{"id":15625,"date":"2025-02-16T22:54:08","date_gmt":"2025-02-16T20:54:08","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15625"},"modified":"2025-02-16T22:54:08","modified_gmt":"2025-02-16T20:54:08","slug":"efectul-papageno","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15625","title":{"rendered":"Efectul Papageno"},"content":{"rendered":"

(Lecturi potrivite\/recomandate de Alexandra)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Meckl<\/p>\n

Iubi\u021bi-m\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Era o pseudo-facultate; a\u0219a mi se p\u0103ruse pe atunci. Se bifa doar cu numele, a\u0219a cum se bifa apari\u021bia etichetelor ecologiste pe produsele industriilor Alfa. Eu le numeam industrii Alfa, deoarece monopolizau, \u00een spirit darwinist, pia\u021ba de consum. \u00cen spatele titlurilor nu se \u00eent\u00e2mpla nimic.<\/p>\n

Tremuram de ru\u0219ine \u00een prima zi de curs. Ie\u0219isem din c\u0103minul de la cap\u0103tul lumii, din camera pe care o \u00eemp\u0103r\u021beam cu fiin\u021be similare, \u00eempotmolite, dar care, spre deosebire de mine, \u00ee\u0219i asumaser\u0103 total decizia de a fi acolo. Frunzele ruginii de pe trotuar pu\u021beau a gazolin\u0103; ori a\u0219a aveam eu impresia, poate din cauza roiului de ma\u0219ini blocate \u00een ambuteiaj pe strada al\u0103turat\u0103.<\/p>\n

(Bunica)<\/p>\n

Le-am strivit pe c\u00e2teva sub talpa ghetelor, \u00een caden\u021ba unui cr\u0103n\u021b\u0103nit nimicitor. \u0218i atunci, g\u00e2ndul mi-a alunecat spre alte t\u0103lpi de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, pe care, mic\u0103 fiind, le foloseam ca s\u0103 turtesc furnici, o mul\u021bime de furnici, omor\u00e2te cu o l\u0103comie auschwitzean\u0103, care, \u00een masa lor compact\u0103, negricioas\u0103, emanau o acreal\u0103 toxic\u0103.<\/p>\n

Cr\u0103pam scheletele frunzelor, le pref\u0103ceam \u00een sute de fragmente rugoase, \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 de dizolvarea oric\u0103rei forme de existen\u021b\u0103 a materiei. Sub cerul s\u00e2ngeriu, mai f\u0103ceam un pas, mai auzeam un claxon care ac\u021biona ca un t\u0103i\u0219 de pumnal asupra timpanului meu, mai g\u0103seam un p\u00e2lc de frunze ne\u00eensufle\u021bite. Urma o nou\u0103 strivire.<\/p>\n

Fusesem singura din camera de c\u0103min care se trezise s\u0103 ajung\u0103 la facultate de diminea\u021b\u0103. Le l\u0103sasem pe celelalte \u00een dulcea amor\u021bire a somnului matinal, \u00een melosul sfor\u0103iturilor \u00eenfundate, nepreten\u021bioase, \u00een aerul devenit l\u0103ptos, iar eu, nedormit\u0103 (cum puteam s\u0103 fi a\u021bipit pe simfonia unor isterii \u0219i r\u00e2sete de oameni tineri, care-\u0219i opriser\u0103 concertul dup\u0103 patru diminea\u021ba?), \u00eemi jurasem s\u0103 trec de treptele institu\u021biei orice ar fi.<\/p>\n

Drumul p\u00e2n\u0103 acolo se rezuma la traversarea unui cvasi-parc, care \u00ee\u0219i \u021binea \u00een micul s\u0103u \u021barc o ciread\u0103 de pomi anemici, hipovasculariza\u021bi la insisten\u021bele noxelor, \u0219i al unui segment de trotuar \u00een prelungirea acestuia, pe care eu deja m\u0103 aflam. Ultimele accese de pl\u00e2ns ale stejarilor, \u00eenfiora\u021bi de le ie\u0219iser\u0103 s\u00e2nge pe nas \u0219i \u00eempro\u0219caser\u0103 tot la proximitatea iernii, le luam eu sub talpa de cauciuc. La fiecare masacrare cu trosnete, un val de adrenalin\u0103 \u00eemi urca p\u00e2n\u0103 \u00een g\u00e2t.<\/p>\n

(Bunica mama)<\/p>\n

\u00cenc\u0103 un pas, iar eu \u00eemi roteam privirea pe cerul Bucure\u0219tiului, \u00een care ochiul de j\u0103ratec al lui Dumnezeu se desprinsese de linia orizontului. \u00cemi eram propriul Ismael. Un h\u0103u mi se urca \u00een vintre, \u00ee\u0219i f\u0103cea loc prin st\u0103ruin\u021b\u0103, d\u0103dea la o parte c\u00e2te un perete de organ, \u00eempingea \u00eendeosebi \u00een pl\u0103m\u00e2ni, \u00eencerca s\u0103-i distan\u021beze c\u00e2t mai mult unul de cel\u0103lalt, de parc\u0103 inima nici nu mai exista, sc\u0103rm\u0103na \u021bes\u0103tura epitelial\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese de membranele diafane, trandafirii, din care erau alc\u0103tui\u021bi, de milioanele de alveole care-\u0219i dilatau \u0219i contractau configura\u021bia dup\u0103 o r\u00e2nduial\u0103 predeterminat\u0103. P\u0103rea c\u0103 r\u0103m\u00e2neam f\u0103r\u0103 aer \u0219i f\u0103r\u0103 lacrimi.<\/p>\n

Am f\u0103cut cale \u00eentoars\u0103 \u0219i m-am poticnit de o banc\u0103 cu lemnul rece, situat\u0103 pe un t\u0103p\u0219an de iarb\u0103 \u00eeng\u0103lbenit\u0103. \u00cen fa\u021ba mea, se afla un bazin cu nisip, iar \u00eentr-unul din dealurile sale cu dune r\u0103m\u0103sese \u00eenfipt\u0103 o lop\u0103\u021bic\u0103 albastr\u0103. Cineva o uitase acolo, mai mult ca sigur, un copil care nu avea de ce s\u0103 o ia de la \u00eenceput.<\/p>\n

(Bunica mama tata chiar)<\/p>\n

La \u00eenceput, P\u0103m\u00e2ntul fusese atins de sperma lui Dumnezeu. Spermatozoizii, asemeni asteroidului Bennu, \u00eempinseser\u0103 agil prin umoarea universului, se av\u00e2ntaser\u0103, cu impulsuri abiogenetice, s\u0103 fecundeze planete. Eram, astfel, copilul Tat\u0103lui. Eram copilul cuiva, al unui Tat\u0103 de la care nu-mi puneam problema v\u0103duviei, a discontinuit\u0103\u021bii, \u00een primul r\u00e2nd fiindc\u0103, dup\u0103 spusele sale, el era alfa \u0219i omega. De\u0219i tata cu \u201et\u201d mic era \u0219i el, exista doar ca un nume. Raportul dintre noi se bifa mecanic, a\u0219a cum se bifa apari\u021bia etichetelor ecologiste pe produsele industriilor Alfa. Totu\u0219i, at\u00e2ta vreme c\u00e2t eram copilul etern al cuiva, se punea oare speran\u021ba de a o lua de la \u00eenceput?<\/p>\n

M-am ridicat de pe banc\u0103. O cioar\u0103 a zburat ca un drapel negru prin fa\u021ba mea \u0219i a luat calea blocurilor gri din preajm\u0103. Am intrat cu t\u0103lpile ghetelor pe covorul de nisip, ce-\u0219i morm\u0103ia granulele cu trosnituri seci sub greutatea mea. M-a lovit un val mocnit de durere, revenea \u00een mine aidoma unui spasm premonitoriu de menstrua\u021bie. Nu mai eram un copil, doar tr\u0103iam ruptura unei leg\u0103turi puternice. De\u0219i platonic\u0103, \u00eemi d\u0103dea impresia c\u0103 sufeream asemeni delfinului Peter dup\u0103 iubita sa, Margaret Howe Lovatt. Mutat \u00een alt mediu, animalul se l\u0103sase de respirat. S\u0103 m\u0103 fi aflat \u00een siajul Werther, din cauza lui Teofil care plecase \u00een alt ora\u0219 la studiu? Nu, nu el reprezenta motivul. \u00cens\u0103 metropola era, pentru mine, un bazin acvatic izolat. Ce drept aveam eu la o lop\u0103\u021bic\u0103 albastr\u0103?<\/p>\n

(Bunica mama tata chiar to\u021bi existau)<\/p>\n

Mi-am str\u00e2ns p\u0103rul gros \u2013 pe care-l sim\u021beam ca pe un furtun \u00een palmele mele \u2013\u00a0 \u00eentr-un nou cuib de viespi, la baza cefei, \u0219i mi-am rea\u0219ezat basca reiat\u0103 pe cre\u0219tet. Orele de jurnalism m\u0103 a\u0219teptau.<\/p>\n

Gre\u0219it. Pe mine nu m\u0103 a\u0219tepta nimeni.<\/p>\n

Mama \u00eemi spusese c\u0103, pentru lipsa lacrimilor, ar trebui s\u0103 iau pilule homeopatice, c\u0103 a\u0219a procedase ea dup\u0103 ce lucrase \u0219ase luni pe ambulan\u021b\u0103, mai exact dup\u0103 ce v\u0103zuse moartea drept \u00een ochi \u0219i nu reu\u0219ise s-o alunge. Nu to\u021bi medicii trebuie s\u0103 aib\u0103 un piept de o\u021bel, g\u00e2ndisem eu. Am apucat, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, m\u00e2nerul juc\u0103riei din plastic. Buza paletei era scrijelit\u0103, ca un h\u0103\u021bi\u0219 de riduri albe, st\u0103p\u00e2nul se jucase des cu ea.<\/p>\n

Brusc, m-a cuprins nevoia s-o azv\u00e2rl, s\u0103-i plesnesc textura de suprafa\u021ba rugoas\u0103 a trotuarului. Juc\u0103ria s-a izbit, exact cum estimasem, ca o lovitur\u0103 de fulger. Ceva m\u0103 g\u00e2dila pe m\u00e2na cu care o \u021binusem. Mi-am \u00eencle\u0219tat pumnii. G\u00e2dil\u0103tura continua \u00een interiorul cochiliei de carne \u0219i tendoane tensionate. P\u0103rea c\u0103 un corp viu se \u00eenecase \u00een labirintul ei. O curiozitate ad\u00e2nc\u0103 m\u0103 \u00eencerca tocmai atunci: avea s\u0103 reu\u0219easc\u0103 f\u0103r\u00e2ma de via\u021b\u0103 s\u0103 treac\u0103 de testul impus de mine sau, pur \u0219i simplu, avea s\u0103 cedeze la un moment dat \u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een acel c\u0103u\u0219 umed? Aveam tot timpul din lume s\u0103 a\u0219tept rezultatul, s\u0103 fiu martora unei mici golgote.<\/p>\n

Fiin\u021ba \u00eemi pip\u0103ia pielea, \u00eemi explora pere\u021bii capitona\u021bi cu perni\u021be: c\u00e2nd se av\u00e2nta \u00een sus, de-a lungul reliefului de la baza degetelor, al noului ei cer, c\u00e2nd cobora, inspect\u00e2ndu-mi crestele papilare, acele ridic\u0103turi microscopice care, acum bine ancorate \u00een liniile palmare, desenau un model unic pentru fiecare om. Degetele, unite unele de celelalte, pulsau la unison. M\u00e2nia trasa culori \u00een degrade, de la un alb murdar p\u00e2n\u0103 la un purpuriu intens. V\u00e2ntul adia ca o m\u00e2ng\u00e2iere de pan\u0103 \u0219i, \u00een ciuda lipsei de intensitate, \u00eemi zv\u00e2nta broboanele de sudoare acumulate pe frunte.<\/p>\n

(Bunica mama tata chiar to\u021bi existau iar eu m\u0103 sim\u021beam pe nic\u0103ieri)<\/p>\n

O vietate neagr\u0103 \u0219i-a f\u0103cut loc, a ie\u0219it din \u00eencovrigarea degetului mic. Era o furnic\u0103. A ajuns pe montul marginal al m\u00e2inii \u0219i pip\u0103ia cu antenele aerul. Alc\u0103tuirea ei nu constituia o mecanic\u0103 plin\u0103 de automatisme, ea lua decizii ca oricare din noi. Ce-i drept, insecta a realizat o excursie \u00een centrul pumnului. Mi-a trecut prin minte de ce nu-mi doream lop\u0103\u021bica, iar unul din motive era c\u0103 nu mai voiam s\u0103 comit un holocaust, doar fiindc\u0103 a\u0219 fi avut capacitatea. Furnica m-a l\u0103sat, ne\u00eendoielnic, cu efectul Papageno. Izbutise.<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

Despre autoare:<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, am publicat proz\u0103 scurt\u0103 \u00een reviste precum Matca Literar\u0103, Nesemnate, P(RO)EZIA, Lumi Posibile, Planeta Babel, Revista de Povestiri, Liternautica, Opt Motive, LiterNet, Revista Golan, Helion Online<\/em> \u0219i Literomania<\/em>. Sunt absolventa unui masterat \u00een literaturi \u0219i culturi anglofone la Universitatea din Viena, Austria, \u0219i am participat la diverse ateliere de scriere creativ\u0103 al\u0103turi de scriitori rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00cen prezent, m\u0103 preocup\u0103 nara\u021biunile care exploreaz\u0103 contradic\u021biile etice din lumea uman\u0103. Am terminat un roman \u0219i un volum de proz\u0103 scurt\u0103, care abordeaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 alte subiecte, problematica exploat\u0103rii animalelor de ferm\u0103 \u0219i a oamenilor implica\u021bi \u00een acest domeniu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Lecturi potrivite\/recomandate de Alexandra) de Alexandra Meckl Iubi\u021bi-m\u0103.   Era o pseudo-facultate; a\u0219a mi se p\u0103ruse pe atunci. Se bifa doar cu numele, a\u0219a cum se bifa apari\u021bia etichetelor ecologiste pe produsele industriilor Alfa. Eu le numeam industrii Alfa, deoarece monopolizau, \u00een spirit darwinist, pia\u021ba de consum. \u00cen spatele titlurilor nu se \u00eent\u00e2mpla nimic.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1769,1279,15],"tags":[1774,1216,1770,1280,1115],"class_list":["post-15625","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-84","category-lecturi-potrivite","category-proza","tag-alexandra-meckl","tag-alexandra-medaru","tag-egophobia-84","tag-lecturi-potrivite","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-441","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15625","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15625"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15625\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15626,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15625\/revisions\/15626"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}