{"id":15630,"date":"2025-02-21T23:20:01","date_gmt":"2025-02-21T21:20:01","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15630"},"modified":"2025-02-23T13:15:34","modified_gmt":"2025-02-23T11:15:34","slug":"pozitia-dreapta-a-corpului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15630","title":{"rendered":"Pozi\u0163ia dreapt\u0103 a corpului"},"content":{"rendered":"

[Schi\u0163\u0103 filosofic\u0103]<\/strong><\/p>\n

\u00a0de\u00a0Ana Bazac<\/p>\n

Abstract.\u00a0<\/em>The paper starts from the significance of the beauty of the body within the concept of man and shows why has the Greek philosophy explained the human as a rational being, the beauty of the body having a subordinated place, however not despised but intertwining with the mind: only together, the body and the spirit giving the harmony of the human person.<\/p>\n

The paper selects from the features of the corporeal beauty, the erect stature and joins the philosophical image when the standing upright reveals the rational characteristic of man. The body is, along with the mind, creative in the constitution of the human images and impressions of what man is.<\/p>\n

The importance of the erect stature is emphasised through a short reference to homo erectus<\/em>: its erect stature has corresponded to the development of reason and pre-language, it was the sign of the qualitative transformation on the scale of hominids. More, homo erectus<\/em> was the first on the scale of evolution of hominids who has had complex social relationships of care for the weak fellows (thus, relationships not supposing a punctual reciprocity). The primordial character of such peaceful relationships was later remembered as the primordial god Eros.<\/p>\n

In fact, the purpose of the paper is the discussion of the erect stature as cultural and social construct. Consequently, the last two chapters are referring to both the description of normalcy and deformity in art and the common conscience \u2013 and the change of the view about deformity given by the modern medicine \u2013 and the social significance of the erect and leaned posture of the body. Concretely, the erect stature is depending on the work and life regime, and from this standpoint the present epoch is far from assuring to everybody and all the right <\/em>to have an erect stature.<\/p>\n

Keywords<\/em>: man, human body, philosophy, body position, homo erectus, history of culture.<\/p>\n

 <\/p>\n

Rezumat.\u00a0<\/em>Lucrarea pleac\u0103 de la semnifica\u0163ia frumuse\u0163ii corpului \u00een conceptul de om \u015fi arat\u0103 de ce filosofia greac\u0103 a explicat omul ca fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103, frumuse\u0163ea corpului av\u00e2nd un loc subordonat, dar nefiind deloc dispre\u0163uit\u0103 ci intercondi\u0163ion\u00e2ndu-se cu mintea: numai \u00eempreun\u0103, corpul \u015fi spiritul d\u00e2nd armonia persoanei umane.<\/p>\n

Lucrarea selecteaz\u0103 din numeroasele aspecte \u015fi probleme ale frumuse\u0163ii corporale, statura dreapt\u0103<\/em> \u015fi se aliaz\u0103 cu imaginea filosofiei \u00een care pozi\u0163ia dreapt\u0103 d\u0103 seama tocmai de specificul ra\u0163ional al omului. Corpul este, al\u0103turi de minte, creator \u00een constituirea imaginilor \u015fi impresiilor oamenilor despre ceea ce este omul.<\/p>\n

\u00a0Importan\u0163a staturii drepte este eviden\u0163iat\u0103 printr-o scurt\u0103 referin\u0163\u0103 la homo erectus<\/em>: la acesta, statura dreapt\u0103 a corespuns dezvolt\u0103rii ra\u0163iunii \u015fi a pre-limbajului, a fost semnul transform\u0103rii calitative pe scara hominizilor. Mai mult, homo erectus<\/em> este primul, \u00een lan\u0163ul evolu\u0163iei hominizilor, care\u00a0 are rela\u0163ii sociale complexe, de \u00eentr-ajutorare \u015fi de ajutorare a celor slabi (deci rela\u0163ii care nu presupun reciprocitatea punctual\u0103). Primordialitatea unor asemenea rela\u0163ii sociale pa\u015fnice a fost reamintit\u0103 mai t\u00e2rziu sub forma zeului primordial Eros.<\/p>\n

Obiectivul lucr\u0103rii este, de fapt, discutarea staturii drepte ca un construct cultural \u015fi social. Ca urmare, ultimele dou\u0103 capitole se refer\u0103 at\u00e2t la descrierea normalit\u0103\u0163ii \u015fi diformit\u0103\u0163ii \u00een art\u0103 \u015fi \u00een mentalul comun \u2013 \u015fi aici, la schimbarea opticii asupra diformit\u0103\u0163ii adus\u0103 de medicina modern\u0103 \u2013 c\u00e2t \u015fi la semnifica\u0163ia social\u0103 a pozi\u0163iei drepte \u015fi a celei aplecate. Concret, statura dreapt\u0103 este dependent\u0103 de regimul de munc\u0103 \u015fi de via\u0163\u0103 \u015fi, din acest punct de vedere, perioada actual\u0103 este departe de a asigura dreptul tuturor la a avea pozi\u0163ia dreapt\u0103.<\/p>\n

Cuvinte cheie<\/em>: om, corp uman, filosofie, pozi\u0163ia corpului, homo erectus<\/em>, istoria culturii.<\/p>\n

\n

Introducere<\/em><\/p>\n

\n

Frumuse\u0163ea corpului omenesc a reprezentat o valoare pentru om pe m\u0103sur\u0103 ce s-a dezvoltat con\u015ftiin\u0163a. Nevoia de Cel\u0103lalt a generat mereu acceptarea<\/em> acestuia, dincolo de nevoia reproductiv\u0103 sau a pl\u0103cerii. Sigur c\u0103 atractivitatea Celuilalt \u00een cadrul raporturilor reproductive sau urm\u0103rind pl\u0103cerea a constituit baza \u00een construirea descriptiv\u0103 sau imaginativ\u0103 a motiva\u0163iei atrac\u0163iei. Dar frumuse\u0163ea \u2013 desigur, \u015fi a chipului \u015fi a corpului \u2013 a devenit o sintez\u0103 a acestei construc\u0163ii numai \u00een procesul autonomiz\u0103rii<\/em> opera\u0163iilor de con\u015ftiin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de stimulii lega\u0163i de func\u0163iile biologice \u015fi de mecanismele psihice primare legate de ace\u015ftia.<\/p>\n

Altfel spus, multiplicarea experien\u0163elor umane \u00een cadrul praxis<\/em>-ului\u00a0 a permis \u015fi a cerut, \u00een acela\u015fi timp, constituirea limbajului abstract<\/em> \u2013 a\u015fadar a no\u0163iunilor \u2013 \u015fi a concep\u0163iilor despre lume<\/em> \u00een care ierarhizarea<\/em> lucrurilor potrivit consecin\u0163elor lor a dus la valori<\/em>: la aprecierea lucrurilor \u00eentr-un fel sau \u00eentr-altul \u015fi la transformarea acestei aprecieri \u00een criteriu <\/em>al judec\u0103rii ac\u0163iunilor \u015fi rela\u0163iilor interumane pe mai departe. Criteriile au reprezentat mereu mai degrab\u0103 dezirabilul, pozitivul urm\u0103rit, indezirabilul ap\u0103r\u00e2nd ca negativul care era jalon \u00een comportamentul uman mai degrab\u0103 \u00een subsidiar: cu alte cuvinte, de\u015fi indezirabilul negativ era temut \u015fi respins pentru a fi c\u00e2t mai departe de oameni, acest negativ a fost termenul recesiv \u2013 ca s\u0103 aplic\u0103m aici analiza lui Mircea Florian[1]<\/a> \u2013 ce a propulsat valorile pozitive drept principalele criterii de judecare. Aceste valori s-au prezentat ca mituri<\/em>: care prescurteaz\u0103 experien\u0163ele cognitive ale oamenilor, fiind alegorii \u015fi forme t\u00e2rzii, cu semnifica\u0163ie schimbat\u0103, ale povestirilor originale: numele<\/em> \u015fi incidentele<\/em> povestite au supravie\u0163uit dup\u0103 ce sensul ini\u0163ial a fost uitat, dar \u00een forme alterate \u015fi corupte de re-povestirile ulterioare, \u00een limbajul primitiv \u00een care nu se inventaser\u0103 \u00eenc\u0103 substantivele abstracte, deci existau mai multe sinonime pentru acela\u015fi lucru, a fost posibil ca despre lucruri s\u0103 se vorbeasc\u0103 ca despre o persoan\u0103 (semnific\u00e2nd unul dintre numele lucrului).<\/p>\n

\u00cen nevoia de a \u00een\u0163elege lumea, oamenii au fixat \u00een\u0163elegerile \u00een concepte, dup\u0103 cum acestea au participat la desf\u0103\u015furarea istoric\u0103 a descrierilor, a sesiz\u0103rii generalului, universalului \u015fi specificului diferen\u0163iator \u00eentre lucruri. Astfel \u00eenc\u00e2t aici nu numele \u2013 adic\u0103 sensurile date de oameni \u015fi prinse \u00een no\u0163iuni \u2013 ne intereseaz\u0103, ci reprezent\u0103rile, realizate cu ajutorul acestor nume, despre om.<\/p>\n

\n

Ce este omul? Imaginea despre om \u00een filosofia greac\u0103<\/em><\/p>\n

\n

\u00cenainte de toate, omul nu \u00eenseamn\u0103 \u2013 \u015fi, desigur, nu a \u00eensemnat nici \u00een filosofia veche \u2013 \u015fi frumuse\u0163ea sa, armonia \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea pl\u0103cut\u0103. Suntem tenta\u0163i s\u0103 credem c\u0103 \u00een g\u00e2ndirea despre om se \u00eenscrie \u015fi frumuse\u0163ea sa deoarece faimoasa sculptur\u0103 antic\u0103, at\u00e2t de sensibil\u0103 la propor\u0163ii, armonie \u015fi expresie, constituie un element principal \u00een cunoa\u015fterea de c\u0103tre noi a antichit\u0103\u0163ii europene.<\/p>\n

Dar filosofia greac\u0103, ca iubire de \u00een\u0163elepciune, a c\u0103utat s\u0103 mearg\u0103 dincolo de aparen\u0163e. De aceea, omul a fost \u00een\u0163eles \u00een modul \u00een care a fost iscodit\u0103 lumea: ca unire dintre esen\u0163\u0103 \u015fi form\u0103[2]<\/a>. Iar dac\u0103, cel pu\u0163in la prima privire, frumuse\u0163ea apar\u0163ine exteriorului, formei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 frumuse\u0163ea nu are nimic cu esen\u0163a omului.<\/p>\n

Dar ce este omul, care este esen\u0163a sa? Deoarece la greci logos<\/em>-ul era \u015fi ra\u0163iunea lucrurilor, deci Necesitatea, determinismul, regulile\/legitatea, dar \u015fi ra\u0163iunea uman\u0103 \u2013 coresponden\u0163a dintre logos<\/em>-ul lumii \u015fi ra\u0163iunea uman\u0103 s-a manifestat, \u00eenainte de toate, prin utilizarea aceluia\u015fi cuv\u00e2nt, logos<\/em>, drept ra\u0163iune a lumii \u015fi a omului \u2013 descoperirea esen\u0163ei omului nu putea s\u0103 aib\u0103 loc dec\u00e2t prin colec\u0163ionarea unor particularit\u0103\u0163i care se reliefau prin compararea formelor de \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare \u015fi a consecin\u0163elor acestor forme. Astfel, important a fost nu numai s\u0103 se treac\u0103 de la individual la universal, ci \u015fi de la universale ale formei la universale ale esen\u0163ei.<\/p>\n

C\u0103ci, de exemplu, frumuse\u0163ea \u0163ine numai de \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare: pl\u0103cut\u0103, sau foarte profitabil\u0103 (Diogene), \u201eo superioritate de la natur\u0103\u201d (Platon) \u2013 deci \u201eun dar al zeilor\u201d (Aristotel), dar de scurt\u0103 durat\u0103 \u2013 \u201eo \u00een\u015fel\u0103ciune mut\u0103\u201d (Theofrast), chiar \u201eo pedeaps\u0103 de filde\u015f\u201d (Theocritos), \u00een orice caz \u201eo domnie f\u0103r\u0103 paznici\u201d (Carneade)[3]<\/a>. De aceea, frumosul este doar l\u0103udabil, dar, indiferent de perisabilitatea sa, este manifestarea exterioar\u0103 a ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii, deci armoniei naturii[4]<\/a>. Universalul \u00een formele frumoase const\u0103, deci, tocmai \u00een conformitatea lor cu principii care sunt anterioare, determinante \u015fi dincolo de forme.<\/p>\n

Mai departe: este important s\u0103 discernem lucrurile. Diogene a insistat asupra acestei opera\u0163iuni: \u201ePlaton definise omul ‘un animal biped \u015fi f\u0103r\u0103 pene’ \u015fi fusese aplaudat. Diogene jumuli un coco\u015f \u015fi-l aduse \u00een sala de conferin\u0163\u0103, spun\u00e2nd: ‘Acesta este omul lui Platon’. Ca urmare la aceasta s-a ad\u0103ugat la defini\u0163ie: ‘care are unghii late’\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n

Asemenea defini\u0163ii par glume reie\u015fite din excesul de empirism. De aceea \u2013 la Platon, Aristotel sau Epicur \u2013 esen\u0163a omului este dat\u0103 de ra\u0163iunea care \u00eel distinge de animale. Omul este z\u00f3on l\u00f3gon \u00e9hon<\/em>, altfel spus, \u201eav\u00e2nd logos<\/em>-ul \u015fi men\u0163in\u00e2ndu-se \u00een el\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

Urmarea unei asemenea \u00een\u0163elegeri a omului este subordonarea \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii fizice fa\u0163\u0103 de Legea dat\u0103 de ra\u0163iune, c\u0103utarea frumuse\u0163ii, de pild\u0103, \u00een lumina pe care dorin\u0163a de a \u00een\u0163elege \u015fi descoperirea unui sens\/intuirea unui sens o arunc\u0103 \u00een ochii \u015fi \u00een \u00eentreaga \u0163inut\u0103 a omului. \u00cen\u0163elegerea ra\u0163ional\u0103 determin\u0103 ca frumuse\u0163ea s\u0103 fie rezultatul p\u0103str\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii printr-o via\u0163\u0103 cump\u0103tat\u0103, m\u0103surat\u0103 \u015fi \u00een armonie cu logos<\/em>-ul lumii[7]<\/a>, dar aceast\u0103 \u00een\u0163elegere este important\u0103 chiar pentru stabilirea scopului vie\u0163ii: acesta este pl\u0103cerea ca \u201ejudecata sobr\u0103, c\u0103utarea motivelor fiec\u0103rei alegeri \u015fi respingeri, ca \u015fi alungarea acelor p\u0103reri prin care cele mai mari tulbur\u0103ri pun st\u0103p\u00e2nire asupra sufletului\u201d, a\u015fadar ca \u201epl\u0103cerile suflete\u015fti\u201d[8]<\/a>.<\/p>\n

Locul subordonat al fizicului uman fa\u0163\u0103 de logos<\/em> nu a dat loc, \u00een Grecia antic\u0103, dispre\u0163ului din evul mediu cre\u015ftin fa\u0163\u0103 de corpul teluric. Dimpotriv\u0103, tocmai socotirea ra\u0163iunii drept principiu a generat o \u00eentreag\u0103 teorie despre cultivarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi frumuse\u0163ii fizice[9]<\/a> ca pendant al armoniei spirituale. Dar nu aceast\u0103 tem\u0103 ne preocup\u0103 aici, ci statura dreapt\u0103 a omului ca rezultat \u015fi cauz\u0103, \u00een acela\u015fi timp, al comport\u0103rii sale more humano<\/em>, deci ra\u0163ionale. De asemenea, pozi\u0163ia dreapt\u0103 a corpului face parte din tr\u0103s\u0103turile exterioare, vizibile, ale omului. Dar, vom vedea, aceast\u0103 pozi\u0163ie d\u0103 seama tocmai de specificul l\u00f3gon<\/em> al omului.<\/p>\n

\n

Homo erectus<\/em><\/p>\n

\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, paleoantropologii au numit un moment \u00een evolu\u0163ia hominizilor ca homo erectus<\/em>. Nu teoriile despre acest moment \u00een lan\u0163ul evolu\u0163iei sunt importante aici, ci utilizarea adjectivului erectus<\/em> de c\u0103tre cercet\u0103tori.<\/p>\n

Acesta este participiul verbului latinesc erigo-ere-exi-ectum<\/em>, a ridica, a \u00een\u0103l\u0163a, a construi, a face s\u0103 se \u0163in\u0103 drept, a \u00eensufle\u0163i, a stimula. \u00centr-adev\u0103r, hominidul numit erectus[10]<\/strong><\/a><\/em> a fost primul care a avut \u00een permanen\u0163\u0103<\/em> pozi\u0163ia dreapt\u0103 a corpului \u015fi capul \u00een prelungirea acestei pozi\u0163ii. Aceast\u0103 pozi\u0163ie \u2013 ceea ce presupune \u015fi picioare mai alungite \u2013 nu a fost legat\u0103 at\u00e2t de agerimea cerut\u0103 de ap\u0103rarea fa\u0163\u0103 de mediul neprielnic, c\u00e2t de utilizarea de unelte de piatr\u0103 \u015fi de controlul focului: homo erectus<\/em> a fost primul care a folosit plute pentru a traversa oceanul[11]<\/a> \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, primul care, tr\u0103ind \u00een familii, a v\u00e2nat \u00een grupuri coordonate \u015fi a avut grij\u0103 de membrii infirmi sau slabi[12]<\/a>. Iar toate acestea au implicat \u015fi un pre-limbaj, adic\u0103 \u2013 dincolo de limbajul gestual \u015fi a\u015fa cum pot deduce \u2013 articularea unor vocabule fixe corespunz\u0103toare nevoilor, inten\u0163iilor \u015fi sensurilor. Acest pre-limbaj a fost \u00eenv\u0103\u0163at deoarece abilit\u0103\u0163ile lingvistice sunt uniforme[13]<\/a> \u015fi a devenit limbaj prin multiplicarea vocabulelor \u015fi a sensurilor inten\u0163ionate.<\/p>\n

A\u015fadar, pozi\u0163ia dreapt\u0103 a corpului a fost rezultatul practicii pe care, \u00een acela\u015fi timp, a condi\u0163ionat-o. Caracterul uman al omului s-a dezvoltat ca f\u0103urire simultan\u0103 a inteligen\u0163ei \u2013 ca deduc\u0163ie logic\u0103, ca sesizare a asem\u0103n\u0103rilor \u015fi deosebirilor, ca discernere \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, ca unire \u015fi sesizare a generalului \u015fi repetabilului \u2013 \u015fi a limbajului. Iar un semn exterior al prezen\u0163ei logicii a fost \u015fi este pozi\u0163ia dreapt\u0103.<\/p>\n

\n

O mic\u0103 specula\u0163ie<\/em><\/p>\n

\n

Verbul latin amintit mai sus poate avea o r\u0103d\u0103cin\u0103 greceasc\u0103, e\/er, care ne trimite la formidabila intui\u0163ie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, capacitate de sintez\u0103 a oamenilor din vechime. \u00cen greaca veche, eimi<\/em> \u00eenseamn\u0103 a fi, a exista, chiar a deveni[14]<\/a>. Simbolismul sunetelor \u2013 aici, e<\/em> \u2013 este un aspect care nu poate fi ignorat: a exista (e\/er) a \u00eensemnat pentru oameni tocmai a fi legat de ceilal\u0163i. Dar un zeu primordial<\/em> \u00een panteonul grec a fost tocmai Eros: nu rela\u0163ia cea mai puternic\u0103 pentru intimitatea omului \u2013 dragostea sexual\u0103 \u015fi fertilitatea pentru na\u015fterea progeniturii \u2013 este important\u0103 aici, ci faptul c\u0103 oamenii au \u00een\u0163eles c\u0103 rela\u0163iile sociale sunt ceea ce le dau specificul, ba mai mult, c\u0103 leg\u0103turile sunt ceea ce constituie lucrurile existente \u00een natur\u0103. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei, Eris, ca zei\u0163\u0103 a vrajbei (iar aceasta poate lua diferite manifest\u0103ri) descrie o rela\u0163ie la fel de constitutiv\u0103 \u015fi, inclusiv prin r\u0103d\u0103cina comun\u0103 a numelor, aflat\u0103 doar pe versantul opus iubirii. Dar oare ace\u015fti versan\u0163i nu sunt \u015fi inter\u015fanjabili?<\/p>\n

Semnifica\u0163ia suprem\u0103 a rela\u0163iilor din societ\u0103\u0163ile omene\u015fti s-a manifestat prin evaluarea acestor rela\u0163ii, prin descrierea lor \u015fi prin sublinierea consecin\u0163elor lor. De aceea, existen\u0163a realmente semnificativ\u0103 era aceea a vitejiei \u2013 \u00een lupta general\u0103 cu via\u0163a \u2013 iar o asemenea existen\u0163\u0103 a fost considerat\u0103 modelul vie\u0163ii umane \u00eens\u0103\u015fi: dovada locului de model este r\u0103splata celui care tr\u0103ie\u015fte potrivit aprecierii generale a ceea ce este bine pentru om.<\/p>\n

\u00cen partea final\u0103 a Republicii<\/em>, Platon a avansat mitul lui Er. Genitivul numelui este Eros, chiar dac\u0103 accentul este schimbat fa\u0163\u0103 de numele zeului, iar Er este \u201eun b\u0103rbat viteaz\u201d recompensat pentru via\u0163a sa dreapt\u0103, bazat\u0103 pe g\u00e2ndire, \u00een\u0163elegere \u015fi alegere m\u0103surat\u0103, prin rolul de \u201evestitor pentru oameni al tuturor \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor de pe lumea cealalt\u0103\u201d[15]<\/a>, deci prin prelungirea vie\u0163ii.<\/p>\n

\n

Totu\u015fi imaginea despre om<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ce este mai important la oameni, care este no\u0163iunea universal\u0103 \u201eom\u201d, adic\u0103 tr\u0103s\u0103turile care sunt men\u0163ionate \u00een aceast\u0103 no\u0163iune? Spinoza ne-a amintit c\u0103 no\u0163iunile universale \u00eense\u015fi nu sunt formate de c\u0103tre to\u0163i oamenii (omul fiind o unire a min\u0163ii \u015fi a corpului) \u00een acela\u015fi mod, ci variaz\u0103 \u00een func\u0163ie \u2013 aten\u0163ie \u2013 de modul \u00een care a fost afectat corpul fiec\u0103rei persoane de oamenii cu care a intrat \u00een contact \u015fi, deci, de ce anume \u00ee\u015fi aminte\u015fte mai degrab\u0103 mintea fiec\u0103ruia. Astfel, \u201eaceia care, de exemplu, au privit cu admira\u021bie mai ales statura oamenilor, vor \u00een\u0163elege prin cuv\u00e2ntul \u201aom\u2019 un animal cu o statur\u0103 vertical\u0103, acei care, dimpotriv\u0103, s-au obi\u015fnuit s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere altceva, \u00ee\u015fi vor forma o alt\u0103 imagine comun\u0103 \u2013 anume c\u0103 omul este un animal care r\u00e2de, un animal biped f\u0103r\u0103 pene, un animal ra\u0163ional\u2026fiecare \u00ee\u015fi va forma imagini universale ale lucrurilor, dup\u0103 dispozi\u0163ia corpului s\u0103u\u201d[16]<\/a>.<\/p>\n

A\u015fadar, nu este vorba numai de faptul c\u0103 no\u0163iunile generale se formeaz\u0103 \u00een urma experiment\u0103rii de c\u0103tre copii\/oameni a diferite fenomene \u00een care unele aspecte apar mai pregnante dec\u00e2t altele. Ci \u015fi de faptul c\u0103 \u00een impresiile pe care \u015fi le formeaz\u0103 oamenii, nu numai mintea \u2013 cu no\u0163iunile etc. \u2013, ci \u015fi corpul (sau, poate, \u00een primul r\u00e2nd corpul), \u015fi anume, \u00eenainte de orice, statura dreapt\u0103 a corpului, este creator[17]<\/a>.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pozi\u0163ia dreapt\u0103 \u00een istorie<\/em><\/p>\n

\n

Forma fizic\u0103 exterioar\u0103 a fost v\u0103zut\u0103, \u015fi datorit\u0103 firescului s\u0103u \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 nu ea a fost socotit\u0103 a fi esen\u0163ial\u0103 pentru om, ci ra\u0163iunea \u2013 sau puterea, \u00een concep\u0163ia dominant\u0103 dat\u0103 de cei puternici \u2013, drept accesoriu <\/em>\u00een descrierea frumuse\u0163ii fizice a oamenilor. Contorsion\u0103rile eroilor \u00een sculpturile \u015fi picturile celebre, a\u015fez\u0103rile cumin\u0163i sau unduirile lascive ale eroinelor, \u00eencordarea mu\u015fchilor \u015fi chemarea m\u00e2inilor au presupus, toate, normalitatea pozi\u0163iei drepte. Ceea ce se ab\u0103tea de la normal era diformitatea, cocoa\u015fa, curbura convex\u0103 \u015fi capul plecat \u00een urma acestei curburi. Iar diformitatea a fost privit\u0103 mult timp ca pedeaps\u0103 divin\u0103, semn al ireversibilului \u015fi al \u00eenfr\u00e2ngerii oric\u0103rui vis legat de normalitatea fizic\u0103.<\/p>\n

Legat de tema noastr\u0103, dac\u0103 cei \u00eensemna\u0163i fizic erau depl\u00e2n\u015fi \u2013 dar \u00een cadrul aceleia\u015fi accept\u0103ri a pedepsei divine \u2013, coco\u015fa\u0163ii erau ridiculiza\u0163i: oricum, omul normal fizic evolua \u00eentr-un tipar cultural care-l determina s\u0103 \u00eei fie team\u0103 de cei diformi sau estropia\u0163i \u015fi s\u0103 \u00eei considere ca neav\u00e2nd valoarea pe care \u00een general o acordau f\u0103pturilor bine f\u0103cute fizic. \u00a0Doar o dat\u0103 cu \u015ftiin\u0163ele moderne, diformitatea a ap\u0103rut ca fenomen natural, determinat de fenomene naturale, cognoscibile \u015fi din ce \u00een ce mai remediabile. Mai mult, ast\u0103zi medicina are un caracter preventiv, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een principiu patologia cifotic\u0103 poate fi pre\u00eent\u00e2mpinat\u0103 \u015fi limitat\u0103 prin terapii fizice \u015fi chirurgicale. O dat\u0103 mai mult, educa\u0163ia fizic\u0103 \u2013 \u00een sensul propriu al fiec\u0103rui cuv\u00e2nt din aceast\u0103 expresie \u2013 este absolut necesar\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 oper\u0103 de pre\u00eent\u00e2mpinare a patologiilor \u015fi, pozitiv, \u00een construirea fizicului drept, armonios \u015fi frumos.<\/p>\n

Al doilea aspect de men\u0163ionat aici este faptul c\u0103 pozi\u0163ia dreapt\u0103, adic\u0103 imaginea despre ea, a(u) fost modelat\u0103\/e dup\u0103 cei care s-au aflat \u00een partea superioar\u0103 a societ\u0103\u0163ii. La cei de jos, p\u0103rea fireasc\u0103 aplecarea trupului: secer\u0103toarele, sp\u0103l\u0103toresele, cus\u0103toresele, servitorii, minerii \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163i muncitori constituiau exemple de deteriorare a corpului \u015fi a pozi\u0163iei av\u00e2ntate a corpului. Mai mult, capul ve\u015fnic plecat[18]<\/a> \u015fi corpul aplecat \u2013 au fost socotite, tot de sus, drept semnul firesc \u015fi inevitabil al supunerii. Doar modernitatea a adus cu sine ideea egalit\u0103\u0163ii sociale \u015fi a repudierii aplec\u0103rii umile asupra m\u00e2inii boierului[19]<\/a>.<\/p>\n

\n

\u015ei ast\u0103zi<\/em><\/p>\n

\n

\u015etim multe, civiliza\u0163ia actual\u0103 este mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t oric\u00e2nd \u00eenainte prin nivelul \u015ftiin\u0163ei \u015fi al tehnologiilor, dar rezultatele ei nu sunt \u00eentotdeauna cele mai benefice pentru oameni.<\/p>\n

Dac\u0103 regimul muncii este dur \u2013 cel pu\u0163in 8 ore pe zi petrecute \u00een fa\u0163a calculatorului, ca s\u0103 nu vorbim de munca la ma\u015fina de cusut sau, \u00een picioare, la cur\u0103\u0163area \u015fi sortarea puilor \u015fi pe\u015ftilor v\u00e2ndu\u0163i apoi ca prefabricate \u2013 atunci mersul la fitness de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 nu compenseaz\u0103 deloc pozi\u0163ia spatelui \u015fi tasarea vertebrelor \u015fi a oaselor. Dac\u0103 drumul la munc\u0103 (dar \u015fi la \u015fcoal\u0103) \u015fi \u00eenapoi este tot st\u00e2nd, s\u0103 spunem doar o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate \u00een fiecare zi, atunci, indiferent de convingerea c\u0103 gimnastica \u015fi sportul regulat sunt sine qua non<\/em>, pur \u015fi simplu cet\u0103\u0163eanul mediu nu are timpul fizic pentru acestea. Acas\u0103 trebuie totu\u015fi s\u0103 se ocupe pu\u0163in de treburile domestice. \u00cen plus, poate fi prioritar\u0103 gimnastica fa\u0163\u0103 de educa\u0163ia copiilor?<\/p>\n

Grija pentru modera\u0163ie, mi\u015fcarea \u015fi s\u0103n\u0103tatea propriului corp sunt, desigur, elemente fire\u015fti ale culturii, inclusiv populare. Dar condi\u0163iile de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103 pot fi de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 toceasc\u0103 disponibilitatea omului pentru a da curs acestor elemente. Ca urmare, a considera c\u0103 educa\u0163ia fizic\u0103 le poate compensa este superficial \u015fi inexact. Mai degrab\u0103, educa\u0163ia fizic\u0103 ofer\u0103 modelul dezirabil al staturii \u015fi frumuse\u0163ii corpului, adic\u0103 provoac\u0103<\/em> tocmai condi\u0163iile de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103 ale majorit\u0103\u0163ii, de fapt, cauzele sociale ale acestor condi\u0163ii.<\/p>\n

Fenomenele din \u0163\u0103rile dezvoltate constituie o oglind\u0103 a devenirii generale a societ\u0103\u0163ii actuale. Obezitatea, num\u0103rul redus de copii, timpul liber precar \u015fi sedentar, rutina unei \u201eclase mijlocii\u201d s\u0103r\u0103cite, dependente \u015fi vulnerabile, munca d\u0103un\u0103toare \u015fi monoton\u0103 din punctul de vedere al pozi\u0163iei corpului sunt cople\u015fitoare nu \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 modernit\u0103\u0163ii\/a revolu\u0163iei industriale, ci datorit\u0103 subordon\u0103rii acesteia rela\u0163iilor capitaliste. De aici, nici nu se poate deduce vreo cre\u015ftere \u00een viitor a speran\u0163ei de via\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een urma compens\u0103rii relative a celor de mai sus cu medicamente \u015fi medicin\u0103[20]<\/a>.<\/p>\n

Dar tendin\u0163ele de mai sus nu sunt iremediabile. Teoretic, \u015ftim c\u0103 alternativele constau \u00een reducerea timpului de munc\u0103 \u015fi restructurarea muncii, \u00een institu\u0163ionalizarea vie\u0163ii s\u0103n\u0103toase, prin hran\u0103 \u015fi condi\u0163ii decente de via\u0163\u0103, mi\u015fcare, sport, preocup intelectual\u0103. Dar toate acestea presupun o alt\u0103 a\u015fezare social\u0103. Dac\u0103 o asemenea a\u015fezare este am\u00e2nat\u0103, noxele se vor aglomera, iar corpul drept \u015fi s\u0103n\u0103tos va ajunge s\u0103 fie un semn al diviziunii sociale.<\/p>\n

\n

# Bibliografie<\/em><\/p>\n

1) Aristotel, Fizica<\/em>, Traducere N.I. Barbu, Studiu introductiv, note, indice tematic \u015fi terminologic Pavel Apostol, Studiu asupra \u201eFizicii\u201d lui Aristotel, Alexandru Posescu, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1966.<\/p>\n

2) Aristotel, Metafizica<\/em>, Traducere de \u015etefan Bezdechi, Studiu introductiv \u015fi note de Dan B\u0103d\u0103r\u0103u, Bucure\u015fti, Editura Academiei RPR, 1965.<\/p>\n

3) Bazac, Ana, \u201eUn avertisment antic din partea filosofiei\u201d, \u00een vol. CD, ISSN 1844-3923, al Conferin\u0163ei \u015ftiin\u0163ifice Educa\u0163ia fizic\u0103, sportul \u015fi calitatea vie\u0163ii<\/em>,\u00a0\u00a0 Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti, 2010, pp. 434-440; reluat \u00een Egophobia<\/em>, nr. 27, 16 iunie 2010, e-revist\u0103 cultural\u0103, ISSN 1584-6210 http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=5139<\/a>.<\/p>\n

4) Bazac, Ana, \u201eThe Beauty of the Body as Cultural Engineering\u201d, Noema<\/em>, X, 2011, pp. 255-270.<\/p>\n

5) Diogenes Laertios, Despre vie\u0163ile \u015fi doctrinele filosofilor<\/em> (sec. III e.n.), Traducere din limba greac\u0103 de C. I. Balmu\u015f, studiu introductiv \u015fi comentarii de Aram M. Frenkian, Bucure\u015fti, Editura Academiei RPR, 1963.<\/p>\n

6) Florian, Mircea, Recesivitatea ca structur\u0103 a lumii<\/em>, I, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, studiu introductiv \u015fi note de Nicolae Gogonea\u0163\u0103 \u015fi Ioan C. Ivanciu, Bucure\u015fti, Editura Eminescu, 1983.<\/p>\n

7) Gide, Charles, Principes d\u2019\u00e9conomie politique<\/em> (1883), Paris, L. Lerose et Forcel, 1884.<\/p>\n

8) Heidegger, Martin, \u201eDespre esen\u0163a \u015fi conceptul lui \u03c6\u03cd\u03c3\u03b9\u03c2 (Aristotel, Fizica<\/em> II,1)\u201d, \u00een Heidegger, Repere pe drumul g\u00e2ndirii<\/em> (1976), Traducere \u015fi note introductive Thomas Kleininger \u015fi Gabriel Liiceanu, Bucure\u015fti, Editura Politic\u0103, 1988.<\/p>\n

9) Heyerdahl, Thor, Expedi\u0163ia Kon-Tiki. Cu pluta pe Oceanul Pacific<\/em> (1950), Bucure\u015fti, Editura \u015ftiin\u0163ific\u0103, 1958.<\/p>\n

10) http:\/\/humanorigins.si.edu\/evidence\/human-fossils\/species\/homo-erectus<\/a>.<\/p>\n

11) Lovers, not Fighters?<\/em>, 2008, http:\/\/www.scientificamerican.com\/article.cfm?id=lovers-not-fighters<\/a>.<\/p>\n

12) Merleau-Ponty, Maurice, Ph\u00e9nom\u00e9nologie de la perception<\/em>, Paris, Gallimard, 1945.<\/p>\n

13) Merleau-Ponty, Maurice, \u00ab\u00a0La philosophie et la politique sont solidaires\u00a0\u00bb (1960), reluat \u00een Merleau-Ponty,\u00a0 Maurice, Parcours deux. 1951-1961<\/em>, Paris,\u00a0\u00c9ditions Verdier, 2000.<\/p>\n

14) Platon, \u201eRepublica\u201d, Traducere de Andrei Cornea, \u00een Platon, Opere<\/em>, V, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de\u00a0 Constantin Noica \u015fi Petru Cre\u0163ia, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986.<\/p>\n

15) Ruhlen, Merritt, The Origin of Language: Tracing the Evolution of the Mother Tongue<\/em>, N. Y., John Wiley & Sons, 1994.<\/p>\n

16) Spinoza, Benedict, Etica<\/em>, (1677), Traducere din limba latin\u0103 de Al. Posescu, Studiu introductiv \u015fi note de 1. Firu, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1957, Partea II, Despre natura \u0219i originea sufletului, Propozi\u021bia XL, Nota 1, p. 126.-127.<\/p>\n

17) Spinoza, Baruch, Ethic Demonstrated in Geometrical Order and Divided into Five Parts <\/em>(1677), Translated from the Latin by William Halle White, London, Tr\u00fcbner & Co., 1883. II: The Nature and Origin of the Mind, Prop. XL, Scholium 1, p. 86.<\/p>\n

 <\/p>\n

# Note<\/p>\n

[1]<\/a> Mircea Florian, Recesivitatea ca structur\u0103 a lumii<\/em>, I, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, studiu introductiv \u015fi note de Nicolae Gogonea\u0163\u0103 \u015fi Ioan C. Ivanciu, Bucure\u015fti, Editura Eminescu, 1983, p. 55.<\/p>\n

[2]<\/a> Anticii vorbeau de substan\u0163\u0103, materie \u015fi form\u0103. La unii esen\u0163a era materia (sofistul Antiphon, citat de Aristotel), forma fiind un accident. La al\u0163ii (Aristotel, Fizica<\/em>, Traducere N.I. Barbu, Studiu introductiv, note, indice tematic \u015fi terminologic Pavel Apostol, Studiu asupra \u201eFizicii\u201d lui Aristotel, Alexandru Posescu, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1966, I 6, 189a, p. 19;\u00a0 Metafizica<\/em>, Traducere de \u015etefan Bezdechi, Studiu introductiv \u015fi note de Dan B\u0103d\u0103r\u0103u, Bucure\u015fti, Editura Academiei RPR, 1965, I (A), cap. 3, 984a, p. 61), esen\u0163a era dat\u0103 de form\u0103 sau cumva de unirea dintre materie \u015fi form\u0103 \u00een substan\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu alte cuvinte, conceptele \u2013 care merg dincolo de aparen\u0163e \u2013, inclusiv cel de form\u0103<\/em> (fenomenul<\/em> fiind de origine kantian\u0103), au c\u0103utat s\u0103 explice <\/em>lumea, nu s\u0103 o descrie.<\/p>\n

[3]<\/a> Diogenes Laertios, Despre vie\u0163ile \u015fi doctrinele filosofilor<\/em> (sec. III e.n.), Traducere din limba greac\u0103 de C. I. Balmu\u015f, studiu introductiv \u015fi comentarii de Aram M. Frenkian, Bucure\u015fti, Editura Academiei RPR, 1963, V, XI [19], p. 262.<\/p>\n

[4]<\/a> Ibidem<\/em>, III, XLII [78], p. 224.<\/p>\n

[5]<\/a> Ibidem<\/em>, VI, VI [40], p. 305.<\/p>\n

[6]<\/a> Martin Heidegger, \u201eDespre esen\u0163a \u015fi conceptul lui \u03c6\u03cd\u03c3\u03b9\u03c2 (Aristotel, Fizica<\/em> II,1)\u201d, \u00een Heidegger, Repere pe drumul g\u00e2ndirii<\/em> (1976), Traducere \u015fi note introductive Thomas Kleininger \u015fi Gabriel Liiceanu, Bucure\u015fti, Editura Politic\u0103, 1988, p. 250.<\/p>\n

[7]<\/a> Vezi Platon \u00een Ana Bazac, \u201eUn avertisment antic din partea filosofiei\u201d, \u00een vol. CD, ISSN 1844-3923, al Conferin\u0163ei \u015ftiin\u0163ifice Educa\u0163ia fizic\u0103, sportul \u015fi calitatea vie\u0163ii<\/em>,\u00a0\u00a0 Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti, 2010, pp. 434-440; reluat \u00een Egophobia<\/em>, nr. 27, 16 iunie 2010, e-revist\u0103 cultural\u0103, ISSN 1584-6210 http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=5139<\/a>.<\/p>\n

[8]<\/a> Diogenes Laertios, Despre vie\u0163ile \u015fi doctrinele filosofilor<\/em>, X, XXVII [132], p. 500, XXIX [137], pp. 500, 501.<\/p>\n

[9]<\/a> Vezi \u015fi Ana Bazac, \u201eThe Beauty of the Body as Cultural Engineering\u201d, Noema<\/em>, X, 2011, pp. 255-270.<\/p>\n

[10]<\/a> Vezi \u015fi Lovers, not Fighters?<\/em>, 2008, http:\/\/www.scientificamerican.com\/article.cfm?id=lovers-not-fighters<\/a><\/p>\n

[11]<\/a> Ne amintim cu to\u0163ii expedi\u0163ia din 1947 a lui Thor Heyerdahl cu pluta pe Oceanul Pacific, vezi Thor Heyerdahl, Expedi\u0163ia Kon-Tiki. Cu pluta pe Oceanul Pacific<\/em> (1950), Bucure\u015fti, Editura \u015ftiin\u0163ific\u0103, 1958.<\/p>\n

[12]<\/a> http:\/\/humanorigins.si.edu\/evidence\/human-fossils\/species\/homo-erectus<\/a>.<\/p>\n

[13]<\/a> Vezi \u015fi Merritt Ruhlen, The Origin of Language: Tracing the Evolution of the Mother Tongue<\/em>, N. Y., John Wiley & Sons, 1994, p. 4.<\/p>\n

[14]<\/a> Ca \u00een Theaitetos <\/em>al lui Platon, 152d.<\/p>\n

[15]<\/a> Platon, \u201eRepublica\u201d, Traducere de Andrei Cornea, \u00een Platon, Opere<\/em>, V, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de\u00a0 Constantin Noica \u015fi Petru Cre\u0163ia, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, 614b, p. 436, 614d, p. 437.<\/p>\n

[16]<\/a> Benedict Spinoza, Etica<\/em>, (1677), Traducere din limba latin\u0103 de Al. Posescu, Studiu introductiv \u015fi note de 1. Firu, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1957, Partea II, Despre natura \u0219i originea sufletului, Propozi\u021bia XL, Nota 1, p. 126.-127. (Spinoza, Ethic Demonstrated in Geometrical Order and Divided into Five Parts <\/em>(1677), Translated from the Latin by William Halle White, London, Tr\u00fcbner & Co., 1883. II: The Nature and Origin of the Mind, Prop. XL, Scholium 1, p. 86).<\/p>\n

[17]<\/a> Rol dezvoltat mai t\u00e2rziu \u00een fenomenologia lui Maurice Merleau-Ponty, Ph\u00e9nom\u00e9nologie de la perception<\/em>, Paris, Gallimard, 1945\u00a0: c\u00e2nd m\u0103 refer la mine, m\u0103 refer la corpul meu sau la ceva legat de acesta. Oricum, \u201enu se poate t\u0103ia corpul \u00een dou\u0103, spun\u00e2nd: ‘aici, g\u00e2ndirea, con\u015ftiin\u0163a, acolo, corpul, obiectul’. Exist\u0103 o profund\u0103 circularitate \u00een corp\u2026\u201d,\u00a0 Maurice Merleau-Ponty, \u00ab\u00a0La philosophie et la politique sont solidaires\u00a0\u00bb (1960), reluat \u00een Maurice Merleau-Ponty,\u00a0 Parcours deux. 1951-1961<\/em>, Paris,\u00a0\u00c9ditions Verdier, 2000, p. 304.<\/p>\n

[18]<\/a> Vezi proverbul \u201ecapul plecat, sabia nu-l taie\u201d, care voia s\u0103 adevereasc\u0103 eficien\u0163a umilin\u0163ei. \u00cen realitate, poate c\u0103 umilin\u0163a \u00eel ap\u0103ra pe cel umil, dar nu \u015fi supunerea.<\/p>\n

[19]<\/a> De aceea, acum apar caracterizarea oamenilor dup\u0103 modul cum au, sau nu \u201e\u015fira spin\u0103rii dreapt\u0103\u201d.<\/p>\n

[20]<\/a> Charles Gide, Principes d\u2019\u00e9conomie politique<\/em> (1883), Paris, L. Lerose et Forcel, 1884, p. 415, a ar\u0103tat c\u0103 \u00een Anglia \u015fi Fran\u0163a, \u00een acela\u015fi areal geografic \u015fi \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 de timp, durata medie de via\u0163\u0103 \u015fi propor\u0163ia \u015fi gravitatea bolilor au fost diferite la clasele de sus \u015fi de jos.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Schi\u0163\u0103 filosofic\u0103] \u00a0de\u00a0Ana Bazac Abstract.\u00a0The paper starts from the significance of the beauty of the body within the concept of man and shows why has the Greek philosophy explained the human as a rational being, the beauty of the body having a subordinated place, however not despised but intertwining with the mind: only together, the […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1769,27],"tags":[613,1770,1117],"class_list":["post-15630","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-84","category-filosofie","tag-ana-bazac","tag-egophobia-84","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-446","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15630"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15634,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15630\/revisions\/15634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}