{"id":15299,"date":"2024-06-15T12:49:08","date_gmt":"2024-06-15T10:49:08","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15299"},"modified":"2024-08-13T10:32:12","modified_gmt":"2024-08-13T08:32:12","slug":"virtutea-egoismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15299","title":{"rendered":"Virtutea egoismului"},"content":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n

Se dedic\u0103 acest eseu lui Emil Lungeanu<\/em><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Scriitoarea american\u0103 Ayn Rand s-a n\u0103scut ca Alisa Zinovievna Rosenbaum, \u00een 1905, la Sankt Petersburg, Rusia, \u00eentr-o familie burgez\u0103. Farmacia tat\u0103lui s\u0103u a fost confiscat\u0103 de puterea bol\u0219evic\u0103 instalat\u0103 din toamna lui 1917. A studiat istoria la Universitatea de Stat din ora\u0219ul natal (devenit Petrograd sub guvernul Kerenski, apoi Leningrad). Exmatriculat\u0103 de autorit\u0103\u021bile bol\u0219evice, \u00een pragul absolvirii, apoi reintegrat\u0103 la protestul unor oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 str\u0103ini, absolv\u0103 cursurile \u00een 1924. Urm\u0103torul an studiaz\u0103 la Technicum, pentru artele ecranului. Absolvind cu un eseu despre actri\u021ba polonez\u0103 Pola Negri, primul ei text publicat. Decide s\u0103-\u0219i asume numele profesional Ayn Rand, cu care semneaz\u0103, din acel moment, tot ce public\u0103. Numele Rand e o prescurtare a numelui de familie primit la na\u0219tere.<\/p>\n

C\u0103tre finele lui 1925 prime\u0219te o viz\u0103 pentru a-\u0219i vizita ni\u0219te rude din Chicago. Ajunge la New York pe 19 februarie 1926. Decis\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een SUA, petrece c\u00e2nteva luni la rude, \u00een care timp \u00eenva\u021b\u0103 engleza. Apoi de mut\u0103 la Hollywood. \u00cel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Cecil B. De Mille \u0219i lucreaz\u0103 \u00een echipa de scenari\u0219ti la filmul acestuia, Regele regilor<\/em>. \u00cen cunoa\u0219te pe actorul Frank O\u2019Connor, cu care se c\u0103s\u0103tore\u0219te pe 15 aprilie 1929, devine rezident permanent American \u00een iulie 1929, iar pe 3 martie 1931 prime\u0219te cet\u0103\u021benia. \u00cencearc\u0103 s\u0103-\u0219i aduc\u0103 familia, dar aceasta nu prime\u0219te permisiunea de emigrare.<\/p>\n

Primul succes a fost v\u00e2nzarea, \u00een 1932, c\u0103tre Studiourile Universal, a unui scenariu intitula P\u0103unul ro\u0219u<\/em>, care n-a fost niciodat\u0103 produs. Drama Noaptea de 16 ianuarie<\/em>, jucat\u0103 la Hollywood \u00een 1934, fu un succes anul urm\u0103tor pe Broadway. \u00cen fiecare sear\u0103 se alegea un juriu dintre spectatori \u0219i se juca un final decis de acest juriu. Un experiment similar l-am \u00eent\u00e2lnit la casa Studen\u021bilor, \u00een primavara lui 1968, \u00een regia lui Andrei \u0218erban. Pentru \u021bara noastr\u0103 fusese o inova\u021bie. Dup\u0103 plecarea regizorului, n-a mai fost niciodat\u0103 reluat experimentul. Cum familia se mutase \u00een decembrie 1934, la New York, scriitoarea a putut opera revizuri ale spectacolului pe Broadway.<\/p>\n

Primul roman al scriitoarei este Noi, cei vii<\/em>. Socotit semi-autobiografic. Ac\u021biunea se petrece \u00een URSS. Publicul \u00eel prive\u0219te cu rezerve, editorul \u00eel scoate din produc\u021bie, dar\u2026 edi\u021biile europene continu\u0103 s\u0103 se v\u00e2nd\u0103. Adapteaz\u0103 nara\u021biunea pentru scen\u0103, dar pe Broadway spectacolul se \u00eenchide dup\u0103 mai pu\u021bin de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Dup\u0103 succesul celorlalte romane, autoarea lanseaz\u0103, \u00een 1959, o edi\u021bie revizuit\u0103. Care se vinde \u00een peste 3 milioane de exemplare. Tema romanului e mai ampl\u0103, lupta individului cu statul. Mai t\u00e2rziu va explica lipsa de leg\u0103tur\u0103 dintre eroin\u0103 \u0219i persoana sa, mediul ac\u021biunii fiind doar exemplificator pentru filosofia sa.<\/p>\n

De fapt aceast\u0103 dinamic\u0103 e o caracteristic\u0103 a \u00eentregii opere de fic\u021biune a sciitoarei. \u020an 1942, compania italian\u0103 Scaalera Film, sus\u021binut\u0103 de regimul Mussolini, produce \u0219i lanseaz\u0103 filmul \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi, Noi, vivi<\/em> \u0219i Addio, Kira, <\/em>bazat pe roman, f\u0103r\u0103 acordul scriitoarei. De\u0219i numele acesteia apare pe generic, coscenarist\u0103. Protagoni\u0219ti, actori de prim plan ai perioadei, Alida Valli \u0219i Rosano Brazzi. Ducele a salutat ini\u021bial filmul, oprindu-se la aparen\u021ba anticomunist\u0103. Dar publicul a \u00een\u021beles fondul general \u0219i a umplut s\u0103lile. Circulau fraze precum Noi, morti<\/em>, cu referire la prima parte \u0219i Addio, Lira<\/em>, cu privire la partea a doua. Dup\u0103 5 luni, Mussolini a ordonat interzicerea difuz\u0103rii filmului (vezi https:\/\/cartier.md\/gheorghe-erizanu\/noi-cei-vii\/<\/a>). Concomitent cu v\u00e2nzarea \u00een Europa interbelic\u0103 a romanului, episodul italian, de\u0219i datorit\u0103 lipsei acordului autoarei pentru ecranizare, a semnificat o victorie a filosofiei ce urma s\u0103 fie dezvoltat\u0103 \u00een timp.<\/p>\n

Lucr\u00e2nd la Izvorul<\/em>, primul ei best seller, se \u00eentrerupe, \u00een 1937, pentru a scrie Imnul. <\/em>G\u00e2ndise ideea \u00een adolescen\u021b\u0103, \u00een URSS ca pies\u0103 de teatru. O abandonase dup\u0103 emigrare, dar o reconsider\u0103 dup\u0103 lectura unei povestiri cu ac\u021biune \u00een viitor, \u00een The Saturday Evening Post. Scrise romanul \u00een vara lui 1937, cu inten\u021bia de a fi publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 (a\u0219a a debutat si Asimov). La sugestia agentului s\u0103u, propuse textul unei edituri. Fu respins\u0103. Miss Rand nu \u00een\u021belege socialismul<\/em>, fu sentin\u021ba public\u0103. Romanul fu publicat, \u00een 1938, la Editura englez\u0103 Cassel. Se repeta istoria. \u00cen USA fu publicat abia dup\u0103 ce Izvorul <\/em>devenise best seller.<\/p>\n

Romanul e o fic\u021biune distopic\u0103, \u00een care individul \u0219i individualismul sunt suprima\u021bi. Titul ini\u021bial era Ego.<\/em> Leonard Peikoff, mo\u0219tenitorul scriitoarei, explic\u0103 schimbarea titului: Este o od\u0103 adus\u0103 egoului.<\/p>\n

Izvorul, <\/em>ap\u0103rut \u00een 1943, este primul succes literar al scriitoarei. Nu sunt publicate cifrele v\u00e2nz\u0103rilor. Teza ei doctrinar\u0103 \u00eencepe s\u0103 se clarifice. Eroul, un arhitect individualist, pe nume Howard Roarke, nu face nici un rabat convingerilor sale, este atacat de for\u021be conformiste \u0219i \u00eenvinge surprinz\u0103tor \u00eentr-un proces \u00een care se ap\u0103r\u0103 singur. Romanul este ecranizat \u00een 1949 de compania Warner Bros \u00een regia lui King Vidor, cu Gary Cooper \u00een rolul principal. Regizorul se g\u00e2ndise la cuplul Humphrey Bogart-Lauren Bacall, dar autoarea, care a semnat \u0219i scenariul, l-a preferat pe actorul al c\u0103rui profil interpretativ de erou s-a dovedit, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o solu\u021bie mai adecvat\u0103.<\/p>\n

Ayn Rand a scris pu\u021bin\u0103 literatur\u0103 de fic\u021biune. Ultimul roman, Revolta lui Atlas<\/em> (trauducerea literal\u0103 a tilului original, Atlas shrugger<\/em>, ar fi Atlas a dat din umeri<\/em>) apare \u00een 1957. Autoarea \u00ee\u0219i duce aici \u0219i acum la ultima consecin\u021b\u0103 filosofia proprie \u2013 pe care a numit-o obiectivism<\/em>. Structura deosebit de complex\u0103 poate fi considerat\u0103 roman SciFi, fic\u021biune distopic\u0103, fic\u021biune filosofic\u0103, nara\u021biune simbolist\u0103, chiar mister. O grupare de elit\u0103, structurat\u0103 \u00een jurul unui geniu tehnic, poate bloca motorul economic al lumii. Trei personaje se disting: John Galt (geniul tehnic), Dagny Taggart (lider\u0103 a companiei care nu se las\u0103 \u00eenvins\u0103) si Henry Rearden (inventatoul unui material cu propriet\u0103\u021bi unice).<\/p>\n

Vorbind despre roman, din perspectiva unei anume distan\u021be, autoarea apreciaz\u0103 c\u0103 precedentul, Izvorul<\/em>, cu \u00eentreg ecoul \u0219i coeren\u021ba sa, e, de fapt, o introducere la Atlas. <\/em>\u00cen fond e un fel de-a spune public, indirect, c\u0103 \u0219i-a \u00eencheiat astfel cariera de scriitor de fic\u021biune.<\/p>\n

Romanul a fost ecranizat t\u00e2rziu, \u00een 3 p\u0103r\u021bi \u2013 2011, 2012 \u0219i 2014. Trei regizori \u2013 Paul Johansson (care joac\u0103 si rolul John Galt \u00een prima parte), John Putch, James Manera. Personajul Dagny Taggart e jucat de 3 actri\u021be diferite \u00een cele 3 p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

N-am g\u0103sit date asupra timpului consumat de autoare pentru a scrie cele aproape 1200 pagini ale romanului. Cu tot cu documentare, probabil ani de zile.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1984 (la 2 ani dup\u0103 dispari\u021bia autoarei) se v\u00e2nduser\u0103 5 milioane de exemplare, iar \u00een 2022 num\u0103rul v\u00e2nz\u0103rilor atinsese 10 milioane \u00een toat\u0103 lumea. Nu cunosc num\u0103rul traducerilor \u00een alte limbi. Oricum, \u00een cei 25 de ani c\u00e2t a mai tr\u0103it, a scris doar nonfic\u021biune, dezvolt\u00e2ndu-\u0219i concep\u021bia doctrinar\u0103 \u0219i a activat public intensiv. La producerea \u0219i difuzarea primului din cele 3 filme trecuser\u0103 29 de ani de la trecerea ei \u00een nefiin\u021b\u0103. M-am \u00eentrebat de ce aprecierea public\u0103 a filmelor (notificat\u0103 de imdb.com) e mediocr\u0103: 50-60%. V\u0103d dou\u0103 motive. Spectatorii de cinema s-au schimbat radical dup\u0103 2000, ca s\u0103 nu spun c\u0103 au sc\u0103zut \u00een calitate. Filmele sunt \u00eentruc\u00e2tva prea compexe pentru publicul la zi. Dar aflu cu nedisimulat\u0103 surprindere c\u0103 Roger Ebert, criticul meu preferat de cinema, scria despre primul film c\u0103 a fost cel mai anticlimactic non-eveniment de c\u00e2nd Geraldo Rivera a p\u0103truns \u00een seiful lui Al Capone<\/em>. \u020an ciuda unor critici negative, devenise un best seller interna\u021bional. Semnificativ, el poart\u0103 dedica\u021bia Lui Frank O\u2019Connor.<\/em> De\u00a0 altfel, titlul acestui roman i-a fost sugerat scriitoarei de so\u021bul s\u0103u. A murit la 3 ani dup\u0103 el \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een acela\u0219i cimitir newyorkez, aproape de morm\u00e2ntul lui.<\/p>\n

Deloc de mirare, dup\u0103 \u00eencheierea romanului, Rand a suferit o depresie sever\u0103. Posibil motivul pentru care a pus cap\u0103t elabor\u0103rii de fic\u021biune, concentr\u00e2ndu-se asupra populariz\u0103rii prin conferinte publice \u0219i scrieri de gen a ceea ce a numit obiectivism. <\/em><\/p>\n

A adoptat numeroase pozi\u021bii publice cu privire la probleme ale zilei. Unele formal contradictorii, dar la analiz\u0103 logic\u0103 dovedindu-se ra\u021bionale. Decurg\u00e2nd consecvent din primatul pe care l-a adoptat \u0219i concervat toat\u0103 via\u021ba primatului ra\u021biunii. Un singur exemplu din numeroase: s-a declarat \u00eempotriva r\u0103zboiului din Vietnam \u0219i a serviciului militar obligatoriu, dar simultan a condamnat numero\u0219ii evazioni\u0219ti ai acestuia numindu-I f\u0103r\u0103 echivoc vagabonzi. <\/em>De re\u021binut, a sus\u021binut Israelul \u00een r\u0103zboiul de Yom Kipur, pe care l-a numit lupta oamenilor civiliza\u021bi contra s\u0103lbaticilor. <\/em>A sus\u021binut candida\u021bi conservatori la pre\u0219edin\u021bia USA, cu to\u021bii perdan\u021bi. Vezi https:\/\/www.scribd.com\/document\/474925000\/Revolta-lui-Atlas<\/a>.<\/p>\n

E de presupus c\u0103 l-ar fi sus\u021binut \u0219i pe Ronald Reagan. De ce n-a f\u0103cut-o? era epuizat\u0103 fizic \u0219i, cumva, mental? Nu, deoarece la momentul decesului lucra la o adaptare pentru televiziune a romanului major. O vor fi influen\u021bat e\u0219ecurile sus\u021binerii candida\u021bilor perdan\u021bi? Nu g\u0103sesc argumente \u00een bibliogafia la \u00eendem\u00e2n\u0103 via internet. Dac\u0103 mi-am pus \u00eentrebarea, m\u0103 v\u0103d obligat s\u0103 vin cel pu\u021bi cu o ipotez\u0103. Afar\u0103 de banalitatea c\u0103 l-o fi sus\u021binut f\u0103r\u0103 s\u0103 lase urme pe internet. \u00cemi vine o idee crea\u021b\u0103, de humor for\u021bat. Dar care duce la o idee fundamental\u0103 despre personajul Ayn Rand: poate Ronald Reagan (a c\u0103rui contribu\u021bie la lansarea carierei literare a lui Tom Clancy e documentat\u0103) n-o fi fost, \u00een mintea exclusivist\u0103 \u0219i preten\u021bioas\u0103 a singularul nostru personaj… \u00eendeajuns de conservator.<\/p>\n

\u00cen 1985, la 3 ani dispari\u021bia ei, Leonard Peikoff \u0219i Ed Stinner au lansat \u00eenstitutul Ayn Rand.<\/p>\n

\u00cen 1964 e publicat\u0103 o colec\u021bie de eseuri pe marginea obiectivismului, sub titlul Virtutea egoismului<\/em>.<\/p>\n

\u00cen 1999 fu lansat un film Pasiunea Ayn Rand-ei<\/em>, legat de un episod, de altfel unicat, din biografia ei. Regizorul a m\u0103rturisit c\u0103 scriitoarei nu i-ar fi pl\u0103cut filmul.<\/p>\n

Obiectivismul poate fi redus la o apoftegm\u0103: Egoismul ra\u021bional e o virtute; altruismul<\/em> (autosacrificiul) e un viciu.<\/em><\/p>\n

Alt\u0103 fraz\u0103 esen\u021bial\u0103 din catehismul (sic) Randian (Ayn Rand a fost atee): Omul care nu se pre\u021buie\u0219te pe sine \u00eensu\u0219i, nu poate pre\u021bui nimic \u0219i pe nimeni. <\/em><\/h2>\n

\u0218i pe<\/em>ntru a spune \u201ete iubesc\u201d trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fii capabil s\u0103 spui \u201eeu\u201d.<\/em><\/h2>\n

Dar, de departe, cea mai interesant\u0103 fraz\u0103 este defini\u021bia: Libertate: A nu cere nimic. A nu a\u0219tepta nimic. A nu depinde de nimic.<\/em><\/p>\n

DE CE?<\/p>\n

Nikos Kazantsakis a fost toat\u0103 via\u021ba un om de st\u00e2nga. Ca scriitor, modelul e cu ceva mai complicat. Dar nu despre el discut\u0103m acum. Pe citadela capitalei cretane, Iraklio, morm\u00e2ntul s\u0103u auster iese \u00een eviden\u021b\u0103 prin simplitate. O cruce lipsit\u0103 de orice ornamente, cum ai vedea \u00eentr-un fost c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie, pe un piedestal paralelipiped dreptunghic. Pe care sunt scrise cele 3 versete simbolice: Nu mi-e team\u0103 de nimic, nu sper nimic, sunt liber.<\/em><\/p>\n

Sigur c\u0103 frazele nu sunt \u0219i nu puteau fi identice. Dar au un ce <\/em>comun. Ayn Rand a fost un om de dreapta. Extreme care se ating \u00eentr-un pol straniu? Ce e mai ciudat e c\u0103 ambii au fost influen\u021ba\u021bi de numeroase surse. Dintre care una comun\u0103: Friederich Nietzsche.<\/p>\n

Dac\u0103 Ayn Rand a avut contestatari \u00een via\u021b\u0103, nimic mai firesc. Orice personalitate accentuat\u0103 (\u00een sensul lui Karl Leonhard) n-are cum s\u0103 nu aib\u0103 contestatari. C\u0103 a avut peste 37 milioane de cititori, cu numai 4 romane, nu-i de colo. Dar ce e lipsit de orice \u00eendoial\u0103 e ca a fost un personaj cum e greu, foarte greu de conceput mai opus globalismului neomarxist care cucere\u0219te \u2013 \u0219i otr\u0103ve\u0219te \u2013 lumea.<\/p>\n

\u0218i, \u00een \u00eencheiere, un g\u00e2nd paradoxal: Pentru a fi n\u0103scut o personalitate de calibrul lui Ayn Rand, URSS trebuia inventat\u0103.<\/p>\n

#Not\u0103<\/p>\n

S\u0103 preciz\u0103m c\u0103 toate traducerile \u00een rom\u00e2n\u0103 apar\u021bin Editurii CARTIER din Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu] Se dedic\u0103 acest eseu lui Emil Lungeanu de Radu-Ilarion Munteanu Scriitoarea american\u0103 Ayn Rand s-a n\u0103scut ca Alisa Zinovievna Rosenbaum, \u00een 1905, la Sankt Petersburg, Rusia, \u00eentr-o familie burgez\u0103. Farmacia tat\u0103lui s\u0103u a fost confiscat\u0103 de puterea bol\u0219evic\u0103 instalat\u0103 din toamna lui 1917. A studiat istoria la Universitatea de Stat din ora\u0219ul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1705,109],"tags":[1120,1706,114,110],"class_list":["post-15299","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-81","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-81","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3YL","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15299","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15299"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15299\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15363,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15299\/revisions\/15363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15299"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15299"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15299"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}