielnic. Acestea s-ar afla \u00een fa\u021ba a trei alternative: 1. \u00eenfiin\u021barea unui Imperiu American stricto sensu, cu un centru dezvoltat \u0219i o periferie relativ instabil\u0103; 2. s\u0103 creeze o unipolaritate multilateral\u0103, spa\u021biu al cooper\u0103rii cu puterile care agreeaz\u0103 rezolvarea problemelor regionale (Canada, Europa, Australia, Israel etc); 3. s\u0103 promoveze globalizarea accelerat\u0103 prin \u00eentemeierea Guvernului Mondial \u0219i destituirea rapid\u0103 a suveranit\u0103\u021bii Statelor Na\u021bionale, premis\u0103 a cre\u0103rii Statelor Unite Globale.<\/p>\n

\u00cen restul analizei, Dughin \u00ee\u0219i respect\u0103 condi\u021bia de filosof, face abstrac\u021bie de op\u021biunile personale, iar rezultatele contureaz\u0103 un tablou realist.<\/p>\n

Trei proiecte de putere global\u0103 \u00een disput\u0103<\/em>\u00a0\u2013 Olavo de Carvalho<\/p>\n

Preopinentul braziliano-american pleac\u0103 de la constatarea c\u0103 dialogul sui generis fabricat de organizatori e, virtualmente, imposibil. Face, explic\u00e2nd, o list\u0103 de elemente fundamentale comune ambilor preopinen\u021bi. Dar\u2026 Din punctul de vedere al pozi\u021biilor pe care le ocup\u0103m \u00een societate, dimpotriv\u0103, diferen\u021bele sunt at\u00e2t de numeroase (op.cit). astfel, el reduce dezbaterea la una, cumva exterioar\u0103.<\/p>\n

Autorul replicii la demersul obiectivant al lui Dughin desfiin\u021beaz\u0103 abil, bl\u00e2nd \u0219i cu fin\u0103 ironie tocmai calitatea major\u0103 a discursului acestuia. Aceast\u0103 pozi\u021bionare nu numai c\u0103 asum\u0103 fondul ad\u00e2nc polemic nu al dialogului politicos formal, dar e admirabil ilustrat\u0103 de 2 figuri remarcate, en passant, de Horia Roman Patapievici \u00eentr-o conversa\u021bie\/conferin\u021b\u0103 public\u0103. E ceea ce m-a determinat s\u0103 caut cartea de fa\u021b\u0103, s-o citesc cu aten\u021bie \u0219i s\u0103 scriu despre ea. N-o sa le inserez, sper chiar c\u0103 referirea la aceste imagini va indemna o parte din cititorii r\u00e2ndurilor de fa\u021b\u0103 s\u0103 repete experien\u021ba mea de lectur\u0103.<\/p>\n

Profesorul brazilian, stabilit \u00een USA, completeaz\u0103: Diferen\u021ba aceasta existen\u021bial\u0103, pe care fotografiile al\u0103turate o ilustreaz\u0103, face ca opiniile noastre, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd exprimarea lor verbal\u0103 coincide ad litteram, s\u0103 \u00eensemne lucruri total diferite, \u00een func\u021bie de scopurile fiec\u0103ruia. R\u0103spunsurile pe care le vom da la \u00eentreb\u0103rile acestei dezbateri vor demonstra acest lucru, sper, la fel de limpede ca \u0219i fotografiile. (ibidem). \u00cen ultim\u0103 analiz\u0103, nu am exagera dac\u0103 spunem c\u0103 lumea de azi e obiectul unei dispute \u00eentre militari, bancheri \u0219i predicatori. (ibidem)<\/p>\n

\u00centr-o analiz\u0103 mai am\u0103nun\u021bit\u0103 dec\u00e2t a preopinentului s\u0103u a realit\u0103\u021bii globale, de Carvalho scap\u0103 o fraz\u0103 aparent \u00een afara contextului. Dar care traduce mot-\u00e0-mot o idee pe care am pescuit-o din social-media: SUA nu sunt centrul de comand\u0103 al proiectului globalist, ci, dimpotriv\u0103, victima sa prioritar\u0103, \u00eensemnat\u0103 pentru a fi exterminat\u0103. \u0218i care deriv\u0103 direct din proiectul globalist\/progresist al lui Gyorgy S\u00f6r\u00f6s \u2013 a\u0219a cu se poate deduce din calupul de informa\u021bii despre acest personaj.<\/p>\n

Un am\u0103nunt pe care de Carvalho nu-l atinge, de\u0219i odat\u0103 ce contureaz\u0103 cele 3 mari curente ale contemporaneit\u0103\u021bii e un aparent paradox. \u00cen retorica propagandei antioccidentale ale Rusiei, Occidentul e acuzat tocmai de p\u0103catul progresismului. S\u00f6r\u00f6s, du\u0219manul ireductibil al USA, e v\u0103zut, f\u0103r\u0103 a-l numi, ca produsul toxic al Occidentului. De ce? Retorica antioccidental\u0103 a lui Putin se bazeaz\u0103, profesionist, pe nivelul submediocru al ariei largi a acestei retorici. O propagand\u0103 logic\u0103, s\u0103 zicem precum comentariul lui Dughin \u00een aceast\u0103 dezbatere, ar rata \u021binta. F\u0103r\u0103 m\u0103car o singur\u0103 cercetare sociologic\u0103 (pe care \u00eentreaga comunitate a speciali\u0219tilor se fere\u0219te s-o fac\u0103), 12 ani de prax\u0103 \u00een social media dau o idee clar\u0103 asupra gradului mediocru de instruire a publicului.<\/p>\n

Concluzia final\u0103 a profesorului brazilian e t\u0103ioas\u0103: Rusia lui Aleksandr Dughin pare c\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat din crimele \u0219i e\u0219ecurile ei tocmai opusul.<\/p>\n

Partea a doua: replici \u0219i contrareplici<\/p>\n

Occidentul contra restului lumii<\/em>\u00a0\u2013 Aleksandr Dughin<\/p>\n

Individualismul \u0219i holismul<\/em><\/p>\n

Sim\u021bindu-se provocat, profesorul Dughin cheltuie nu pu\u021bin spa\u021biu pentru a se angrena \u00een polemic\u0103, neomi\u021b\u00e2nd s\u0103 diagnosticheze Brazilia ca subtil antiamerican\u0103. Nu \u0219tiu c\u00e2nd anume \u021bara auriverde s-a asociat grupului BRICS. Probabil ulterior construirii c\u0103r\u021bii-dezbatere. O fi un ra\u021bionament general, sau ideologul regimului Putin era \u00een secretele zeilor?<\/p>\n

Trei proiecte globale, Dughin reia ofensiva, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 demonteze construc\u021bia lui de Carvalho. Cobor\u00e2nd din sferele metafizice din care debutase discursul s\u0103u, el se vede silit sa fie sincer. Dezv\u0103luind nevoia unei alian\u021be \u00eentre binomul ruso-chinez \u0219i lumea islamului. Pe baza antiamericanismului funciar al ambilor poli. Alian\u021ba de ultim\u0103 or\u0103, \u00eentre Iran \u0219i Arabia Saudit\u0103, ulterioar\u0103 elabor\u0103rii c\u0103r\u021bii-dezbatere, care are un poten\u021bial geostrategic de rupere a echilibrului tripolar, d\u0103 un prim sens noului concept eurasianism. Pe care-l vedem \u00een discursul lui Putin. Preluat direct de la mentorul s\u0103u Dughin. \u00cen acest tur, acestuia din urm\u0103 \u00eei scap\u0103 un porumbel. O alian\u021b\u0103 a ceea ce Dughin nume\u0219te eurasianism \u0219i islamism nu mai exprim\u0103 dialectica individualism\/holism (ceea ce ar avea sens), ci o structur\u0103 conjunctural militant\u0103. Antiamericanismul concret e mai ponderal dec\u00e2t dialectica principial\u0103.<\/p>\n

De fapt titlul\u00a0\u00a0Occidentul contra restului lumii<\/em>\u00a0e fals. \u00cen realitate e vorba de Restul lumii \u00eempotriva Occidentului.<\/p>\n

Natura acestei dezbateri \u0219i pozi\u021bia mea personal\u0103<\/em>\u00a0\u2013 OLAVO DE CARVALHO<\/p>\n

Misiunile noastre \u00een aceast\u0103 dezbatere<\/em><\/p>\n

\u0218tiin\u021ba politic\u0103, cum am mai spus, s-a n\u0103scut \u00een momentul \u00een care Platon \u0219i Aristotel au f\u0103cut distinc\u021bia \u00eentre discursul agen\u021bilor politici \u00een conflict \u0219i discursul observatorului \u0219tiin\u021bific care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre ei.<\/p>\n

Astfel, de Carvalho \u00ee\u0219i readuce sec preopinentul \u00een planul proiectat al dezbaterii. Discret, \u00eei anuleaz\u0103 demersul militant. \u00ce\u0219i ia ca argument tocmai cele dou\u0103 fotografii de mai sus: \u201eFotografiile pe care le-am ata\u0219at primului meu mesaj, ca sintez\u0103 umoristic\u0103, documenteaz\u0103 pe de-a-ntregul diferen\u021ba dintre agentul politic \u00eenvestit cu planuri globale \u0219i mijloace de ac\u021biune la scar\u0103 imperial\u0103 \u0219i observatorul \u0219tiin\u021bific nu doar lipsit de oricare din aceste lucruri, ci \u0219i ferm hot\u0103r\u00e2t s\u0103 le resping\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 ele p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul zilelor sale, din moment ce sunt inutile \u0219i nepotrivite cu misiunea vie\u021bii pe care \u0219i-a ales-o \u0219i care este, pentru el, singura justificare rezonabil\u0103 a existen\u021bei sale.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pasul urm\u0103tor duce \u00een derizoriu discursul ofensiv al preopinentului. Ajunge titlul:\u00a0De la argumentare la banala b\u00e2rf\u0103<\/em>.<\/p>\n

Aici e preferabil un citat mai lung \u00een locul traducerii acestuia \u00een cuvintele cronicarului: \u201eNu spun, desigur, c\u0103 prof. Dughin ar fi necinstit. Dar se dedic\u0103 \u00een mod cinstit unui tip de lupt\u0103 care, prin defini\u021bie \u0219i de c\u00e2nd lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, \u00eentruchipeaz\u0103 necinstea prin excelen\u021b\u0103. \u00cen acest sens, nu e de mirare c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 manipuleze \u00eens\u0103\u0219i situa\u021bia dezbaterii pentru a o for\u021ba s\u0103 fie \u00een favoarea sa \u00een marea confruntare, a\u0219a cum o concepe el. Pentru asta, trebuie \u00een primul \u0219i \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 falsifice pozi\u021bia adversarului s\u0103u, f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 pe mine purt\u0103torul de cuv\u00e2nt \u0219i adeptul globalismului occidental contra c\u0103ruia, totu\u0219i, eu am scris pagini \u00eentregi \u00een mass-media brazilian\u0103, \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t am fost acuzat c\u0103 a\u0219 fi un \u201eteoretician al conspira\u021biei\u201c, o etichet\u0103 denigrant\u0103 standardizat\u0103 pe care elita globalist\u0103 o folose\u0219te cel mai frecvent pentru a-i intimida pe cei care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 o investigheze. Nefiind mul\u021bumit cu at\u00e2t, m\u0103 acuz\u0103 de ostilitate fa\u021b\u0103 de compatrio\u021bii mei, insinu\u00e2nd c\u0103, pentru c\u0103 locuiesc \u00een SUA \u0219i am scris unele lucruri \u00een favoarea conservatorismului american, sunt un fel de tr\u0103d\u0103tor de \u021bar\u0103.\u201d<\/p>\n

S\u0103 vedem modul \u00een care realizeaz\u0103 acest tour de force:<\/p>\n

America Latin\u0103, \u00een special Brazilia, prezint\u0103 unele diferen\u021be sociale \u0219i culturale \u00een raport cu societ\u0103\u021bile \u0219i culturile europene sau nord-americane. \u00cen cazul prof. Carvalho, faptul c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een SUA joac\u0103 un rol important. Nu m\u0103 refer la localizarea sa geografic\u0103, ci la identificarea sa cultural\u0103. Iar acest lucru poate fi confirmat de textele prof. Carvalho pe care am avut ocazia s\u0103 le citesc. Sunt o m\u0103rturie a ader\u0103rii sale la tradi\u021bia nord-american\u0103 (\u00een versiunea sa \u201etradi\u021bionalist\u0103\u201c sau \u201ede dreapta\u201c) \u0219i a distan\u021b\u0103rii de principalele caracteristici ale atitudinii culturale braziliene critice fa\u021b\u0103 de Statele Unite. Afl\u00e2ndu-se, din punct de vedere politic, \u201ela dreapta\u201c, b\u0103nuiesc c\u0103 prof. Carvalho blameaz\u0103 \u201est\u00e2ngismul\u201c latin \u0219i brazilian. Simpatia mea, \u00een cazul acesta, este de partea Americii Latine. Fiind un critic al SUA \u0219i al civiliza\u021biei occidentale ca \u00eentreg, g\u0103sesc caracteristici eurasiatice \u00een societ\u0103\u021bile Americii Centrale \u0219i de Sud. Deci, \u00eentr-un fel, eu sunt mai probrazilian dec\u00e2t prof. Carvalho, \u201ebrazilianul pur\u201c care prezint\u0103 anumite aspecte (conservatoare) ale SUA \u0219i ale Occidentului \u00een ansamblul s\u0103u.<\/p>\n

Acest paragraf este de o incoeren\u021b\u0103 magistral\u0103: \u201eDac\u0103 ceea ce conteaz\u0103 nu e \u201elocalizarea mea geografic\u0103\u201c, ci \u201eidentificarea mea cultural\u0103\u201c, faptul c\u0103 tr\u0103iesc \u00een SUA sau \u00een Zambia nu ar trebui s\u0103 conteze c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin. Iar dac\u0103 prof. Dughin men\u021bioneaz\u0103 locul meu de re\u0219edin\u021b\u0103, afirm\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp c\u0103 nu despre asta e vorba, atunci la ce bun aceast\u0103 men\u021biune? Este doar un excipient pentru insinuarea otr\u0103vit\u0103 care urmeaz\u0103: fiindc\u0103 este la fel de antiamerican ca st\u00e2nga brazilian\u0103, el ar fi mult mai \u201eprobrazilian\u201c dec\u00e2t mine, ca \u0219i cum st\u00e2ngismul care se \u00eent\u00e2lne\u0219te acum \u00een Brazilia ar fi cea mai pur\u0103 expresia a culturii patriotice, \u0219i nu implantul de import care este de fapt. C\u00e2nd calific\u0103 st\u00e2ngismul brazilian drept \u201eeurasiatic\u201c, prof. Dughin demonstreaz\u0103 de fapt c\u0103 nu cunoa\u0219te practic deloc situa\u021bia brazilian\u0103. Oricine a urm\u0103rit marile schimb\u0103ri din politica economic\u0103, juridic\u0103 \u0219i cultural\u0103 din Brazilia ultimilor dou\u0103zeci de ani \u0219tie c\u0103 toate acestea au venit de-a gata de la centralele globaliste \u2013 ONU, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), UNESCO, Bilderberg, Rockefeller, Funda\u021bia Ford, George S\u00f6r\u00f6s etc. \u00cen politica economic\u0103, ultimele guverne braziliene nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 urmeze cu fidelitate instruc\u021biunile B\u0103ncii Mondiale. \u00cen domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, toate reformele adoptate au fost recomand\u0103rile specifice ale OMS. Principiile \u201ecorecte din punct de vedere politic\u201c, impuse de guvern \u00eentregii societ\u0103\u021bi braziliene, au fost impuse acelui guvern, la r\u00e2ndul s\u0103u, de c\u0103tre ONU \u0219i funda\u021biile milionare. \u0218i nici nu e nevoie s\u0103 men\u021bionez bucuria obscen\u0103 cu care guvernul Lula a cedat chiar p\u0103r\u021bi din teritoriul brazilian administra\u021biei interna\u021bionale \u00eempotriva voin\u021bei exprese a popula\u021biei locale. Toate acestea sunt arhicunoscute \u00een Brazilia, dar se pare c\u0103 \u0219tirile nu au ajuns \u00een Rusia.<\/p>\n

Faptul c\u0103 servilismul acesta abject vine \u00eenso\u021bit de demonstra\u021bii ipocrite de antiamericanism e dovada cea mai clar\u0103 c\u0103 po\u021bi fi \u00eempotriva SUA \u0219i \u00een favoarea elitei globaliste \u00een acela\u0219i timp. Cum ar fi putut fi altfel, dac\u0103 deja de mai bine de jum\u0103tate de secol antiamericanismul mondial e amplu finan\u021bat de aceea\u0219i elit\u0103?\u201d<\/p>\n

Consor\u021biul \u2013 De ce \u00ee\u0219i dore\u0219te Consor\u021biul socialismul.\u00a0 \u00centreaga bibliografie existent\u0103 despre Consor\u021biu atest\u0103 c\u0103 obiectivul lui este instaurarea unei dictaturi socialiste mondiale.<\/p>\n

\u00cen capitolul\u00a0Occidentul \u0219i dublura sa<\/em>, Dughin se dezl\u0103n\u021buie a outrance. Atinge en passant atacurile la persoana preopinentului, pentru a ajunge la chemarea patetic\u0103 a luptei \u00eempotriva Occidentului. Ar fi acceptabil ca recunoa\u0219tere explicit\u0103 a politicii agresive concretizate de Putin, dac\u0103 nu s-ar baza pe o eroare fundamental\u0103, care deriv\u0103 direct din mentalitatea antioccidental\u0103, focalizat pe antiamericanism: elita mondial\u0103 ar fi, \u00een acest haloim\u00ees mental, identic\u0103 cu Occidentul.<\/p>\n

Iar ca\u00a0finis coronat opus<\/em>\u00a0al ne\u00een\u021belegerii, analiza statului israelian e de o absurditate exemplar\u0103. \u00cenainte de partea a treia \u0219i final, avem o preconcluzie. Confirmat\u0103 de profesorul Dughin de pe un versant opus: dezbaterea va fi fost un e\u0219ec creator \u0219i productiv.<\/p>\n

M\u0103 opresc \u00eenainte de a analiza aceast\u0103 finalizare a lecturii. \u00cen loc de care semnalez drept contraargument suprem o alt\u0103 carte mult mai proasp\u0103t\u0103, ucig\u0103tor de real\u0103: Catherine Belton: Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia \u0219i apoi a atacat Occidentul<\/em>. Versiune rom\u00e2neasc\u0103 de Gabriel Tudor, Editura Litera, 2021.<\/p>\n

Pentru cei interesa\u021bi de a \u0219ti pe ce lume tr\u0103iesc, recomand cele peste 700 pagini de lectur\u0103 atent\u0103 cu toat\u0103 convingerea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Vladimir Vladimirovici Putin a devenit subiectul unui num\u0103r cresc\u00e2nd de c\u0103r\u021bi. Care au atras aten\u021bia unui num\u0103r cresc\u00e2nd de cititori. Personal, mi-am adjudecat c\u00e2teva, despre care voi spune, mai jos, c\u00e2teva cuvinte. \u00cen pagina ziarului pe care-l deschid zilnic, num\u0103rul c\u0103r\u021bilor semnalate e mai mare. P\u00e2n\u0103 la \u00eentreruperea prezen\u021bei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[55,1653,109],"tags":[1120,1654,114,110],"class_list":["post-14848","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-77","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-77","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Ru","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14848"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14849,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14848\/revisions\/14849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}