Noul volum al Denisei Cr\u0103ciun, ne induce, prin sonoritatea titlului care este destul de asem\u0103n\u0103tor \u0219i cu prenumele poetei, \u00eentr-o atmosfer\u0103 mistic\u0103, traversat\u0103 de un vizionarism postapocaliptic, ceea ce nu ne mir\u0103 dac\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 Dies irae<\/em> este un poem latin medieval renumit pentru ritmul s\u0103u specific \u0219i pentru caden\u021ba sa, descriind \u00een ritm trohaic Judecata de Apoi, de parc\u0103 am auzi prim muzicalitatea sa tr\u00e2mbi\u021ba chem\u00e2nd sufletele \u00eenaintea tronului lui Dumnezeu, \u00een timp ce sufletele m\u00e2ntuite vor fi eliberate de suferin\u021b\u0103, iar cei nem\u00e2ntui\u021bi vor fi arunca\u021bi \u00een fl\u0103c\u0103ri ve\u0219nice: \u201ec\u00e2nd muzica se opri\/ s\u0103 mai r\u0103scoleasc\u0103\/ miezul neg\u00e2ndit al p\u0103m\u00e2ntului\/ ea zise cu n\u0103duf\/\/ uf bine c\u0103 s-a oprit\/<\/em> c\u0103-\u021bi venea s\u0103-\u021bi tai venele\/\/<\/em> atunci m-a lovit\/ pr\u0103pastia rotitoare\/ cu m\u0103rul lui Adam de asfalt m-a lovit\/ devoratoarea suprem\u0103 a culorii viselor\u201d (Dies irae<\/em>). For\u021ba imaginii este cu at\u00e2t mai puternic\u0103 cu c\u00e2t realiatea poetic\u0103 (\u00eentr-un mod cvasi-supraralist) inverseaz\u0103 adev\u0103ririle dogmatice anchilozate de repetarea mecanic\u0103 a sufletelor adormite \u00een via\u021b\u0103. Postapocalipticul de mai sus se refer\u0103 \u0219i la faptul c\u0103 eul poetic se identific\u0103 cu v\u0103duv\u0103 poetului orfic dep\u0103\u0219it el \u00eensu\u0219i de vremurile postmoderne \u00een care la Judecata de Apoi poetesa \u00ee\u0219i judec\u0103 democratic zeii, iar tr\u00e2mbi\u021bele \u00eengerilor par s\u0103 deranjeze timpanul \u00eemb\u0103tr\u00e2nit al Deus otiosus<\/em>. Autenticitatea tr\u0103irii din aceste poeme este necru\u021b\u0103toare la adresa tututor, chiar \u0219i al <\/em>\u201ebufonului r\u0103nit \u00een orgoliul mare\u201d (Ceci n\u2019est<\/em> pas un pamphlet<\/em>).<\/p>\n Poemele Denisei Cr\u0103ciun sunt o Judecat\u0103 Interioar\u0103 a tot \u0219i a toate: \u00eencep\u00e2nd cu Sine \u0219i termin\u00e2nd tot cu Sine, chiar dac\u0103 \u00een al doilea caz este un joc secund: o reflec\u021bie a noastr\u0103 \u00een ceilal\u021bi. Proorocirile sibilei se fac tot timpul sub umbra luminoas\u0103 a Copacului-Cuv\u00e2nt: \u201eOchiul nu mai secret\u0103 privirea\/ pe fa\u021ba nestr\u0103mutat\u0103 a r\u0103d\u0103cinilor\/ se ive\u0219te \u0219u\u0219otind \u00een lumin\u0103\/ Copacul-Cuv\u00e2nt imposibil\/ de dobor\u00e2t\u201d (Per ipsum nomen<\/em> tuum<\/em>). \u00cen plus, sibila noastr\u0103 are s\u00e2nge roman, fiindc\u0103 s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u0219i folose\u0219te titluri \u00een latin\u0103, at\u00e2t la volume de versuri, c\u00e2t \u0219i la poeme: \u201eatunci \u00ee\u021bi scuturi ramurile de argin\u021bi nu de argin\u021bi\/ are nevoie via\u021ba ta tr\u0103it\u0103 \u00eentru Cuv\u00e2nt nu\/ ea nu poate r\u0103m\u00e2ne cenu\u0219\u0103 pe f\u0103ra\u0219\/ a\u0219a cum zeilor nu li se ia osp\u0103\u021bul de sub nas\/ nici versului t\u0103u nu \u00eei va fi retras\u0103 suflarea \/ adierea soarelui la miezul nop\u021bii\/ cuvintele tale vor continua s\u0103 urce\u201d (\u0218i<\/em> c\u00e2ntecul se rostogole\u0219te<\/em>). Dar ce prezicere face necru\u021b\u0103toarea sibil\u0103? Iat\u0103, de pild\u0103, una dintre ele: \u201ebucuroase pe Golgota lor de cuvinte\/\u00a0 ce nu se leap\u0103d\u0103 de Sinele lor\/\u00a0 \u00een zori\/\u00a0 coco\u0219ul se face piatr\u0103\/ \u0219i c\u00e2ntecul se rostogole\u0219te\/ prin s\u00e2ngele neamurilor\/\u00a0 p\u00e2n\u0103 la litera necreat\u0103\u201d (\u0218i<\/em> c\u00e2ntecul se rostogole\u0219te<\/em>). Chiar \u0219i pentru sibila contemporan\u0103 cuvintele sunt fiicele Logosului, iar poezia ei este calea secret\u0103 a fiicelor spre Surs\u0103, m\u00e2ntuite de sensurile efemere: \u201eo aplecare peste h\u0103ul s\u0103pat \u00een cuv\u00e2nt\/ una singur\u0103 de-a\u021bi fi avut – fie \u0219i \u00een g\u00e2nd – \/asupra mor\u021bii v-a\u021bi fi n\u0103pustit cu un urlet \u00een\/ fiecare por al pielii abandonat\u0103 \u00een fa\u021ba oglinzii\/ pe podea pare o mare de valuri r\u0103sturnat\u0103 \u00een netrupescul \/ trup r\u0103m\u00e2ne \u0219i nu se mai \u00eempr\u0103\u0219tie \u00een afar\u0103\u201d (Poemul unui alt poem<\/em>). Rezidirea prin cuv\u00e2nt sau, simplu spus, poezia<\/em> este pentru omul \u201eorb umbl\u0103tor \u00een somn\u201d (Sic<\/em>) singura cale r\u0103mas\u0103 de izb\u0103vire \u00een Kali Yuga (\u201e\u00een limba aceea prea veche s\u0103 \u021bi-o po\u021bi aminti\u201d, Sic<\/em>) \u0219i acest motiv traverseaz\u0103 razant imaginarul poetic al Denisei Cr\u0103ciun: \u201edeasupra vidului\/ m\u00e2ine voi s\u0103ri – \u00eemi ziceam \u00een fiecare zi -\/ \u00eentr-o barc\u0103 cu tot cu amintirea\/ vie\u021bii\/ marea \u0219i noaptea\/ \u00eei vor \u00eemprumuta culoarea\/ atunci degeaba m-ai privi nu ai vedea\/ dec\u00e2t o pat\u0103 de lumin\u0103\u201d (C\u00e2nd dup\u0103 \u0219apte vie\u021bi<\/em>). Poezia este noua arc\u0103 a lui Noe pentru sufletele neferici\u021bilor: \u201ecobor\u00e2nd spre cap\u0103tul str\u0103zii\/ Soare Soare Soare\/ din gr\u0103din\u0103 te-am chemat\/ parc\u0103 te \u0219i auzeam \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103\/ ce mai faci cum mai e\u0219ti<\/em>\/ \u021bi-a\u0219 fi r\u0103spuns sunt \u00een gr\u0103din\u0103\/ \u00eembl\u00e2nzesc melci \u00eei \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 zboare\/ dar a mea chemare alesese s\u0103 urmeze\/\/ roua \u00eenser\u0103rii\/ c\u00e2nd dup\u0103 \u0219apte vie\u021bi ai auzit-o\/ sau mai bine spus ai sim\u021bit-o\/ odat\u0103 cu nuferii ploii \u00eenfloream\u201d (C\u00e2nd dup\u0103 \u0219apte vie\u021bi<\/em>). Pentru cei ce au guri s\u0103 soarb\u0103 poemul necru\u021b\u0103toarei sibile exist\u0103 aceast\u0103 paradoxal\u0103 \u201eroua [a] \u00eenser\u0103rii\u201d, ap\u0103 vie la v\u00e2rsta asfin\u021birii sufletelor celor r\u0103t\u0103ci\u021bi, \u00eentr-o via\u021b\u0103 ce apare ca o oglind\u0103 a mor\u021bii: \u201eR\u0103sp\u00e2ntie de drumuri\/ miros de s\u0103lb\u0103ticiune\/\/ Hazardul porne\u0219te toate motoarele\/ ochiul t\u0103u de care mi-era team\u0103 alunec\u0103 pe o potec\u0103\/ de vorbe nerostite ce nu se mai sf\u00e2r\u0219e\u0219te\/ pentru c\u0103 nu este a lumii din afar\u0103\/ m\u00e2na ta de care mi-era team\u0103\/ de\u0219i cu\u021bit dup\u0103 cu\u021bit continu\u0103 s\u0103 adune\/ nu \u00eemi mai este fric\u0103\/ nu \u0219tiu de ce\/\/ poate am murit deja\/ \u0219i nu am aflat \u00eenc\u0103\u201d (Nedumerire<\/em>). \u00centr-o epoc\u0103 a r\u0103sp\u00e2ntiilr \u0219i a nedumeririi setea autentic\u0103 de transcendent este cea care men\u021bine liantul dintre poezie \u0219i citititorul ei:\u201e\u00centr-o diminea\u021b\u0103 de toamn\u0103\/ singura mea dorin\u021b\u0103 este s\u0103 te v\u0103d\/ scobor\u00e2nd de pe un v\u00e2rf de munte\/ \u00een lumea din afara lumii\u201d (Ca de obicei<\/em>).<\/p>\n Acestea fiind spuse, putem conchide c\u0103 poezia Denisei Cr\u0103ciun nu este literatur\u0103, este p\u00e2ine sfin\u021bit\u0103 din ro\u0219ul cel mai pur al sufletului ei: \u201ea inimii incanta\u021bie\/ numai s\u00e2ngele o cunoa\u0219te pe dinafar\u0103\/ pe din\u0103untru albia lui se ad\u00e2nce\u0219te \/ cu fiecare cuv\u00e2nt prins \u00een mreje\u201d (Ori de c\u00e2te ori<\/em>). Apropia\u021bi-v\u0103 de poezia ei cu g\u00e2ndul curat \u0219i desp\u0103r\u021bit de prejudec\u0103\u021bi \u0219i cu sufletul \u00een\u0103l\u021bat fiindc\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 gusta\u021bi din cea mai intim\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie pe care o poate scrie un poet pentru care epitetul autentic<\/em> este cel care face ceea ce sacru s\u0103 poate fi retr\u0103it prin poezie<\/em>: \u201ee \u00eenc\u0103 var\u0103\/ aerul cald al nop\u021bii te \u00eembie s\u0103 te plimbi\/ stelele \u00ee\u021bi fac semn s\u0103 taci \/ \u0219i cupa spumeg\u00e2nd\u0103\/ s-o dai peste cap\/ o alt\u0103 voce se prinde de tine\/ \u00een clipa \u00een care ai b\u0103ut infinitul\/ o altoire nou\u0103 cuno\u0219ti\u201d (\u0218i<\/em> c\u00e2ntecul se rostogole\u0219te<\/em>). Necru\u021b\u0103toarea sibil\u0103\u2013 yes she is a mysterious kind of a wanderer \u2013 \u00ee\u0219i va continua c\u0103l\u0103toria o dat\u0103 cu lectura fiec\u0103rui cititor care va deschide aceast\u0103 carte de versuri: \u201ede atunci pornesc la drum\/ singur\u0103 \u0219i numai rug\u0103ciunea\/ o iau ca merind\u0103\u201d (Restart<\/em>). Iar povestea pe care am scris-o aici, este doar o poart\u0103<\/em> spre poezia Denisei Cr\u0103ciun. Mai sunt \u0219i altele: v\u0103 doresc s\u0103 le descoperi\u021bi!<\/p>\n \n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0de Petri\u0219or Militaru \u201einimile noastre se vor hr\u0103ni din acela\u0219i copac\u201d [Peregrinos in speculum] Noul volum al Denisei Cr\u0103ciun, ne induce, prin sonoritatea titlului care este destul de asem\u0103n\u0103tor \u0219i cu prenumele poetei, \u00eentr-o atmosfer\u0103 mistic\u0103, traversat\u0103 de un vizionarism postapocaliptic, ceea ce nu ne mir\u0103 dac\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 Dies irae este […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1730],"tags":[1113,1582,1728,293],"class_list":["post-15432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-83","tag-critica","tag-denisa-craciun","tag-egophobia-83","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-40U","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15432"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15433,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15432\/revisions\/15433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i.vgy.me\/BDttbj.jpg?w=812&ssl=1\")
<\/p>\n