de Rodica Bretin<\/p>\n
\u00a0<\/strong>\u2013 A fost o zi \u00een care a \u00eenghe\u0163at iadul, a spus Raven. Halifax, 6 decembrie 1917. Era \u00eentr-o mar\u0163i \u015fi…<\/p>\n … Iadul era \u00een cer, pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een ape. N-aveai unde s\u0103 fugi, s\u0103 te ascunzi. \u00cens\u0103 \u00eencercam, ferindu-m\u0103 de sf\u0103r\u00e2m\u0103turi, una cu cortegiul umbrelor n\u0103uce, m\u00e2nat\u0103 de aceea\u015fi spaim\u0103. Iar peste noi ploua: cu \u0163igle, tencuial\u0103, cu cioburi ce se \u00eenfigeau \u00een ziduri, \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00een oameni, milioane de proiectile, unele c\u00e2t un glonte, altele c\u00e2t o lam\u0103 de ghilotin\u0103. Ningea cu foc \u015fi numai mor\u0163ii r\u0103m\u00e2neau \u00een urm\u0103. Dup\u0103 care a \u00eenceput s\u0103 ning\u0103 cu adev\u0103rat: fulgi albi, neverosimili de mari, ca ni\u015fte pene de \u00eenger.<\/em><\/p>\n A doua zi a venit viscolul, \u00eenghe\u0163ul…<\/em><\/p>\n Dar astea erau amintirile mele<\/em>, mi le v\u0103zuse \u00een minte, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 \u00eemi cear\u0103 voie. \u00cen iarna lui 1917 Raven c\u0103l\u0103torea prin Norvegia, schiind, plimb\u00e2ndu-se cu funicularul sau pescuind la copc\u0103. Despre catastrofa din Canada aflase din ziarele epocii \u015fi, mai t\u00e2rziu, din c\u0103r\u0163ile de istorie. \u015ei acum \u00eemi deslu\u015fea mie<\/em> ce tr\u0103isem. \u00cens\u0103 Raven era… Raven. Am oftat, resemn\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 o ascult.<\/p>\n \u2013 … la 8.40 diminea\u0163a, SS Mont-Blanc<\/em>, cargou francez plin cu muni\u0163ii pentru Frontul de Vest, s-a ciocnit \u00een Canalul Halifax cu nava norvegian\u0103 SS Imo<\/em>, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103. Zece minute dup\u0103 coliziune, Mont-Blanc<\/em> a fost cuprins de fl\u0103c\u0103ri, la 9.04 a explodat. Deflagra\u0163ia de la Halifax a r\u0103mas cea mai mare explozie accidental\u0103<\/em> din istorie. Totul \u2013 cl\u0103diri, st\u00e2lpi, vehicule, copaci \u2013 a fost spulberat pe o raz\u0103 de doi kilometri. Dou\u0103 mii de mor\u0163i, nou\u0103 mii de r\u0103ni\u0163i, dou\u0103sprezece mii de case distruse.<\/p>\n Corect, precis, succint. Dar eu \u00eei v\u0103zusem murind. Unii, cei noroco\u015fi, \u00een primele secunde. Ceilal\u0163i… \u00eenghi\u0163i\u0163i de suflul incandescent, arz\u00e2nd ca ni\u015fte tor\u0163e, str\u0103pun\u015fi de a\u015fchii c\u00e2t o lance, sf\u00e2rteca\u0163i de obuze informe, de fiare contorsionate \u015fi rupturi din bordaj ce c\u0103deau pretutindeni, izbi\u0163i de copaci, de st\u00e2lpi ce se pr\u0103bu\u015feau din t\u0103rii, strivi\u0163i sub zidurile \u015fi acoperi\u015furile caselor n\u0103ruite.<\/p>\n \u2013 Mont-Blanc<\/em> s-a f\u0103cut f\u0103r\u00e2me instantaneu, iar o sfer\u0103 de foc s-a \u00een\u0103l\u0163at din el la dou\u0103 mii de metri altitudine. Imo<\/em> a fost azv\u00e2rlit pe uscat de valul tsunami de optsprezece metri care a m\u0103turat \u0163\u0103rmul.<\/p>\n … o ploaie neagr\u0103 a c\u0103zut apoi peste cei \u00eeneca\u0163i, peste cei ar\u015fi, peste d\u0103r\u00e2m\u0103turi \u015fi le\u015furi, acoperindu-le ca un lin\u0163oliu de cenu\u015f\u0103…<\/em><\/p>\n \u2013 Suflul exploziei a r\u0103sturnat felinare, l\u0103mpi, sobe, co\u015furi de fum. Incendiile au m\u0103rit propor\u0163iile dezastrului, mai ales \u00een nordul Halifaxului, unde…<\/p>\n … str\u0103zi \u00eentregi au fost mistuite de fl\u0103c\u0103ri. V\u0103p\u0103ile p\u0103reau de neoprit, \u00eens\u0103 dup\u0103 o noapte de iad, zorii au adus z\u0103pada. Viscolul \u2013 cel mai violent din ultimele decenii \u2013 a \u00eengropat totul sub un strat gros, imaculat, sting\u00e2nd incendiile, dar \u015fi via\u0163a din supravie\u0163uitorii r\u0103ma\u015fi sub ruine, r\u0103ni\u0163i, r\u0103t\u0103cind \u00een c\u0103utarea unui ad\u0103post. Unii l-au g\u0103sit; al\u0163ii, nu…<\/em><\/p>\n \u2013 Explozia din Halifax… Cum s-a \u00eent\u00e2mplat, se \u015ftie. S-a aflat \u00eens\u0103 de ce<\/em>?<\/p>\n Nu scria \u015fi asta \u00een manuale?<\/p>\n Adev\u0103rul nu \u00eel \u015ftia nimeni. \u00cen lunile de dup\u0103 catastrof\u0103, \u00een Nova Scotia a \u00eenceput o \u00eentreag\u0103 nebunie. Zvonuri contradictorii, titluri \u015focante pe prima pagin\u0103 a ziarelor: \u201eAccident sau sabotaj?\u201c, \u201eLovitur\u0103 a Kaiserului \u00een Canada\u201c, \u201eSpion sau agent dublu?\u201c. Ultima teorie, lansat\u0103 de \u201eHalifax Herald\u201c<\/em> se referea la Johan Johanson, c\u00e2rmaciul de pe Imo<\/em>, prim suspect pe lista anchetatorilor. La spital se g\u0103sise asupra lui o scrisoare \u00een \u201egerman\u0103\u201c \u2013 de fapt, norvegian\u0103, dar cine s\u0103 observe diferen\u0163a? Germanii din Halifax \u015fi Dartmouth au fost aresta\u0163i, interoga\u0163i, pu\u015fi sub urm\u0103rire, \u00eentr-o absurd\u0103 epidemie de spionit\u0103.<\/p>\n \u2013 Oamenii caut\u0103 \u00eentotdeauna un vinovat, o explica\u0163ie. C\u00e2teodat\u0103 \u00eens\u0103…<\/p>\n \u2013 \u015etiu cine a f\u0103cut-o, m-a \u00eentrerupt Raven.<\/p>\n Deci, asta era. Nu m\u0103 chemase doar ca s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 prin ce trecusem.<\/p>\n \u2013 Sigur, lucrurile se v\u0103d mai bine din Norvegia.<\/p>\n \u2013 Nu eram \u00een Norvegia.<\/p>\n \u2013 Dar unde?<\/p>\n \u2013 Pe SS Imo<\/em>.<\/p>\n Am deschis gura, f\u0103r\u0103 s\u0103 ias\u0103 vreun sunet. Nu-mi trebuia vreo oglind\u0103 ca s\u0103 \u00eemi dau seama c\u00e2t de stupid ar\u0103tam. Din fericire, Raven nu savura momentul. \u00cenchisese ochii \u015fi prezentul disp\u0103ruse pentru ea.<\/p>\n \u2013 M\u0103 aflam pe punte, \u00een diminea\u0163a de 6 decembrie \u015fi habar n-aveam ce va fi peste c\u00e2teva minute. Eram dezorientat\u0103, furioas\u0103. Unde gre\u015fisem? Mi-ar fi prins bine o premoni\u0163ie, c\u00e2t de m\u0103runt\u0103, dar eu…<\/p>\n Raven, incoerent\u0103. Iat\u0103 ceva nou. Am a\u015fteptat s\u0103 \u00ee\u015fi desfac\u0103 g\u00e2ndurile-amintiri ca pe ni\u015fte colete, \u00een ordinea \u00een care veneau. Dup\u0103 o vreme, a continuat.<\/p>\n \u2013 Cum am ajuns pe Imo<\/em>? Urm\u0103ream un karghan \u015fi… O poveste lung\u0103, \u00eenceput\u0103 \u00een 1914, la Rio de Janeiro. Avusesem o problem\u0103 cu el, iar de atunci m\u0103 purta prin America Latin\u0103, Mexic, Spania, Fran\u0163a, Vatican. Am stat la acelea\u015fi hoteluri, uneori \u00een camera care fusese a lui, am m\u00e2ncat \u00een acelea\u015fi restaurante, am str\u0103b\u0103tut acelea\u015fi str\u0103zi. Karghanul era \u00eentotdeauna cu un pas \u00eenaintea mea. C\u00e2teodat\u0103, aveam senza\u0163ia c\u0103 \u00eei suflu \u00een ceaf\u0103, apoi, \u00een ultima clip\u0103, disp\u0103rea iar\u0103\u015fi. Devenise frustrant, \u00eennebunitor. Doi ani l-am pierdut cu totul, ca s\u0103 \u00eel reg\u0103sesc sub o nou\u0103 identitate, \u00een Germania: Kurt M\u00fcller.<\/p>\n \u2013 Colonelul M\u00fcller? am murmurat.<\/p>\n Numele \u00eemi evoca atrocit\u0103\u0163i pe Frontul de Vest, gaze de lupt\u0103 inund\u00e2nd tran\u015feele franceze \u015fi engleze ca o cea\u0163\u0103 verde, mortal\u0103, teste cu o arm\u0103 sonic\u0103, bunc\u0103re secrete unde se f\u0103ceau experimente medicale pe prizonieri de r\u0103zboi \u015fi o rat\u0103 de ucidere a propriilor solda\u0163i pe care doar ofi\u0163erii nazi\u015fti vor reu\u015fi s\u0103 o egaleze.<\/p>\n \u2013 Colonelul M\u00fcller era la Berlin, chemat de Kaiser \u00eentr-o audien\u0163\u0103 privat\u0103, dup\u0103 care a disp\u0103rut din nou. Patru luni mai t\u00e2rziu se \u00eembarca pe SS Imo<\/em> ca simplu marinar. L-am urmat, pomenindu-m\u0103 pe cargoul ruginit, ce avea s\u0103 intre \u00een istorie pe u\u015fa din spate. Dar karghanul nu mai era la bord. Fusese: \u00eel sim\u0163eam \u00eenc\u0103, ca pe un iz care \u00eemi \u00eencr\u00e2ncena carnea, st\u0103ruind \u00een sala motoarelor, \u00een cal\u0103, \u00een cabina echipajului.<\/p>\n Mi-am \u00eenchipuit-o pe Raven \u00een salopet\u0103 murdar\u0103, cu \u015fapc\u0103 de mecanic \u015fi fa\u0163a m\u00e2njit\u0103 cu vaselin\u0103, o imagine neorealist\u0103 care, \u00een alte circumstan\u0163e, mi-ar fi st\u00e2rnit un hohot nebun.<\/p>\n \u2013 Karghanul p\u0103r\u0103sise nava chiar \u00eenainte s\u0103 m\u0103 \u00eembarc. Matelotul Sven Nielsen avusese un \u201eaccident\u201c \u00een sala ma\u015finilor \u2013 \u00eel luaser\u0103 la spitalul din port, cu ambulan\u0163a. Dar asta am aflat-o, ca de obicei, prea t\u00e2rziu. Cum de \u015ftia<\/em>? O \u00eentrebare la care nu voiam s\u0103 r\u0103spund. Dac\u0103 unul dintre ei poate s\u0103 vad\u0103<\/em> \u00een viitor, atunci… Cum spuneam, la 8.30 pe punte ne aflam doar eu \u015fi c\u00e2rmaciul, acel nefericit Johan Johanson, care nu b\u0103nuia ce \u00eei rezerv\u0103 soarta… \u015ei brusc, l-am sim\u0163it pe karghan: intens, aproape. Nu o prezen\u0163\u0103 fizic\u0103, ci o amprent\u0103<\/em> \u2013 \u00een mintea lui Johanson. Norvegianul era ca o carte deschis\u0103: g\u00e2nduri pu\u0163ine, simple, printre care mesajul str\u0103in p\u0103rea o oaz\u0103 \u00eentr-un de\u015fert de banalit\u0103\u0163i. Sven Nielsen plecase \u00een grab\u0103, abandon\u00e2nd un obiect pe care Johanson urma s\u0103 \u00eel recupereze, s\u0103 i-l aduc\u0103. Ceva pentru care karghanul era gata la orice risc. Ce putea fi at\u00e2t de important? Hart\u0103, cabina<\/em> secundului<\/em> \u2013 scria cu majuscule \u00een mintea lui Johanson. O hart\u0103? Am cobor\u00e2t sc\u0103rile, am spart u\u015fa: \u00een\u0103untru, masa era plin\u0103 de suluri-h\u0103r\u0163i. \u015eov\u0103iam, dezorientat\u0103, c\u00e2nd o zdruncin\u0103tur\u0103 m-a azv\u00e2rlit pe podea. Era 8.40 \u015fi Imo<\/em> tocmai se ciocnise cu Mont Blanc<\/em>. Am luat toate h\u0103r\u0163ile \u015fi am ie\u015fit, \u00een timp ce urletele sirenei chemau echipajul la b\u0103rcile de salvare. Restul… \u00eel \u015ftii.<\/p>\n Raven a deschis caseta pe care o adusese, sco\u0163\u00e2nd un sul \u00eeng\u0103lbenit. L-a desf\u0103cut cu grij\u0103, ca pe un inestimabil manuscris de la Marea Moart\u0103. \u00cens\u0103 era doar o hart\u0103 de naviga\u0163ie cu zona Canalului Halifax.<\/p>\n \u2013 N-a fost greu s\u0103 \u00een\u0163eleg pe care o voia karghanul.<\/p>\n Eu nu vedeam nimic neobi\u015fnuit dec\u00e2t, poate, liniile ro\u015fii cu care secundul m\u00e2zg\u0103lise h\u00e2rtia \u015fi… am uitat s\u0103 respir. Nu se putea! \u00cen zonele ha\u015furate, mii de cl\u0103diri din Halifax, Dartmouth \u015fi Richmond aveau s\u0103 fie distruse de…<\/p>\n \u2013 Dar explozia nu se \u00eent\u00e2mplase \u00eenc\u0103!<\/p>\n \u201e\u015ei nu secundul a desenat pe hart\u0103.\u201c<\/em><\/p>\n Raven a z\u00e2mbit sumbru, \u00eencuraj\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 \u00eemi continui g\u00e2ndul cu voce tare.<\/p>\n \u2013 Karghanul a avut o viziune clar\u0103 a propor\u0163iilor dezastrului.<\/p>\n Concluzia mea a fost primit\u0103 cu o r\u0103bdare de profesor \u00eeng\u0103duitor cu progresele mediocre ale elevului.<\/p>\n \u2013 E firesc s\u0103 prevezi rezultatele unui eveniment…\u00a0 atunci c\u00e2nd \u00eel produci.<\/p>\n Un karghan, autorul Exploziei din Halifax? Cum de nu ne g\u00e2ndiser\u0103m vreodat\u0103 la asta?<\/p>\n \u2013 \u00cen afara mesajului de a-i recupera pre\u0163ioasa hart\u0103, Sven Nielsen a mai l\u0103sat ceva \u00een mintea c\u00e2rmaciului de pe Imo<\/em>: ordinul de a men\u0163ine cursul de coliziune cu Mont-Blanc<\/em>.<\/p>\n Tabloul \u00eencepea s\u0103 capete sens. Dou\u0103 mii de mor\u0163i, trei ora\u015fe ar\u0103t\u00e2nd ca dup\u0103 o repeti\u0163ie general\u0103 la Hiroshima, numai pentru c\u0103 un karghan trecuse pe acolo… \u015ei, dup\u0103 expresia de sfinx de pe chipul lui Raven, nu \u00eemi spusese \u00eenc\u0103 totul.<\/p>\n \u2013 Ha\u015furile reprezint\u0103 cl\u0103diri rase de pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Dup\u0103 explozie, valoarea terenurilor a sc\u0103zut dramatic. Au fost achizi\u0163ionate pe mai nimic, ceea ce ast\u0103zi s-ar numi \u201eAfacerea Secolului\u201c.<\/p>\n \u2013 Las\u0103-m\u0103 s\u0103 ghicesc. A fost un singur cump\u0103r\u0103tor.<\/p>\n \u2013 Sub diferite identit\u0103\u0163i. Iar \u00een prezent are \u00een posesie cele mai mari suprafe\u0163e urbane din Nova Scotia.<\/p>\n \u2013 Un karghan a provocat catastrofa din 1917 pentru o specula\u0163ie imobiliar\u0103?<\/p>\n \u2013 Exact! Iar dup\u0103 o sut\u0103 de ani s-a \u00eentors ca s\u0103 \u00ee\u015fi fructifice investi\u0163ia.<\/p>\n \u2013 Adic\u0103 Sven, Kurt, karghanul t\u0103u este Russell Morgan?<\/p>\n \u2013 Posibil, probabil… Zilele trecute m-am uitat prin arhivele de la Prim\u0103rie, Prefectur\u0103, Oficiul de Cadastru. Cine crezi c\u0103 de\u0163ine terenurile din zona ha\u015furat\u0103 a h\u0103r\u0163ii? Global Vortex <\/em>\u015fi alte c\u00e2teva companii subsidiare, prezidate de acela\u015fi Russell Morgan.<\/p>\n Informa\u0163ii pe care p\u00e2n\u0103 azi nu g\u0103sise de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 le \u00eempart\u0103 cu mine. Dar altceva am \u00eentrebat-o:<\/p>\n \u2013 Trei ani te-ai \u0163inut dup\u0103 karghan ca un c\u00e2ine de v\u00e2n\u0103toare. Iar acum, c\u00e2nd st\u0103 \u00een Dartmouth, sub nasul t\u0103u, \u00eel ignori. V-a\u0163i \u00eemp\u0103cat?<\/p>\n Credeam c\u0103 insinuarea o va scoate din fire, \u00eens\u0103 \u00een ochii ei era doar incertitudine. Raven… deprimat\u0103?<\/p>\n \u2013 L-am v\u0103zut pe Morgan \u00eent\u00e2i la televiziune, apoi de aproape. La un dineu oficial am stat chiar \u00een spatele lui, la alt\u0103 mas\u0103. Pare schimbat, aproape uman.<\/p>\n Era adev\u0103rat. Karghanul \u00ee\u015fi dezvoltase un scut cameleonic care \u00eel f\u0103cea s\u0103 se confunde cu mediul. Un lup \u00een piele de oaie; \u00een cazul lui, metafora devenise realitate.<\/p>\n \u2013 Morgan r\u0103m\u00e2ne un karghan \u2013 al t\u0103u, altul… Are vreo importan\u0163\u0103?<\/p>\n Privirile ni s-au \u00eent\u00e2lnit pentru prima oar\u0103 \u00eentr-o \u00een\u0163elegere, o armonie perfect\u0103.<\/p>\n \u2013 \u00cel omor\u00e2m \u015fi dup\u0103 aceea \u00eel \u00eentreb\u0103m dac\u0103 a fost pe Imo<\/em>.<\/p>\n Ca la toate ideile geniale, r\u0103m\u00e2nea am\u0103nuntul punerii \u00een practic\u0103.<\/p>\n \u2013 \u015ei cum vom reu\u015fi asta?<\/p>\n Raven ridicase tonul, eu devenisem ironic\u0103. Furie, sarcasm. Orice dec\u00e2t disperarea ce ne-ar fi cuprins pe am\u00e2ndou\u0103 dac\u0103… C\u00e2ndva, Raven avusese trufia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 poate r\u0103pune singur\u0103 un karghan. Ceva \u00eens\u0103, poate Explozia din Halifax, i-a cl\u0103tinat convingerea, a f\u0103cut-o s\u0103 asculte de glasul ra\u0163iunii. Ceva ne determina s\u0103 g\u00e2ndim, s\u0103 sim\u0163im la fel, pentru prima oar\u0103 \u00een ultimele secole.<\/p>\n De ce trebuia s\u0103 fie teama?<\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Rodica Bretin \u00a0\u2013 A fost o zi \u00een care a \u00eenghe\u0163at iadul, a spus Raven. Halifax, 6 decembrie 1917. Era \u00eentr-o mar\u0163i \u015fi… … Iadul era \u00een cer, pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een ape. N-aveai unde s\u0103 fugi, s\u0103 te ascunzi. \u00cens\u0103 \u00eencercam, ferindu-m\u0103 de sf\u0103r\u00e2m\u0103turi, una cu cortegiul umbrelor n\u0103uce, m\u00e2nat\u0103 de aceea\u015fi spaim\u0103. Iar […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1705,15],"tags":[1706,1115,1219],"class_list":["post-15237","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-81","category-proza","tag-egophobia-81","tag-proza","tag-rodica-bretin"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3XL","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15238,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15237\/revisions\/15238"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}