{"id":15671,"date":"2025-03-15T06:25:07","date_gmt":"2025-03-15T04:25:07","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15671"},"modified":"2025-03-18T06:27:15","modified_gmt":"2025-03-18T04:27:15","slug":"stiinta-ca-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15671","title":{"rendered":"\u015etiin\u021ba ca r\u0103zboi"},"content":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un film semnificativ: Einstein and Eddington<\/em>, Philip Martin, 2008, UK, USA<\/p>\n

Originalitatea acesti film const\u0103 \u00een faptul c\u0103 subiectul e bazat pe un eveniment \u0219tiin\u021bific, pe c\u00e2t de neinteligibil pentru imensa majoritate a popula\u021biei, pe at\u00e2t de mediatizat,\u00a0 la nivelul de atunci al tehnologiei de mediatizare. E vorba de o eclips\u0103 de soare din anul 1919, a c\u0103rei zon\u0103 de totalitate trecea prin Africa de vest. Ocazia fu folosit\u0103 de fizicianul \u0219i astronomul engez Arthur Eddington pentru a verifica teoria cea mai ne\u00een\u021beleas\u0103 a vremii: cea a relativit\u0103\u021bii generalizate. 10 ani i-au trebuit lui Albert Einstein s\u0103 str\u0103bat\u0103 drumul de la propria teorie a relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse, subiectul unuia din cele 4 articole din revista german\u0103\u00a0Annalen der Physik<\/em>, \u00een 1905, care revolu\u021bionaser\u0103 fizica. Ideea de baz\u0103 a teoriei extinse era \u0219i este c\u0103 acumularea de mas\u0103 modific\u0103 geometria local\u0103. Conform acesteia, o raz\u0103 de lumin\u0103 venit\u0103 de la o stea \u00eendep\u0103rtat\u0103 se curbeaz\u0103 trec\u00e2nd prin proximitatea soarelui. Invizibil\u0103 din cauza luminii intense a acestuia, devine vizibil\u0103 c\u00e2nd soarele e ocultat de umbra lunii, cu prilejul unei eclipse totale. Cum ochiul \u0219i aparatul fotografic \u201cv\u0103d\u201d un obiect luminos pe cer \u00een prelungirea razei absorbite, exist\u0103 un interval scurt de timp \u00een care imaginea unei anumite stele, a c\u0103rei pozi\u021bie pe cer e cunoscut\u0103, s\u0103 apar\u0103 pu\u021bin deviat\u0103. Dac\u0103 teoria lui Einstein e adev\u0103rat\u0103. Iar Eddington a reu\u0219it s\u0103 mobilizeze resurse materiale pentru a putea face respectivele fotografii. Faptul c\u0103 m\u0103sur\u0103torile sale l-au confirmat pe Einstein r\u0103m\u00e2ne un moment crucial din istoria fizicii, din istoria \u0219tiin\u021bei, \u00een general, din istoria cunoa\u0219terii umane. Chiar dac\u0103 faptul fizic pe care l-a confirmat r\u0103m\u00e2ne necunoscut \u0219i ne\u00een\u021beles pentru un procent cov\u00e2r\u0219itor din omenire, la, iat\u0103, aproape un secol de la expedi\u021bia african\u0103 a lui Eddington.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 admitem c\u0103 gradul mediu de instruire al segmentului cinefil din popula\u021bia globului e, afortiori, superior gradului mediu de instruire a \u00eentregii popula\u021bii. Dar teoria relativit\u0103\u021bii, \u00een ambele sale etape r\u0103m\u00e2ne necunscut\u0103 unui procent greu de neglijat din\u00a0na\u021biunea<\/em>\u00a0cinefililor. Ne\u00een\u021beleas\u0103 pentru cei mai mul\u021bi dintre ace\u0219tia. Iar faptul confirm\u0103rii ei faptice\u2026 nu mai discut\u0103m. De Einstein au auzit mul\u021bi sau foarte mul\u021bi, mai ales cei care nu \u0219tiu cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103. \u015ei care vehiculeaz\u0103 senin, pe net, citate apocrife \u00een numele lui. De Eddington au auzit doar pasiona\u021bii \u0219tiin\u021bei. Iat\u0103 cadrul filmului. S\u0103 faci un film despre Einstein \u0219i Eddington, focalizat, pe ce altceva, pe expedi\u021bia celui din urm\u0103 pe urmele devierii infinitezimale, dar m\u0103surabile, a unei raze de la o stea \u00eendep\u0103rtat\u0103, e o aventur\u0103 mai riscant\u0103 dec\u00e2t s\u0103 faci un film dup\u0103 o carte intitulat\u0103\u00a0Forrest Gump<\/em>. S\u0103-l faci excelent, la \u00een\u0103l\u021bimea, a\u0219teptat\u0103 de cinefili, a filmului britanic, e cu at\u00e2t mai remarcabil. Cum altfel dec\u00e2t cu elaborata digresiune \u0219tiin\u021bific\u0103 am putea sugera m\u0103sura acestei reu\u0219ite cinematografice?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum se face c\u0103 aproape un secol mai nimeni dintre cei care \u00eenv\u0103\u021bau, sau numai citeau, despre teoria relativit\u0103\u021bii generalizate, nu s-a g\u00e2ndit c\u0103 a fost comunicat\u0103 \u0219i apoi publicat\u0103 \u00een plin r\u0103zboi mondial? Chiar cei care nu ignorau nici istoria, nici fizica, nici istoria fizicii? Filmul lui Philip Martin (regizor) \u0219i Peter Moffat (scenarist) pedaleaz\u0103 pe aceast\u0103 realitate istoric\u0103, plaseaz\u0103 evenimentele \u0219tiin\u021bifice \u00een contextul anilor 1914-19, dar nu contextualizarea e miza lui. Tema, limpede \u0219i mereu explicitat\u0103, e condi\u021bia \u0219tiin\u021bei \u0219i a omului de \u0219tiin\u021b\u0103. De altfel cei doi cinea\u0219ti f\u0103cuser\u0103, cu 4 ani \u00eenainte, \u00eempreun\u0103, un film intitulat\u00a0Hawking<\/em>. O biografie artistic\u0103 a celebrului fizician. Care, posibil, nu l-o fi satisf\u0103cut pe acesta, de vreme ce a scris, \u00een 2013, \u00eempreun\u0103 cu regizorul Stephen Finnigan, alt film despre el \u00eensu\u0219i, \u00een care \u0219i-a jucat propriul rol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd spunem\u00a0condi\u021bia omului de \u0219tiin\u021b\u0103<\/em>\u00a0trebuie s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 e complet evitat calul de b\u0103taie al responsabilit\u0103\u021bii sociale a acestuia. Filmul prive\u0219te omul de \u0219tiin\u021b\u0103 ca erou al cunoa\u0219terii omene\u0219ti, dincolo de orice considerente existen\u021biale. Einstein \u0219i Eddington, ca personaje, nu sunt at\u00e2t pasiona\u021bi, c\u00e2t damna\u021bi, con\u0219tien\u021bi de rostul lor pe lume. Responsabilitatea omului de \u0219tiin\u021b\u0103, tem\u0103 de care literatura \u0219i cinematograful sunt saturate\u00a0 cu opere pe un foarte larg spectru al calit\u0103\u021bii, nu poate fi, totu\u0219i, cu totul ignorat\u0103. Ea e abordat\u0103 tangen\u021bial, cu sim\u021b al m\u0103surii, cu subtilitate polemic\u0103. Primul universitar pe care Einstein \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te sosind la Berlin, e Fritz Haber, preocupat de studiul gazelor de lupt\u0103. Contribu\u021bia sa la r\u0103zboi e subliniat\u0103 prin ecoul pe care atacul cu gaze de la Ypres \u00eel declan\u0219eaz\u0103 \u00een r\u00e2ndurile personalului Universit\u0103\u021bii din Cambridge.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centreaga desf\u0103\u0219urare e conceput\u0103 dual, \u00een fin montaj paralel. Simetrie punctat\u0103 de o doz\u0103 farmaceutic\u0103 de antisimetrie. Protagoni\u0219tii se prezint\u0103, de la un punct \u00eencolo, \u00een cupluri, iar actri\u021bele care joac\u0103 partenerele lor au o foarte vag\u0103 asem\u0103nare somatic\u0103. Difer\u0103, firesc, ca expresie \u0219i mai ales ca rol. Sora lui Eddington \u0219i veri\u0219oara lui Einstein. E momentul s\u0103 observ\u0103m libert\u0103\u021bile inerente pe care scenariul \u0219i le-a luat fa\u021b\u0103 de istorie. Nu vom plictisi cititorul enumer\u00e2ndu-le, cine vede filmul \u0219i e curios o poate \u00eentreba pe m\u0103tu\u0219a Wiki. Un exemplu: cei mai mult sau mai pu\u021bin la curent cu biografia lui Einstein \u0219tiu c\u0103 fusese c\u0103s\u0103torit cu o fost\u0103 coleg\u0103 de facutate, mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ca el, croata (evident catolic\u0103) Mileva Maric. Dup\u0103 divor\u021bul de aceasta, s-a c\u0103s\u0103torit, \u00een Germania fiind, cu veri\u0219oara sa Elsa. Tot mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ca el. Dar Elsa din film e abia ie\u0219it\u0103 din adolescen\u021b\u0103 \u0219i \u00eentre cei doi se \u00eenfirip\u0103 o idil\u0103. \u00cendep\u0103rtarea de Mileva e argumentat\u0103 \u00een film de frustrarea acesteia la constatarea c\u0103 fostul coleg, student mediocru, nu mai discut\u0103 fizic\u0103 cu ea. De ce, ne \u00eentreb\u0103m? R\u0103spunsul e implicit. Sugestia e c\u0103 Einstein avansase, \u00een 1914, la 9 ani dup\u0103 publicarea celor 4 articole (mult\u0103 lume vorbe\u0219te doar de 3 dintre ele), mult dincolo de nivelul so\u021biei sale. Ca s\u0103 evite a o umili, prefera, probabil, s\u0103 evite, s\u0103 fac\u0103 abstrac\u021bie de calitatea ei de fizician. Scenariul are abilitatea s\u0103 nici nu citeze celebrele articole. Cine cunoa\u0219te istoria, gust\u0103, cine nu, n-are nevoie. Paralelismul, dualitatea narativ\u0103 continu\u0103. Pe fondul r\u0103zboiului, se contureaz\u0103 o rivalitate \u00eentre lumea \u0219tiin\u021bei germane \u0219i cea a \u0219tiin\u021bei engleze. Comunit\u0103\u021bile \u0219tiin\u021bifice din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri sunt reprezentate, \u00een film, de consiliile universit\u0103\u021bilor din Berlin, unde lucra Einstein (chemat de Max Planck) \u0219i din Cambridge, unde sir Oliver Lodge \u00eel numise pe Eddington, liderul speciali\u0219tilor englezi \u00een materie de m\u0103sur\u0103tori, \u00eentr-un post de suprafa\u021b\u0103. De fapt, director al Observatorului Cambridge, precizeaz\u0103 biografia lui oficial\u0103. Fiul lui Max Planck avea s\u0103 fie ucis \u00een r\u0103zboi, fapt istoric. Pentru simetrie, fiul lui sir Oliver avea s\u0103 piar\u0103 \u00een atacul cu gaze de lupt\u0103 de la Ypres. \u00cen acela\u0219i timp cu prietenul cel mai bun a lui Eddington. \u00cen parantez\u0103, filmul nu face nici o aluzie c\u0103 acesta urma s\u0103 fie \u00eennobilat. Omisiune inteligent\u0103 \u0219i oportun\u0103, am\u0103nuntele istorice din afara firului ro\u0219u narativ fiind c\u00e2nt\u0103rite cu parcimonie. Cei doi corifei se singularizeaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, fiecare \u00een mediul propriu. Einstein refuz\u0103 s\u0103 semneze un apel al savan\u021bilor germani \u00een favoarea armatei germane, \u00een urma c\u0103rui gest e dat afar\u0103 din universitate (unde, de fapt, avea s\u0103 func\u021bioneze p\u00e2n\u0103 \u00een 1933), iar loialitatea patriotic\u0103 a lui Eddington e pus\u0103 \u00een discu\u021bie deoarece, fiind quacker, convingerile de cult \u00eei interziceau s\u0103 participle la r\u0103zboaie. Dar suspiciunile \u00een materie vin, \u00een consiliul universit\u0103\u021bii \u0219i pe strad\u0103, abia dup\u0103 ce luase sub protec\u021bia sa o familie german\u0103 \u0219i dup\u0103 Ypres. E conturat astfel, un paralelism \u00eentre lunecarea c\u0103tre fundamentalism a ambelor tabere, simbolizat de contaminarea v\u00e2rfurilor \u0219tiin\u021bei. Fa\u021b\u0103 de care protagoni\u0219tii din titlul filmului sunt imuni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acuma, pacifismul lui Einstein e cunoscut \u0219i peren. \u015ei, mai ales, manifestat oarecum propor\u021bional cu notorietatea c\u00e2\u0219tigat\u0103. C\u00e2t despre Eddington, o anumit\u0103 influen\u021b\u0103 quacker asupra lui a existat. Ba chiar a ob\u021binut, \u00een vara lui 1918, o am\u00e2nare a exercit\u0103rii stagiului militar, cu condi\u021bia s\u0103 continue munca \u00een astronomie. R\u0103zboiul s-a sf\u00e2r\u0219it \u00eenainte ca am\u00e2narea s\u0103 ajunga la termen. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, e de apreciat maniera cu care scenariul deviaz\u0103 subtil de la faptele istorice, pentru a sus\u021bine coerent tema filmului. Fa\u021b\u0103 de alte interven\u021bii brutale \u00een fapte, \u00een at\u00e2tea filme mai mult sau mai pu\u021bin bazate pe istorie, cele biografice y compris<\/em>, pe care, anterior le-am calificat ca minciun\u0103 artistic\u0103, acest exemplu de subtilitate, care se apropie de o anume art\u0103 a povestitului, e cu at\u00e2t mai remarcabil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Subtilitatea \u0219i fine\u021bea construc\u021biei cinematografice se exprim\u0103 plenar \u00een distribuirea actorilor. \u00cen rolul Einstein, armeano-britanicul Andy Serkis propune o masc\u0103 de clown. Nu e Einstein, dar trimite la o anume imagine public\u0103 a savantului. E, deci, recognoscibil, cu un sur\u00e2s, de\u00a0conna\u00eesseurs<\/em>, cu un reflex de marele public. Clown \u0219oltic. Nu degeaba, un fulgurant, aproape subliminal gros-plan dinspre final, reproduce celebra fotografie a lui Einstein scot\u00e2nd limba. Dar nu e numai at\u00e2t. Clownii sunt tri\u0219ti, e un cli\u0219eu, \u00eenc\u0103 de pe vremea lui papa Ziggy, Freud pentru cititorii care au nevoie de note de subsol. Iar prim planurile din momentele dramatice care n-aveau cum s\u0103 nu apar\u0103 \u00een povestea celor 5 ani exprim\u0103 sintetic, prin grimase elocvente, tr\u0103irile personajului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cumva la polul opus, David Tennant (n\u0103scut David John McDonald), un sco\u021bian pur s\u00e2nge, fiu de pastor presbiterian, reu\u0219e\u0219te a ar\u0103ta ca englez perfect. Faciesul expresiv, care aduce vag cu\u2026 Horia Patapievici (sic), pus \u00een valoare at\u00e2t de z\u00e2mbetul grimas\u0103, c\u00e2t \u0219i de privirea aproape magnetic\u0103, e completat de ochelari \u2013 de care n-are nevoie \u2013 cu exact designul celor purta\u021bi de modelul personajului interpretat. Presta\u021bia celor doi, inspirat ale\u0219i, nu e cea a lui Peter O\u2019Toole \u0219i Dick Burton \u00een\u00a0Becket<\/em>\u00a0(nici n-ar fi putut fi \u0219i ar fi stricat \u0219i filmul), dar e onest\u0103 \u0219i filmat\u0103 aplicat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nici o referire la o sor\u0103 a astrofizicianului \u00een biografia lui public\u0103. Dar, v\u0103z\u00e2nd filmul, personajul Winnie (Rebecca Hall) e la locul lui, o pies\u0103 de puzzle care completeaz\u0103 \u021bes\u0103tura coerent\u0103 \u0219i subtil\u0103, cuv\u00e2ntul \u0103sta repetat e cheia red\u0103rii propriei impresii de lectur\u0103 cinematigrafc\u0103, a arhitecturii filmice. \u00cen treac\u0103t, cele mai multe fotografii accesibile \u00een fi\u0219a imdb a actri\u021bei o arat\u0103 mai banal\u0103 dec\u00e2t figura diafan\u0103 din film. Iar\u0103\u0219i pare mai degrab\u0103 un efect al profesionalismului directorului de imagine (din p\u0103cate neprecizat de fi\u0219a imdb a filmului, una din lipsurile remarcabilului altfel, website). Dar care e rostul surorii lui Eddington? Numai ca suport al personajului? Cutie de rezonan\u021b\u0103 sui generis<\/em>? Spor de atractivitate, de atragere a aten\u021biei spectatoruljui asupra purt\u0103torului de tem\u0103? Artificiu? Corespondent al unei Elsa t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i atr\u0103g\u0103toare? \u0162in\u00e2nd seama de parcimonia elemenelor, a detaliilor de sus\u021binere a temei, cel mult primele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri au sens. \u015ei, \u00eentruc\u00e2tva, ultima. Dar nu e de ajuns s\u0103 justifice prezen\u021ba personajului. Care nici n-are nevoie de suport. E conving\u0103tor construit, conving\u0103tor interpetat \u0219i filmat. Rostul real se v\u0103de\u0219te \u00eentr-o scurt\u0103 secven\u021b\u0103 prefinal\u0103, urmat\u0103 de un cadru care lumineaz\u0103 \u0219i fixeaz\u0103 locul personajului \u00een canava: \u00eentre 11 noiembrie 1918, c\u00e2nd Reichul semneaz\u0103 armisti\u021biul echivalent cu acceptarea \u00eenfr\u00e2ngerii \u0219i 29 mai 1919 se petrec dou\u0103 lucruri. Pe de o parte demersul lui Eddington, sus\u021binut de colegul s\u0103u Frank Dyson (Richard McCabe), \u00een consiliul Universit\u0103\u021bii din Cambridge, pentru a ob\u021bine finan\u021barea expedi\u021biei pe insula african\u0103 Principe. Pe de alta, plecarea surorii astronomului \u00een Germania, ca membr\u0103 a unei campanii de ajutorare a popula\u021biei. Ca quacker. Winnie nu-\u0219i ia un r\u0103mas bun sentimental. Dimpotriv\u0103. Aproape-i repro\u0219eaz\u0103 sl\u0103biciunea credin\u021bei. E un moment care cere \u00eentreaga aten\u021bie a spectatorului. Secondant discret al omului de \u0219tiin\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 ce conduita de puritan activ \u00eei cere s\u0103-\u0219i fac\u0103 datoria fa\u021b\u0103 de propria confesiune \u0219i fa\u021b\u0103 de obliga\u021biile morale \u0219i umanitare, Winnie \u00eei arunc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, furioas\u0103, fratelui ei mult mai dotat o acuz\u0103 de fond: credin\u021ba fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, fa\u021b\u0103 de adev\u0103rul acesteia, fa\u021b\u0103 de datoria celui capabil de a pune la locul ei cheia de bolt\u0103 a unui monument de cunoa\u0219tere uman\u0103 nu-i dec\u00e2t sl\u0103bire a credin\u021bei \u00een care exista. O sl\u0103biciune. O clip\u0103 scurt\u0103 Eddington e sf\u00e2\u0219iat \u00eentre afec\u021biunea fratern\u0103, ce dep\u0103\u0219ea, pentru aceste suflete tari, media \u0219i propria determinare. Exercitarea r\u0103spunderii asumate fa\u021b\u0103 de partenerul \u00eendep\u0103rtat de dialog \u0219tiin\u021bific, fa\u021b\u0103 de propria universitate \u0219i chiar fa\u021b\u0103 de acel prestigiu \u0219tiin\u021bific englez, clamat de colegii s\u0103i de staff. Dar, dincolo de toate, fa\u021b\u0103 de adev\u0103r. Un adev\u0103r verificabil timp de numai 5 minute, peste c\u00e2teva luni bune. Iar actorul e la \u00een\u0103l\u021bimea momentului. La fel operatorul. E ceea ce nemuritorul D. I. Suchianu ar fi \u00eencadrat la colec\u021bia sa de\u00a0unit\u0103\u021bi de frumuse\u021be<\/em>.<\/p>\n

Confruntarea credin\u021belor e, totu\u0219i, specioas\u0103. \u0162es\u0103tura filmic\u0103 are nevoie de o \u00eenchidere a acestui cerc. \u015ei aceasta vine \u00een secven\u021ba, existent\u0103 sau nu \u00een istorie, dar inevitabil\u0103 \u00eentr-un film, \u00een care Eddington anun\u021b\u0103 public rezultatul expedi\u021biei, c\u00e2nd proiecteaz\u0103 fotografiile suprapuse ale soarelui eclipsat cu cele luate c\u0103tre acelea\u0219i coordonate cere\u0219ti pe timp de noapte. Secven\u021ba e filmat\u0103 fastuos, cu schimb\u0103ri ample de perspectiv\u0103. Obiectivul o descoper\u0103, la galerie, \u00eentr-un travelling, pe Winnie. Care sur\u00e2de. Eddington o vede, schimb\u0103 cu ea un semn de recunoa\u0219tere. Disputa asupra credin\u021belor s-a \u00eenchis. Iar activista focoas\u0103 a venit, \u00eentr-un gest subtil ambiguu, s\u0103 recunoasc\u0103: ai avut dreptate. Probabil obolul, datoria de con\u0219tiin\u021b\u0103, prin ajutorarea popula\u021biei germane, \u00ee\u0219i luaser\u0103 partea. Dintre martorii academici ai proiec\u021biei fotografiilor suprapuse, plecarea lui sir Oliver e pe deplin compensat\u0103, cel pu\u021bin pentru eroul \u0219tiintei, de prezen\u021ba surorii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La cel\u0103lalt cap\u0103t al liniei, Einstein, reintegrat \u00een universitatea berlinez\u0103, e asaltat de ziari\u0219ti. \u015etirea confirm\u0103rii experimentale a teoriei pe care aproape nimeni n-o \u00een\u021belegea devenise eveniment mediatic. \u00cen timp ce \u00een jurul Parisului, la Versailles, Trianon \u0219i alte locuri cu nume sonore, delega\u021biile beligeran\u021bilor negociau. Secven\u021ba e un pandant evident al celei de la Cambridge. Iar personajul omolog, Elsa-cea-t\u00e2n\u0103r\u0103, care-l cam bruftuise pe Albert al ei \u00eentr-un moment \u00een care avea nevoie de sus\u021binere, revine la matc\u0103. Un moment comic, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, finisat cu humor, pe imaginea cu limba scoas\u0103, dar facil ca atitudine a personajului. \u00cen sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filmul e aproape un senvici \u00eentre dou\u0103 secven\u021be. De fapt, ceea ce urmeaz\u0103 dup\u0103 a doua rezult\u0103. De fapt secven\u021ba african\u0103 e t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103, povestea celor 5 ani e strecurat\u0103 la mijloc. Foarte multe filme au uzitat de acest procedeu narativ, av\u00e2nd ca secve\u021b\u0103 cheie c\u00e2te una incomparabil mai pu\u021bin eclatant\u0103 ca expedi\u021bia \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului \u0219tiin\u021bific. N-am saluta structura asta, deloc inedit\u0103, nu doar potrivit\u0103, ci chiar oarecum inevitabil\u0103 fa\u021b\u0103 de un asemenea moment narativ. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, a\u0219a cum observam la \u00eenceputul acestui demers analitic, miza nu e evenimentul \u00een sine, ci calitatea uman\u0103 a drumului c\u0103tre el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Einstein apare ca personaj inclusiv \u00een comedii ieftine. Ba chiar \u00een acela\u0219i an cu filmul pe care-l discut\u0103m, o regizoare de mult mai mare rezonan\u021b\u0103, Liliana Cavani, a f\u0103cut un film despre rela\u021bia dintre Einstein \u0219i prima sa so\u021bie, Mileva Maric, cu Vicenzo Amato. \u015etia, oare, cineasta italian\u0103 c\u0103 la o lun\u0103 dup\u0103 premiera ei, un film mult mai consitent \u0219i oricum foarte bine f\u0103cut o va umbri? Dar un film biografic despre Einstein e aproape de neconceput. Tocmai datorit\u0103 dispropor\u021biei dintre imaginea public\u0103 \u0219i ponderea \u00een istoria \u0219tiin\u021bei. Un film biografic despre sir Arthur Eddington e de-a dreptul imposibil. Momentul expedi\u021biei africane e aproape singurul de mare rezonan\u021b\u0103 public\u0103 din biografia lui, oricum una consistent\u0103. Moment care r\u0103m\u00e2ne aproape minor, cu toat\u0103 semnifica\u021bia lui major\u0103, \u00een raport cu biografia lui \u0219tiin\u021bific\u0103. Cu contribu\u021bia lui fundamental\u0103 \u00een astrofizic\u0103. Dar cine s-ar uita la asa ceva \u0219i, mai ales, cine ar finan\u021ba a\u0219a ceva? Singurul film posibil care s\u0103 implice cele 2 nume, cu singurul subiect posibil, e cel discutat. Poate era posibil s\u0103 fie f\u0103cut \u0219i altfel, sigur e c\u0103 modul \u00een care l-au f\u0103cut Philip Martin \u0219i Peter Moffat e impecabil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Calitatea cea mai important\u0103 a filmului e c\u0103, desi un film tematic, reu\u0219e\u0219te la limit\u0103 s\u0103 nu e\u0219ueze \u00een tezism. Linia pe care merge e o b\u00e2rn\u0103 alpin\u0103 sub\u021bire. Un singur pas dincolo de aceast\u0103 linie sub\u021bire l-ar fi aruncat \u00een trivial.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Finalul logic al filmului e \u00eent\u00e2lnirea dintre cei doi corifei. N-are nici o importan\u021b\u0103 dac\u0103 o atare scen\u0103 ar fi avut sau nu loc, e un final logic de film. Ce e interesant e c\u0103 activitatea lui Eddington \u00een favoarea cunoa\u0219terii \u0219i \u00een\u021belegerii teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate a lui Einstein abia avea s\u0103 \u00eenceap\u0103. El \u0219i-a publicat rezultatele m\u0103sur\u0103torilor fotografice \u00een minutele fazei totale a eclipsei solare anul urm\u0103tor. Apoi s-a angajat \u00eentr-o campanie pentru explicarea teoriei prin intermediul unei serii de conferin\u021be \u0219i articole, adunate \u00een cartea\u00a0Mathematical Theory of Relativity<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1923. La 2 ani dup\u0103 aureolarea lui Einstein cu premiul Nobel, acordat pentru unul din articolele publicate \u00een 1905, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu relativitatea \u0219i cu gravita\u021bia. Einstein spunea despre carte c\u0103 e cea mai buna explicare a subiectului \u00een orice limb\u0103.\u00a0Ludwik Silberstein<\/a>, un fizician care se considera expert \u00een teoria relativit\u0103\u021bii, i-a spus lui Eddington \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 a Societ\u0103\u021bii Regale (6 noiembrie 1919), c\u0103-l consider\u0103 unul dintre cei 3 oameni din lume care \u00een\u021beleg teoria. Eddington \u0219i-a manifestat humorul britanic, r\u0103spunz\u00e2nd: m\u0103 \u00eentrebam cine e al treilea. Filmul nu se putea \u00eentinde dincolo de finalul s\u0103u logic, dar sugereaz\u0103 faptul esen\u021bial c\u0103 Eddington \u00een\u021belesese esen\u021ba teoriei dintr-o scrisoare primit\u0103 de la Einstein, printr-o secven\u021b\u0103 antologic\u0103, \u00een care, al\u0103turi de el particip\u0103 Frank Dyson \u0219i Winnie. O p\u00e2ine pus\u0103 pe fa\u021ba de masa \u00eentins\u0103 \u00een aer o curbeaz\u0103 firesc. Iar un m\u0103r lansat perpendicular pe curbur\u0103 se rote\u0219te \u00een jurul p\u00e2inii. Imagine pe care o reg\u0103sim \u00een toate c\u0103r\u021bile de popularizare \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu Gamow.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De altfel, \u00een film, Eddington \u00eensu\u0219i pare a-i fi dat lui Einstein un impuls, venit tocmai c\u00e2nd acesta se afla \u00een impas. \u00cen \u00eenc\u0103perea unde fusese instalat la Cambridge troneaz\u0103 un planetarium, care joac\u0103 un rol bine scris \u00een derularea pove\u0219tii. Cum la prezentul epocii, deci la abia 9 ani dup\u0103 publicarea teoriei relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u2013 care nu joac\u0103 nici un rol \u00een film, din aceea\u0219i economie de am\u0103nunte pe care o observam la \u00eenceput \u2013 sistemul solar r\u0103m\u00e2nea guvernat de Newton. Cu o singur\u0103 fisur\u0103. Periheliul lui Mercur se deplasa cu o foarte mic\u0103 diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de traiectoria prev\u0103zut\u0103 de ecua\u021biile de mi\u0219care newtoniene. Eddington \u00eei scrie lui Einstein, cer\u00e2ndu-i s\u0103 explice fisura, iar cererea unui savant englez, deci dintr-o \u021b\u0103r\u0103 cu care Germania de afla \u00een r\u0103zboi, pare a-l scoate pe Einstein din punctul mort. Urmeaz\u0103 o secven\u021b\u0103 antologic\u0103, \u00een care Einstein m\u00e2zg\u0103le\u0219te foi de h\u00e2rtie \u00eempreun\u0103 cu Planck. Prietenul vechi, c\u0103ruia tocmai \u00eei murise fiul pe front. Secven\u021ba, ca solu\u021bie filmic\u0103, func\u021bioneaz\u0103 tot ca o pies\u0103 de puzzle, realitatea istoric\u0103, diferit\u0103, nu e problema filmului. Cititorii curio\u0219i au de ales \u00eentre a se documenta pe cont propriu \u2013 ceea ce, \u00een cazul acestor am\u0103nunte nu e prea eficient \u2013 \u0219i a \u00eentreba. Utilizarea spa\u021biului comentariilor e o func\u021bie fundamental\u0103 a institu\u021biei blogului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filmul accentueaz\u0103 latura confrunt\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, ca parte a confrunt\u0103rii militare dintre cele dou\u0103 mari na\u021biuni. Din momentul \u00een care Eddington \u00eendepline\u0219te, \u00een film, misiunea din partea lui sir Oliver, de a prezenta consiliului Universit\u0103\u021bii din Cambridge, lucr\u0103rile lui Einstein despre gravita\u021bie (departe de a fi finisate atunci), ambele foruri \u0219tiin\u021bifice lunec\u0103 pe panta reduc\u021bionist\u0103 a confrunt\u0103rii fundamentale dintre cei doi savan\u021bi reprezentativi. Or, aici e riscul filmului. Limitat, dar existent. Exist\u0103 un segment destul de precis determinat al publicului pentru care linia scenariului, cu logica ei intern\u0103, e derutant\u0103 \u0219i contribuie la accentuarea unei confuzii. Einstein nu-l contrazice pe Newton, ci-l completeaz\u0103. Nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 n-ar fi fost posibil un final-dup\u0103-final, care s\u0103 nu afecteze tema major\u0103, dar s\u0103 proiecteze pe ecran citatul din Niels Bohr:\u00a0Contraria non contradictoria, sed complementaria sunt.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin for\u021ba lucrurilor, discu\u021bia p\u0103r\u021bii ideatice a filmului fu necesar\u0103 la nivelul de extindere asumat. Dar nu putem neglija latura tehnic\u0103. La care ne-am referit \u00een trecere, dar care cere unele complet\u0103ri. Imaginea are o tu\u0219\u0103 britanic\u0103 inconfundabil\u0103. N-are cum excela \u00een exterioare, paji\u0219tile engleze\u0219ti joac\u0103 un rol mai restr\u00e2ns, e un film de interioare, dar impresia general\u0103 e f\u0103r\u0103 echivoc. Iar aceast\u0103 impresie e at\u00e2t de pregnant\u0103, \u00eenc\u00e2t secven\u021ba cu Einstein pe un lac elve\u021bian, cu cei doi fii, dar \u0219i exterioarele presupus germane par tot britanice. E un defect, o dep\u0103\u0219ire a unei m\u0103suri, sau un am\u0103nunt semnificant? L\u0103s\u0103m \u00eentreb\u0103rile pe seama cititorului. Ar putea fi \u0219i consecin\u021ba faptului c\u0103 film\u0103rile au fost f\u0103cute la Cambridge. Ordinea celor dou\u0103 nume celebre e inerent\u0103, dar, cumva, tot subtil, eroul filmului e Eddington. Nu, nu sir Arthur. Ci Eddington al celor 5 ani. Unde se putea filma mai bine? Poate c\u0103 personalitatea peisajului britanic e at\u00e2t de accentuat\u0103, mai ales filmat\u0103 de o echip\u0103 britanic\u0103, \u00eenc\u00e2t inefabilul lui se filtreaz\u0103 osmotic, se imprim\u0103 ca o pecete. O singur\u0103 excep\u021bie. Cadrele din secven\u021ba t\u0103iat\u0103, pregenericul \u0219i momentul eclipsei. Peisajul arat\u0103 exotic, Eddington cu p\u0103l\u0103rie arat\u0103 ca un explorator englez. Figur\u0103 arhetipal\u0103. Alt\u0103 subtilitate, de regie, de data asta. Prin extensie, sugestia e tot britanic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru cititorii cu background \u00a0\u00een istoria \u0219tiin\u021bei, preciz\u0103m c\u0103 filmul lui Philip Martin nu pomene\u0219te nimic de a doua expedi\u021bie simultan\u0103, cu acela\u0219i scop ca cea din insula african\u0103 Principe, pe f\u00e2\u0219ia de totalitate a eclisei din 29 mai 1919, la Sobral, \u00een Brazilia. Alegere fireasc\u0103 \u00een ecua\u021bia filmului, referirea la m\u0103sur\u0103torile de la Sobral (unde se afl\u0103 de atunci un muzeu al eclipsei) ar fi \u00eenc\u0103rcat filmul, dispers\u00e2ndu-i \u00eentruc\u00e2tva focalizarea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De montajul paralel, dominant firesc \u00een film, am mai vorbit. Trebuie subliniat\u0103 particularitatea acestuia. De la Griffits \u0219i Eisenstein, foarfeca de montaj are stil. Ochiul de cinefil e obligat s\u0103-l surprind\u0103 \u0219i o poate face. Exist\u0103 montaj dur, t\u0103ios, exist\u0103, exist\u0103 destule nuan\u021be \u00eentre ele. Aici, montajul e insesizabil. Cadre dintr-un mediu par continuarea f\u0103r\u0103 tranzi\u021bie a celor din cel\u0103lalt mediu. Face parte din marca de personalitatea filmului. Iar fa\u021b\u0103 de concep\u021bia acestuia, stilul montajului e necesar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O ultim\u0103 observa\u021bie: pacifismul lui Einstein e subliniat, \u00een film, de comportarea personajului s\u0103u de fic\u021biune. Dar Einstein a continuat s\u0103 lucreze la Berlin \u00eenc\u0103 15 ani dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului. El a emigrat, din motive fire\u0219ti, cunoscute, \u00een Statele Unite, dup\u0103 instaurarea, \u00een 1933, a regimului na\u021bional socialist \u00een Germania. Gestica peronajului filmului, perfect articulat\u0103 concep\u021biei acestuia, mai are o conota\u021bie. Ea sugereaz\u0103 atitudinea public\u0103 a savantului, mai ales dup\u0103 realizarea proiectului Manhattan, la a c\u0103rui lansare contribuise prin celebra scrisoare adresat\u0103 pre\u0219edintelui american, \u00eenainte de intrarea USA \u00een r\u0103zboi. Cumva e un artificiu aluziv indirect, practicat, \u00een 1970 \u0219i dup\u0103, de M*A*S*H*, lung metraj \u0219i apoi serial: ac\u021biunea petrecut\u0103 \u00een r\u0103zboiul din Coreea trimite la r\u0103zboiul din Vietnam. Regizorul are grij\u0103 ca aluzia rezultat\u0103 din c\u00e2teva secven\u021be cu personajul Einstein s\u0103 fie foarte discret\u0103, aproape insesizabil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fi\u0219ele imdb ale filmelor citeaz\u0103 \u00een general c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri ale navigatorilor. Aici \u00eent\u00e2lnim o mostr\u0103 de humor aproape negru. Un websurfer \u00eentreab\u0103 dac\u0103 Eddington a fost cumva gay. Evident, omul se bazeaz\u0103 pe suferin\u021ba intens\u0103 a eroului la aflarea mor\u021bii \u00een r\u0103zboi a prietenului s\u0103u cel mai bun. Rostul \u00eentreb\u0103rii e la fel de evident: homsexualitatea e corect\u0103 politic. E r\u00e2ndul nostru s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum n-a ap\u0103rut, pe aceea\u0219i logic\u0103 \u0219i \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva rela\u021bia lui Eddington cu sora sa Winnie nu era, \u00een film, incestuoas\u0103. R\u0103spunsul la \u00eentrebarea noastr\u0103 e \u0219i el evident. Homosexualitatea e corect\u0103 politic, incestul nu. Sau, doamne fere\u0219te, \u00eenc\u0103 nu. \u00cenc\u0103 \u0219i mai evident, websurferul nu e cinefil. C\u0103ci un cinefil, chiar cu mintea st\u00e2lcit\u0103 de filoxera corectitudinii politice, ar privi filmul cu sim\u021bul m\u0103surii \u0219i nu \u0219i-ar pune o \u00eentrebare aberant\u0103. \u00censu\u0219i faptul c\u0103 administratorii websitului imdb.com citeaz\u0103 \u00eentrebarea sugereaz\u0103 c\u0103 ace\u0219tia au capul pe umeri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E doar a doua oar\u0103 c\u00e2nd m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu o poveste a\u0219a de captivant\u0103 din lumea \u0219tiin\u021bei. Prima nu e cinematografic\u0103, ci publicistic\u0103, dar cu valen\u021be literare. Tot cu o tu\u0219\u0103 britanic\u0103. Eroul ei e englezul Andrew Wiles, naratorul e anglo-indianul Simon Singh \u0219i e o istorie a matematicii, scris\u0103 ca un roman de aventuri:\u00a0Marea teorem\u0103 a lui Fermat<\/em>. George Gamow \u0219i Isaac Asimov, doi corifei ai populariz\u0103rii \u0219tiin\u021bei au, in memoriam<\/em>, de ce s\u0103 fie invidio\u0219i.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu] de Radu-Ilarion Munteanu \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un film semnificativ: Einstein and Eddington, Philip Martin, 2008, UK, USA<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1769,109],"tags":[1120,1770,114,110],"class_list":["post-15671","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-84","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-84","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-44L","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15671"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15672,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15671\/revisions\/15672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}