{"id":15423,"date":"2024-09-15T10:32:45","date_gmt":"2024-09-15T08:32:45","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15423"},"modified":"2024-09-18T10:34:11","modified_gmt":"2024-09-18T08:34:11","slug":"despre-planete-si-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15423","title":{"rendered":"Despre planete \u0219i via\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\u00centr-un dialog pe o re\u021bea de socializare ap\u0103ruse ideea c\u0103 o colec\u021bie de filme Sci-Fi ar fi con\u021binut o fractur\u0103 logic\u0103. Nu am inten\u021bia s\u0103 continui discu\u021bia \u00een sfera rostului logicii \u00een contextul fic\u021biunii, al fantasticului al verosimilului \u00een naratologie, nici a confuziei de bun\u0103 credin\u021b\u0103 care se mai face uneori \u00eentre realism, verosimilitate \u0219i logic\u0103. Ci plec de la observa\u021bia de bun sim\u021b a cuiva c\u0103 o planet\u0103 care e sediul unor personaje umane implicate \u00een ac\u021biune trebuie s\u0103 aib\u0103 oxigen \u00een atmosfer\u0103.<\/p>\n

Dar s\u0103 analiz\u0103m condi\u021bia asta al\u0103turi de altele cerute de planetele care suport\u0103 via\u021b\u0103 inteligent\u0103. Deocamdat\u0103 nu cunoa\u0219tem dec\u00e2t una. A treia de la Soare din sistemul solar care ne \u00eenconjoar\u0103. Atmosfera acesteia a fost \u00eentotdeauna cum e acum? Deloc. Soarele \u00eensu\u0219i e o stea relativ t\u00e2n\u0103r\u0103. V\u00e2rsta universului accesibil e evaluat\u0103, \u00een func\u021bie de metoda de evaluare, \u00eentre 15 \u0219i 20 miliarde de ani, iar cea mai recent\u0103 evaluare, dat\u00e2nd din 2009, ar fi de 13,75 \u00b1 0,17 miliarde de ani. Sistemul solar s-a format prin colapsarea gravita\u021bional\u0103 a unui nor de particule. 99% din masa acestora, constituit\u0103 din hidrogen \u0219i heliu, form\u00e2nd steaua central\u0103. Soarele. Conservarea momentului cinetic a determinat rotirea restului de mas\u0103, care, coroborat\u0103 cu concentrarea gravita\u021bional\u0103, a determinat formarea planetelor. V\u00e2rsta Soarelui e evaluat\u0103 la 4,60 miliarde de ani. Structura sistemului solar are mai multe zone. Planetele interioare, sau telurice \u2013 Mercur, Venus, Terra \u0219i Marte \u2013, constituite din roci \u0219i metale, planetele gigante gazoase \u2013 Jupiter, Saturn, Uranus \u0219i Neptun \u2013, centura de asteroizi, corpuri constituite tot din roci \u0219i metale, centura Kuiper, dincolo de Neptun. Cercet\u0103ri contemporane (dup\u0103 2016) au stabilit dovezi indirecte ale existen\u021bei unei planete dincolo de orbita lui Neptun. Pluto, tot dincolo de Neptun, ar fi o planet\u0103 pitic\u0103.<\/p>\n

Orbitele corpurilor circumsolare \u2013 planete, asteroizi, comete \u2013 sunt aproape coplanare, structur\u0103 care e consecin\u021ba orbit\u0103rii consecutive conserv\u0103rii momentului cinetic. Concentrarea gravita\u021bional\u0103 a masei solare a ridicat temperatura \u0219i presiunea din centrul soarelui p\u00e2n\u0103 la amorsarea fuziunii termonucleare, sursa major\u0103 de energie a \u00eentregului sistem solar. V\u00e2rsta Soarelui a putut fi evaluat\u0103 pe baza raportului Hidrogen\/Heliu, stabilit spectroscopic. \u00cenainte de a trece la considerarea datelor dinamicii planetei pe care o locuim, dou\u0103 vorbe despre via\u021ba Soarelui. Am v\u0103zut c\u0103 acesta e o stea t\u00e2n\u0103r\u0103, raportat\u0103 la v\u00e2rsta universului accesibil cercet\u0103rii. Stelele din primele genera\u021bii con\u021bin \u0219i elemente grele, create succesiv prin trepte de fuziune \u00een stele gigante, \u00eempr\u0103\u0219tierea \u00een spa\u021biu prin explozia acestora \u0219i aglomerarea lor gravita\u021bional\u0103. \u00cen seria stelar\u0103, Soarele face parte din clasa G2. Deci mijlocie ca str\u0103lucire. De fapt o pitic\u0103 galben\u0103. Dimensiunea Soarelui e stabilit\u0103 de echilibrul \u00eentre presiunea radiativ\u0103 a energiei de fuziune \u0219i presiunea spre interior a for\u021bei gravita\u021bionale.<\/p>\n

Odat\u0103 cu epuizarea treptat\u0103 a combustibilului nuclear, echilibrul hidrostatic al perioadei relativ sta\u021bionare se va modifica. Dup\u0103 aproximativ 5 miliarde de ani, straturile exterioare ale masei solare se vor extinde, \u00eenghi\u021bind orbitele lui Mercur \u0219i Venus. Zona locuibil\u0103 va trece de la P\u0103m\u00e2nt la Marte (chiar dac\u0103 celelalte condi\u021bii a existen\u021bei vie\u021bii vor lipsi. Dup\u0103 un stagiu intermediar, ca gigant\u0103 ro\u0219ie, Soarele va deveni, prin nucleul s\u0103u, o pitic\u0103 alb\u0103. Ultimul stadiu al existen\u021bei sale ca stea.<\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul e singura planet\u0103 interioar\u0103 care are un c\u00e2mp magnetic propriu. Generat de partea central\u0103 a nucleului s\u0103u, aflat\u0103 \u00een stare lichid\u0103. Rota\u021bia acestei mase lichide ionizate genereaz\u0103 c\u00e2mpul magnetic planetar. Acesta \u00eempiedic\u0103 disiparea, \u00een spa\u021biul interplanetar, a particulelor din stratul exterior, foarte rarefiat, al atmosferei terestre. De\u0219i Venus nu are c\u00e2mp magnetic, atmosfera sa are o densitate \u00eendeajuns de mare \u0219i con\u021bine o cantitate \u00eendeajuns de mare de gaze generatoare de efect de ser\u0103, \u00eenc\u00e2t temperatura la suprafa\u021ba planetei s\u0103 fie 4-500\u00b0C. deci via\u021ba, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem, este imposibil\u0103. C\u00e2t prive\u0219te Mercur, acesta are o atmosfer\u0103 extrem de rarefiat\u0103, iar intensitatea v\u00e2ntului solar la suprafa\u021ba lui exclude via\u021ba. Atmosfera lui Marte e compus\u0103 \u00een cea mai mare parte din CO2, cu presiunea de aproximativ 0,6 din cea terestr\u0103 la suprafa\u021b\u0103. Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Soare e 1,52 UA (UA e distan\u021ba medie P\u0103m\u00e2nt-Soare), iar\u0103\u0219i incompatibil\u0103 cu via\u021ba pe model p\u0103m\u00e2ntesc. Pe planetele exterioare, gigante gazoase \u0219i ghe\u021buri, nu poate fi vorba de via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u0219te v\u00e2rsta P\u0103m\u00e2ntului, primele evalu\u0103ri au fost f\u0103cute de William Thomson, cunoscut ca Lord Kelvin, \u00een 1844, pe baza unui model simplificat, pornind de la o sfer\u0103 lichid\u0103 \u0219i calcul\u00e2nd timpul de r\u0103cire p\u00e2n\u0103 la epoca actual\u0103. Acele prime rezultatele au fost infirmate de alte abord\u0103ri \u0219tiin\u021bifice. \u00censu\u0219i Charles Darwin a f\u0103cut evalu\u0103ri pe baza evolu\u021biei speciilor, dar \u0219i valoarea propus\u0103 de el a fost ulterior contrazis\u0103. Diferite roci provenite din straturi de foarte mare vechime au fost supse m\u0103sur\u0103torilor radiometrice. Trebuie s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 cea bazat\u0103 pe C-14 nu e singura. Mai exist\u0103 cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 4 metode bazate pe diferi\u021bi izotopi radioactivi. Valoarea acceptat\u0103 azi de 4,53 \u2013 4,58 miliarde de ani. Evalu\u0103ri ale v\u00e2rstei sistemului solar \u00eensu\u0219i au mai fost f\u0103cute prin datarea radiometric\u0103 a probelor de roc\u0103 din meteori\u021bi.<\/p>\n

Datarea radiometric\u0103 a rocilor accesibile, oric\u00e2t\u0103 precizie ar avea, e limitat\u0103. P\u0103m\u00e2ntul e o planet\u0103 geologic activ\u0103. E posibil ca unele roci cu densitate mai mare dec\u00e2t zona de suprafa\u021b\u0103 de unde au fost colectate s\u0103 fie \u00eengropate prin mi\u0219carea spre zonele centrale ale planetei.<\/p>\n

Structura interioar\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului e cunoscut\u0103 \u00een mare \u00eenainte de progresele \u0219tiin\u021bifice de ultim\u0103 or\u0103. \u00cen mare, de la suprafa\u021b\u0103 spre ad\u00e2nc, crusta solid\u0103, care cuprinde continente \u0219i oceanul planetar, mantaua \u0219i nucleul.<\/p>\n

Crusta e compus\u0103 din roci cristaline, cu o grosime medie de 35-40 km, fiind format\u0103 din pl\u0103ci rigide, care plutesc pe stratul superior al mantalei, lichid v\u00e2scos, numit asthenosfera. Mi\u0219carea acestor pl\u0103ci provoac\u0103 deriva continentelor. La zonele de contact, unele pl\u0103ci intr\u0103 sub cele al\u0103turate (subduc\u021bie) \u0219i se retopesc \u00een asthenosfer\u0103.<\/p>\n

Mantaua extern\u0103 se \u00eentinde de la 100 la 210 km (asthenosfera) p\u00e2n\u0103 la 410 km. zona de contact cu mantaua intern\u0103 se situeaz\u0103 la 660 km. Aceasta merge p\u00e2n\u0103 la 2900 km, cu o temperatur\u0103 de 2000\u00b0C. Zona de contact cu nucleul extern e cea de provenien\u021b\u0103 a magmei vulcanice. Zona mantalei are cam 13% din masa planetar\u0103, densitatea ei fiind \u00eentre 3,75 si 5 g\/cm3<\/sup>. Zona superioar\u0103 a mantalei e numit\u0103 discontinuitatea Moho, dup\u0103 geologul croat Mohorovicic, care a descoperit-o \u00een 1910.<\/p>\n

Nucleul intern se \u00eentinde de la 6375 la 5100 km, fiind format din fier \u0219i nichel, cu densitatea medie de 10 g\/cm3<\/sup>, cu temperatura \u00eentre 4000 \u0219i 5000\u00b0C. Nucleul extern are grosimea de 2200 km \u0219i e compus tot din fier \u0219i nichel \u00een majoritate, dar \u00een stare lichid\u0103. Cum spuneam, mi\u0219carea sarcinilor electrice din interiorul nucleului extern determin\u0103 c\u00e2mpul magnetic p\u0103m\u00e2ntesc. La suprafa\u021b\u0103, se m\u0103soar\u0103 \u00eenclina\u021bia \u0219i declina\u021bia magnetic\u0103. Polii geomagnetici nu se suprapun peste cei geografici. Timp de secole, magnetismul terestru a fost folosit \u00een naviga\u021bie, busola fiind inventat\u0103 de chinezi \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe oceanul planetar \u00een timpul marilor descoperiri.<\/p>\n

Schimbarea axei polilor magnetici ar fi \u00een curs. Cercet\u0103ri recente la universit\u0103\u021bilor din Lund (Suedia) \u0219i Oregon (USA) ar fi conchis c\u0103 orientarea magnetic\u0103 n-ar avea loc prea cur\u00e2nd. Oricum e un proces lent. Cercet\u0103ri paleomagnetice afirm\u0103 c\u0103 inversarea polilor magnetici ar fi avut loc de 183 de ori \u00een ultimii 83 milioane de ani.<\/p>\n

Dincolo de protec\u021bia stratului ultrarafinat al atmosferei terestre, c\u00e2mpul magnetic terestru are ca principal rol protectiv al spa\u021biului circumterestru. Deviaz\u0103 din drumul spre p\u0103m\u00e2nt radia\u021bii de particule rapide, emise \u00een perioadele de maxim\u0103 activitate ale ciclului solar.<\/p>\n

S\u0103 cobor\u00e2m din spa\u021biul cosmic pe P\u0103m\u00e2nt, ca suport al vie\u021bii. Mereu cu precizarea c\u0103 ne referim la via\u021b\u0103, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem.<\/p>\n

R\u0103cirea planetei din faza topit\u0103 a fost o prim\u0103 condi\u021bie. De-a lungul a 2,5-2,8 miliarde de ani atmosfera terestr\u0103 a trecut prin mai multe faze succesive, ca structur\u0103 chimic\u0103, densitate, transparen\u021b\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd ca grosime. Hidrogenul \u0219i heliul, ambele moleculare, s-au disipat \u00een spa\u021biu. Ca urmare a activit\u0103\u021bii vulcanice, mult mai intense la acea vreme, \u00een atmosfer\u0103 au fost aruncate \u0219i p\u0103strate de gravita\u021bie, 80% vapori de ap\u0103, 10% CO2<\/sub> \u0219i 5-7% H2<\/sub>S. Restul, aerosoli solizi. De la un anume nivel al r\u0103cirii, apa din atmosfer\u0103 s-a lichefiat, form\u00e2nd oceanul planetar. Tot de sorginte vulcanic\u0103 au fost metanul \u0219i amoniacul. Acestea, descompuse fotochimic de radia\u021bia ultraviolet\u0103 intens\u0103, au \u00eenc\u0103rcat, treptat, atmosfera cu azot molecular, pe l\u00e2ng\u0103 acumularea de CO2<\/sub>. O parte din hidrogenul liber a continuat s\u0103 se piard\u0103.<\/p>\n

Via\u021ba, \u00een formele ei primitive, a ap\u0103rut \u00een oceanul planetar. Stabilirea primelor forme de via\u021b\u0103 e \u00eenc\u0103 obiect de cercetare. Cele mai vechi dovezi directe sunt microorganisme premineralizate fosilizate Pilbara Craton, g\u0103site<\/a> \u00eentr-o roc\u0103 din Australia \u0219i dat\u00e2nd de acum 3,465 miliarde de ani. \u00cen timp, carbonul a fost fixat \u00een forme primitive de via\u021b\u0103, apoi din ce \u00een ce mai dezvoltate, prin fotosintez\u0103. Astfel, oxigenul liber a fost eliberat \u00een atmosfer\u0103, \u00een ocean, unde a oxidat metale \u0219i \u00een stratosfer\u0103, unde s-a agregat \u00een ozon (O3<\/sub>). Am\u0103nunt interesant: dac\u0103 \u00eentr-o anume perioad\u0103, componenta ultraviolet\u0103 a radia\u021biei solare a fost util\u0103 preapari\u021biei vie\u021bii, de \u00eendat\u0103 ce via\u021ba, chiar primitiv\u0103, a ie\u0219it din ocean \u0219i s-a c\u0103\u021b\u0103rat pe uscat, radia\u021bia ultraviolet\u0103 ar fi ucis-o. O fericit\u0103 \u00eent\u00e2mplare a f\u0103cut ca ozonul, stabilit \u00een stratosfer\u0103, s\u0103 fie cel mai eficace filtru natural al zonei ultraviolete. Astfel via\u021ba a fost protejat\u0103 \u0219i pa\u0219ii de-a lungul evolu\u021biei au fost posibili.<\/p>\n

Cum utilizeaz\u0103 natura depozitul de oxigen liber acumulat \u00een atmosfer\u0103? C\u0103ci natura valorific\u0103 orice resurs\u0103. Ie\u0219ind din ocean, regnul vegetal a continuat s\u0103 evolueze. Au ap\u0103rut plantele. Anuale\/bienale, apoi perene. Au umplut uscatul. P\u0103m\u00e2ntul a trecut, \u00een urm\u0103 cu circa 650 milioane de ani, printr-o prelung\u0103 faz\u0103 glaciar\u0103. Radia\u021bia solar\u0103, oricum diminuat\u0103, era respins\u0103 de suprafe\u021bele \u00eenghe\u021bate, ceea ce accentua sc\u0103derea temperaturii. Via\u021ba, la acea vreme exclusiv vegetal\u0103, a supravie\u021buit. Dup\u0103 finele perioadei glaciare, via\u021ba a recucerit uscatul. \u00cen ocean au ap\u0103rut primele forme primitive de animale, identificate de cercet\u0103ri recente. La \u00eenceput moi, apoi cu forma\u021biuni care utilizau calciul din ocean. Competi\u021bia pr\u0103d\u0103tor\/prad\u0103 a accelerat evolu\u021bia. \u00cen urm\u0103toarele sute de milioane de ani animalele au invadat uscatul. Sigur, au avut loc \u0219i unele muta\u021bii care au accelerat evolu\u021bia. Epoca marilor saurieni a \u021binut cam 100 milioane de ani. Mult\u0103 lume consider\u0103 dispari\u021bia acestora ca brusc\u0103, efect al unei catastrofe spa\u021biale. Dar, dac\u0103 urm\u0103rim cu aten\u021bie perioada de extinc\u021bie, vedem c\u0103 a durat aproape un milion de ani. A suta parte din perioada \u00een care au dominat uscatul. \u00cen\u021belepciunea naturii a f\u0103cut ca speciile marilor saurieni s\u0103 fie at\u00e2t pr\u0103d\u0103toare (e.g. Tyranosaurus Rex, dar mai ales Velociraptor, cel mai inteligent pr\u0103d\u0103tor, care v\u00e2na \u00een hait\u0103), c\u00e2t \u0219i care se hr\u0103neau cu vegetale, aflate din plin \u00een mediu.<\/p>\n

Acum nu ne preocup\u0103 speciile de grani\u021b\u0103, zoofitele, nici adapt\u0103rile la via\u021ba f\u0103r\u0103 oxigen, care au populat pe\u0219terile, \u00een particular cele submarine (obiect al disciplinei create de Emil Racovi\u021b\u0103. Ne concentr\u0103m pe nivelul cel mai general.<\/p>\n

Dac\u0103 inteligen\u021ba naturii a g\u0103sit utiliz\u0103ri \u00een favoarea vie\u021bii pentru zona UV \u0219i stratul de ozon, ulterior a favorizat apari\u021bia \u0219i dezvoltarea a dou\u0103 regnuri complementare. Dou\u0103 molecule complexe stau la baza func\u021bion\u0103rii acestora. Clorofila, care are magneziu \u00een centrul unei molecule care mediaz\u0103 fotosinteza, \u0219i Hemoglobina, o organiza\u021bie molecular\u0103 \u00een jurul fierului. Fotosinteza coordoneaz\u0103 fixarea carbonului, care e baza \u021besutului vegetal \u0219i eliberarea \u00een atmosfer\u0103 a oxigenului, necesar fiec\u0103rei celule al organismului animal. Hemoglobina valorific\u0103 inteligent dubla valen\u021b\u0103 a fierului. Combina\u021bia acesteia cu oxigenul e instabil\u0103, iar fluxul sangvin \u00eel elibereaz\u0103 (c\u00e2nd fierul trece dintr-o stare de valen\u021b\u0103 \u00een cealalt\u0103). Combina\u021biile hemoglobinei cu CO2, <\/sub>la fel de instabile, asigur\u0103 transportul invers. Tandemul inspira\u021bie\/expira\u021bie valorific\u0103 subtilit\u0103\u021bile biochimiei moleculare, \u00een beneficiul organismului animal.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu] de Radu-Ilarion Munteanu \u00centr-un dialog pe o re\u021bea de socializare ap\u0103ruse ideea c\u0103 o colec\u021bie de filme Sci-Fi ar fi con\u021binut o fractur\u0103 logic\u0103. Nu am inten\u021bia s\u0103 continui discu\u021bia \u00een sfera rostului logicii \u00een contextul fic\u021biunii, al fantasticului al verosimilului \u00een naratologie, nici a confuziei de bun\u0103 credin\u021b\u0103 care se mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1707,109],"tags":[1120,1708,114,110],"class_list":["post-15423","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-82","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-82","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-40L","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15423"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15423\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15424,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15423\/revisions\/15424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}