{"id":15734,"date":"2025-05-20T21:00:33","date_gmt":"2025-05-20T19:00:33","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15734"},"modified":"2025-05-27T11:13:11","modified_gmt":"2025-05-27T09:13:11","slug":"privilegiul-pensionarului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15734","title":{"rendered":"Privilegiul pensionarului"},"content":{"rendered":"

[cuvinte afurisite]<\/span><\/p>\n

de Mihai Bogdan Lupescu<\/p>\n

Munca n-a fost \u00eentotdeauna \u021belul de via\u021b\u0103 al omului dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care trebuia s\u0103-\u0219i asigure existen\u021ba. Supersti\u021biile, tradi\u021biile \u0219i religia erau aspira\u021bii mai \u00eenalte. N-a sc\u0103pat de niciunele.<\/p>\n

Munca, liber\u0103 sau for\u021bat\u0103, n-a fost pl\u0103tit\u0103 \u00eentotdeauna \u0219i acest prost obicei se men\u021bine \u00een multe cazuri \u0219i azi. \u0218i nu vorbim de plata corect\u0103, ci de cei care muncesc \u0219i nu sunt pl\u0103ti\u021bi, sau r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 contribu\u021biile la s\u0103n\u0103tate \u0219i pensii. Sunt multe de spus aici, dar r\u0103m\u00e2n la p\u0103rerea lui Orson Welles c\u0103 \u201enimeni nu prime\u0219te dreptate; oamenii primesc doar noroc sau ghinion\u201d. \u0218i c\u00e2nd ai parte doar de legile injusti\u021biei, ca \u00een Rom\u00e2nia, nu te po\u021bi numi norocos.<\/p>\n

Societatea este interesat\u0103, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, ca s\u0103 nu spunem exclusiv, de indivizii activi, ap\u021bi de munc\u0103. Ei sunt cei care conteaz\u0103, \u00een beneficiul propriu, dar \u0219i al celorlal\u021bi, pentru c\u0103 sunt aduc\u0103tori de venit la butoiul danaidic al statului \u0219i al fondurilor de pensii.<\/p>\n

Nu po\u021bi face \u00een via\u021b\u0103 numai ce vrei sau ce-\u021bi place, ar fi idealul traiului pe p\u0103m\u00e2nt. Eu la asta am visat, c\u00e2t am putut, desigur. C\u00e2nd munca se confund\u0103 cu pasiunea sau cu pl\u0103cerea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021bi-ai atins dulcea perpetuitate a existen\u021bei. Nici nu sim\u021bi c\u0103 munce\u0219ti.<\/p>\n

Mai exist\u0103, ca \u00eentotdeauna, \u0219i a treia cale, pe care o auzisem vag, \u00een adolescen\u021b\u0103, de la un american \u0219i, la fel cum scria de cur\u00e2nd RACHEL SUMMER SMALL (DAILYMAIL.COM<\/a>) despre un cercet\u0103tor \u00een \u0219tiin\u021ba datelor cu un doctorat \u00een matematic\u0103 aplicat\u0103 \u0219i computa\u021bional\u0103 care a economisit suficien\u021bi bani pentru a se \u201epensiona\u201d, adic\u0103 a renun\u021ba la munc\u0103 la 36 de ani. Un om norocos.<\/p>\n

Omul este un animal social, care, dac\u0103 este un om norocos, devine un animal pensionar. Prime\u0219te \u0219i bani spre deosebire de celelalte animale domesticite, care, c\u00e2nd ating v\u00e2rsta pension\u0103rii sunt expediate direct la ad\u0103postul de animale. Pensionarii neputincio\u0219i, c\u00e2nd devin o povar\u0103 sau c\u00e2nd nu mai au pe nimeni s\u0103 le poarte de grij\u0103, dac\u0103 pensia le permite sau au pe cineva care s\u0103 suporte cheltuielile, \u00ee\u0219i pot g\u0103si ultimul refugiu la c\u0103minul pentru b\u0103tr\u00e2ni. I se mai spune \u0219i azil. Dreptul la azil. Dreptul de azil este altceva. Dar, \u0219i aici, dup\u0103 cum a\u021bi v\u0103zut cazurile \u00eenfior\u0103toare prezentate la posturile TV, pericolele nu-i ocolesc pe bie\u021bii oameni expu\u0219i la infern. Ad\u0103posturile sunt pentru s\u0103rmanii care nu mai au nimic \u00een afara str\u0103zilor, de fapt a trotuarelor. Mul\u021bi prefer\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 propriul culcu\u0219 pe trotuar, \u00eentr-o cl\u0103dire p\u0103r\u0103sit\u0103, la u\u0219a alteia sau \u00eentr-un parc \u0219i chiar refuz\u0103 un loc \u00eentr-un ad\u0103post chiar \u0219i pe o vreme vitreg\u0103.<\/p>\n

Pensionarii pot fi activi \u0219i dup\u0103 retragere, unii, mai speciali ca al\u021bii, se pensioneaz\u0103 la 45-50 de ani ca s\u0103 lucreze iar la stat. Salarii obscene, pensii obscene \u0219i, peste ele, iar salarii obscene care sub\u021biaz\u0103 bugetul \u0219i PIB-ul. Dar ce mai \u00eenseamn\u0103 azi obscen? Cea mai bun\u0103 r\u0103zbunare a pensionarului obi\u0219nuit este s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult dec\u00e2t pensionarul special.<\/p>\n

Problema pensiilor speciale \u0219i a salariilor nesim\u021bite de la stat degeaba se poate rezolva simplu. Parlamentul trebuie s\u0103 elaboreze, \u00een regim de extrem\u0103 urgen\u021b\u0103, o lege prin care oropsi\u021bii celor dou\u0103 orori na\u021bionale s\u0103-\u0219i fac\u0103 propriile contribu\u021bii \u0219i impozite c\u0103 salariile \u0219i le fac deja.<\/p>\n

Pensiona\u021bii nespeciali pot fi activi f\u0103r\u0103 simbrie, adic\u0103 sunt bone la nepo\u021bi. Pot fi activi, \u0219i-\u0219i, s\u0103 spunem, adic\u0103 mai gospod\u0103resc pe l\u00e2ng\u0103 propria cas\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 profit sau, semiactivi, adic\u0103 se plimb\u0103 de colo colo, f\u0103r\u0103 rost.<\/p>\n

Dac\u0103 o fac doar prin cas\u0103, ca ni\u0219te hikikomori, e mai de preferat, dar dac\u0103 b\u0103n\u0103n\u0103ie pe drumuri \u0219i prin mijloacele de transport, nu sunt prea bine privi\u021bi de \u201emuncitori\u201d sau de \u201etr\u00e2ntori\u201d care n-au \u00eemplinit v\u00e2rsta retragerii \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin pe cea a \u00een\u021belepciunii. De educa\u021bie \u0219i bun sim\u021b nici nu poate fi vorba. \u0218i mai sunt, din p\u0103cate, cei inactivi, sub diferite forme, \u00een diferite grade, din diferite motive. Cui \u00eei pas\u0103 de ei? Cui prodest<\/em>? Pensionarii, \u00een general, sunt de prisos, ni\u0219te \u00eencurc\u0103-lume. Nu sunt b\u0103ga\u021bi \u00een seam\u0103 nic\u0103ieri, cu excep\u021bii \u00een anumite \u021b\u0103ri, de anumite culturi \u0219i civiliza\u021bii. Altfel sunt statistici.<\/p>\n

Dou\u0103 exemple din Rom\u00e2nia \u201edin vremurile bune\u201d.<\/p>\n

Poate c\u0103 unora numele lui A.D. Xenopol (1847-1920) le spune ceva. Profesorul lui Nicolae Iorga \u0219i-a f\u0103cut studiile la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia\u0219i (1867-1871) \u0219i Coll\u00e8ge de France.<\/p>\n

Filosof al istoriei de talie mondial\u0103, economist, pedagog, sociolog, scriitor, profesor de istorie \u0219i Rector al Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i, membru al Academiei Rom\u00e2ne, membru titular al Academiei de \u0218tiin\u021be Morale \u0219i Politice din Paris \u0219i vicepre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de Sociologie din Paris \u0219i multe altele.<\/p>\n

Opera sa fundamental\u0103, \u201eIstoria rom\u00e2nilor din Dacia traian\u0103\u201d, 6 volume, a fost prima sintez\u0103 a istoriei poporului nostru. El a fost dovada-victim\u0103 a unei Rom\u00e2nii a-nor-ma-le. Bolnav fiind, \u0219i apel\u00e2nd de mai multe ori(!) la ajutorul autorit\u0103\u021bilor, a primit o pensie exact dup\u0103 c\u00e2teva ore de la deces! La 73 de ani, nu la 43!<\/p>\n

Al doilea exemplu, unul feminin. Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973), cu fra\u021bi celebri \u0219i ei, a fost prima femeie inginer (chimist) din Europa, absolvent\u0103 a Academiei Tehnice Regale din Berlin – Charlottenburg, \u00een 1912. S-a \u00eentors s\u0103 lucreze \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i la v\u00e2rsta de 52 de ani, c\u00e2nd avea dreptul legal la pensie, a renun\u021bat, opt\u00e2nd numai pentru salariu, continu\u00e2nd s\u0103 lucreze p\u00e2n\u0103 la 75 de ani! Ce spune\u021bi? A\u021bi vrea? Face\u021bi v\u0103 rog compara\u021bia cu ce exist\u0103 azi, doar \u00een profesiile de mai sus…<\/p>\n

Pensionarii sunt la mare c\u0103utare doar \u00een \u201eindustria ospitalier\u0103\u201d cum se nume\u0219te acum \u0219i sunt atractivi pentru \u201eindustria hospitalier\u0103\u201d, de la hospital, unde depun \u0219p\u0103gile aferente nes\u0103tuilor din sistem sau \u201eho\u021b-pitalier\u0103\u201d, pentru c\u0103 pot contribui la bun\u0103starea afaceri\u0219tilor din domeniu, \u0219i \u00een cea a \u00een\u0219el\u0103toriei la telefon. \u0218i, bine\u00een\u021beles, pentru \u201eindustria electoral\u0103\u201d, la urnele de vot, s\u0103 nu le confund\u0103m cu cele de alt\u0103 folosin\u021b\u0103, etern\u0103. Pensionarul este cel mai u\u0219or de mituit electoral, c\u00e2nd se lipe\u0219te instantaneu de p\u00e2nza de p\u0103ianjen a escrocului de guvernant-candidat. Eulogie \u0219i Euharistie de alegeri.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu este un loc bun \u00een care s\u0103 fii pensionar, la fel cum, tot aici, spitalul nu este locul potrivit \u00een care s\u0103 fii bolnav \u0219i nici teritoriul adecvat unde s\u0103 fii cinstit dac\u0103 nu e\u0219ti \u0219i prost, parafraz\u00e2ndu-l pe Twain.<\/p>\n

Hai s\u0103 facem o incursiune \u00een timp s\u0103 vedem \u201eCum a fost inventat\u0103 pensionarea<\/em>\u201d<\/em> (2014) coment\u00e2nd articolul autoarei, Sarah Laskow, www.theatlantic.com\/<\/a>.<\/p>\n

Ideea de sprijin financiar la b\u0103tr\u00e2ne\u021be administrat de guvern pentru membrii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ai societ\u0103\u021bii era legat\u0103 de speran\u021ba de via\u021b\u0103. Cu alte cuvinte, pensie.<\/p>\n

Ideea a fost prezentat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1881, la ini\u021biativa lui Otto von Bismarck (1815-1898), de c\u0103tre primul \u00eemp\u0103rat al Germaniei, Wilhelm I von Hohenzollern (1871-1888) \u00eentr-o scrisoare revolu\u021bionar\u0103 c\u0103tre Reichstag, Parlamentul Germaniei. Ideea era radical\u0103 pentru c\u0103 pe atunci oamenii pur \u0219i simplu nu se pensionau. Dac\u0103 erai \u00een via\u021b\u0103 lucrai la st\u0103p\u00e2n sau, dac\u0103 aveai o mo\u0219ie, lucrai pentru tine. Von Bismarck a f\u0103cut aceast\u0103 mi\u0219care pentru a promova bun\u0103starea lucr\u0103torilor, pentru a men\u021bine economia german\u0103 \u00een func\u021bionare la maxim\u0103 eficien\u021b\u0103, dar \u0219i pentru a sc\u0103pa de presiunea oponen\u021bilor sociali\u0219ti. Credea\u021bi c\u0103 atunci nu erau sociali\u0219ti?<\/p>\n

A durat opt ani, dar \u00een 1889 Germania a devenit prima na\u021biune din lume care a adoptat un program de asigur\u0103ri sociale pentru b\u0103tr\u00e2ne\u021be, pentru cet\u0103\u021benii cu v\u00e2rsta peste 70 de ani, dac\u0103 ar fi tr\u0103it at\u00e2t de mult. Sistemul german prevedea beneficii contributive de pensie \u0219i beneficii de invaliditate. Participarea era obligatorie \u0219i se luau contribu\u021bii de la angajat, angajator \u0219i guvern.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu programul de compensare a lucr\u0103torilor \u00eenfiin\u021bat \u00een 1884 \u0219i cu asigurarea \u201ede boal\u0103\u201d adoptat\u0103 cu un an \u00eenainte, aceasta le-a oferit germanilor un sistem cuprinz\u0103tor de securitate a venitului bazat pe principiile asigur\u0103rilor sociale. Vor ad\u0103uga asigurarea de \u0219omaj \u00een 1927, f\u0103c\u00e2nd sistemul lor complet.<\/p>\n

Din lucrarea lui P. Brett Hammond \u0219.a. \u201ePension Funds and Sustainable Investment: Challenges and Opportunities<\/em><\/a>\u201d,<\/strong> Spring 2023, afl\u0103m c\u0103 acea v\u00e2rst\u0103 de pensionare era aproape aliniat\u0103 cu speran\u021ba de via\u021b\u0103 din Germania acelor ani.<\/p>\n

Pensiile militare fuseser\u0103 acordate de mult timp solda\u021bilor care \u00ee\u0219i riscaser\u0103 via\u021ba. Chiar \u0219i dup\u0103 pensionare, cei mai mul\u021bi oameni au lucrat p\u00e2n\u0103 au murit.<\/p>\n

\u00cen Statele Unite, \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul anilor 1800, anumi\u021bi angaja\u021bi municipali \u2013 pompieri, poli\u021bi\u0219ti, profesori, mai ales \u00een ora\u0219ele mari \u2013 au \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i pensii publice. \u00cen 1875, compania American Express a \u00eenceput s\u0103 ofere pensii private. P\u00e2n\u0103 \u00een anii 1920, o varietate de industrii americane, de la c\u0103ile ferate la petrol p\u00e2n\u0103 la b\u0103nci, promiteau muncitorilor lor un fel de sprijin pentru ultimii ani. Cele mai multe dintre aceste programe de pensii fixau v\u00e2rsta de pensionare la 65 de ani. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 pentru b\u0103rba\u021bii americani era de aproximativ 58 de ani la acea vreme. P\u00e2n\u0103 \u00een 1960, speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een America s-a \u00a0apropiat de 70 de ani.<\/p>\n

\u00cen 2024 americanii au ajuns la p\u0103rerea c\u0103 e\u0219ti prea t\u00e2n\u0103r la 65 de ani ca s\u0103 te pensionezi. Larry Fink, pre\u0219edintele consiliului de administra\u021bie al gigantului financiar BlackRock Inc, a semnat o scrisoare c\u0103tre investitori pe 26 martie 2024, \u00een care f\u0103cea o pledoarie pentru reg\u00e2ndirea pension\u0103rii: \u201ec\u00e2t tr\u0103im dup\u0103 ce nu mai muncim?\u201d \u201eC\u00e2nd oamenii tr\u0103iesc \u00een mod regulat peste 90 de ani, care ar trebui s\u0103 fie v\u00e2rsta standard de pensionare?\u201d, \u00eentreba Fink. \u00cen Japonia, spune Fink, 12,5 milioane de oameni sau 10% din popula\u021bie au trecut de v\u00e2rsta de 80 de ani. Ceea ce probabil nu \u0219tie sau nu spune este c\u0103 japonezii ies la pensie la 60 de ani nu la 65 ca \u00een USA.<\/p>\n

Asta \u00eel roade pe mar\u021bafoi, c\u0103 sunt oameni care tr\u0103iesc mai mult, \u201eprea mult \u0219i este un risc pentru economia global\u0103, trebuie f\u0103cut ceva…\u201d, cum ar fi declarat \u00een 2018 Christine Madeleine Odette Lagarde, 68 de ani, pre\u0219edinta BCE, fost\u0103 directoare FMI.<\/p>\n

Vede\u021bi cu ce se ocup\u0103 finan\u021bi\u0219tii? La lefurile \u0219i profiturile \u0219i beneficiile pe care le iau, vor s\u0103 fie siguri c\u0103 nu se vor sf\u00e2r\u0219i niciodat\u0103 \u0219i ei vor tr\u0103i ve\u0219nic.<\/p>\n

Parc\u0103 \u00eel aud pe nemuritorul Is\u0103rescu la 75 de ani.<\/p>\n

Dar ce s\u0103 ne mai mir\u0103m c\u00e2nd al\u021bi homicizi cunoscu\u021bi, Kissinger (mort la 100 \u0219i c\u00e2teva luni), Attali (81) \u0219i al\u021bi sini\u0219tri r\u00e2vnitori la exterminarea celor ajun\u0219i la senectute, se g\u00e2ndesc \u0219i la o \u00eempu\u021binare a popula\u021biei globului sub 500 de milioane! Nu \u0219i-a exprimat niciunul dorin\u021ba de a fi eutanasiat dup\u0103 65 de ani.<\/p>\n

Cum tr\u0103im dup\u0103 ce nu mai muncim? Cu ce (pensie)?<\/p>\n

Astea sunt adev\u0103ratele \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i speran\u021ba de pensie sau speran\u021ba de a mai avea pensie c\u00e2nd atingi v\u00e2rsta, \u00eenainte s\u0103-\u021bi consumi speran\u021ba de via\u021b\u0103. Sunt noroco\u0219i cei care azi sunt pensionari pentru c\u0103 v\u00e2rsta de pensionare va dep\u0103\u0219i speran\u021ba de via\u021b\u0103. Vor fi p\u0103strate c\u00e2teva exemplare, bine conservate pentru muzeul universal al pensionarului.<\/p>\n

\u00cen 2020, speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, cobor\u00e2nd la nici m\u0103car 73 de ani \u00een 2021 \u0219i redres\u00e2ndu-se la 75 de ani \u00een 2022. \u00cen prezent, r\u0103m\u00e2ne cu mai mult de 5 ani sub media european\u0103<\/a>.<\/p>\n

Ajun\u0219i la pensie poate ne-ar pl\u0103cea s\u0103 repet\u0103m istoria personal\u0103, sau doar partea ei frumoas\u0103, dar se spune c\u0103 numai cei care nu (\u0219i-)o cunosc sunt condamna\u021bi s-o repete. Dar dac\u0103 au uitat-o? Nicio \u0219ans\u0103. Istoria nu se repet\u0103, se reinventeaz\u0103.<\/p>\n

Parc\u0103 nimic nu mai este \u00een siguran\u021b\u0103, nici locul de munc\u0103, nici locul de \u201ede pensie\u201d (\u00een cur\u00e2nd se va da examen pentru un loc de pensionar!), nici locul de veci, nici legea, nici proprietatea, nici libertatea, nici educa\u021bia, nici justi\u021bia, nici s\u0103n\u0103tatea, nici via\u021ba, atunci c\u00e2nd Parlamentul se afl\u0103 \u00een sesiune, adic\u0103 \u201e\u00een treab\u0103\u201d. C\u00e2t\u0103 dreptate aveau \u0219i \u021au\u021bea \u0219i Twain… \u0218i, totu\u0219i, \u00een c\u00e2teva decenii v\u00e2rsta limit\u0103 de pensionare va disp\u0103rea.<\/p>\n

Omul va putea, datorit\u0103 progreselor \u0219tiin\u021bei medicale, s\u0103 se autorepare. Va fi mereu s\u0103n\u0103tos \u0219i apt de munc\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de \u201989 a\u0219teptam zilele mai bune, libere, s\u00e2mb\u0103ta \u0219i duminica. Pentru prima dat\u0103 \u00een lume, s\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru de 5 zile a fost introdus\u0103 \u00een Fran\u021ba \u00een 1936, prim ministrul Leon Blum a ales ziua de luni liber\u0103. Azi Fran\u021ba are 42 de sisteme de pensii! O nebunie fran\u021buzeasc\u0103.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru se mic\u0219oreaz\u0103 pe zi ce trece. A ajuns la 4 zile. Germania a propus, \u00een noiembrie 2023, s\u0103pt\u0103m\u00e2na de 4 zile. Fran\u021ba \u00eencepea testarea \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de 4 zile \u00een prim\u0103vara 2024.<\/p>\n

Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i alte s\u0103rb\u0103tori la cele existente va disp\u0103rea complet \u0219i semis\u0103pt\u0103m\u00e2na rom\u00e2neasc\u0103 de lucru.<\/p>\n

Parlamentarii au trecut demult la s\u0103pt\u0103m\u00e2na de 5 ore.<\/p>\n

Vor tr\u0103i cu to\u021bii pension\u0103re\u0219te.<\/p>\n

Dar, ce s\u0103 vezi, Grecia introduce s\u0103pt\u0103m\u00e2na de 6 zile de la 1 iulie 2024! Rom\u00e2nia a tras cu urechea, cum face la tot ce-i mai r\u0103u, \u0219i ar vrea s\u0103 m\u0103reasc\u0103 \u0219i ea s\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru. Noroc c\u0103 nu o poate m\u0103ri peste 7 zile.<\/p>\n

Toate puterile, institu\u021biile \u0219i func\u021bionarii statului sunt exper\u021bi \u00een prevenirea \u0219i combaterea binelui public \u0219i individual.<\/p>\n

Acum, toate zilele sunt bune. Toate zilele cad din pom, ca s\u0103-l parafrazez pe Nichita.<\/p>\n

O zi \u00een plus nu trebuie s\u0103 fie o grij\u0103 \u00een plus. Dac\u0103 exist\u0103 fericire la v\u00e2rsta asta, r\u00e2sul este cea mai mare. Lucrurile se fac mai \u00eencet, important este s\u0103 nu faci pauze. Tehnologia nu are acelea\u0219i \u0219anse s\u0103 ne fac\u0103 mai pro\u0219ti \u00een compara\u021bie cu cei mai tineri.<\/p>\n

\u00cen justi\u021bie, la fel ca \u00een politic\u0103 sau \u00een cler, unii sunt IMUNI, al\u021bii sunt IMAMI.<\/p>\n

\u0218i statul valideaz\u0103 persecu\u021bia. La fel \u00een cazul firmelor particulare sau de stat care n-au pl\u0103tit sau nu pl\u0103tesc contribu\u021biile la pensii.<\/p>\n

Neplata se prescrie dup\u0103 5 ani(!), c\u00e2nd ar trebui s\u0103 fie imprescriptibil\u0103 \u0219i penal\u0103! Instan\u021bele, criminale, batjocoresc pensionarii care \u00ee\u0219i cer drepturile, ca de altfel pe to\u021bi cet\u0103\u021benii \u201esimpli\u201d, \u201epoporul de jos\u201d cum era numit \u00een sec. XIX.<\/p>\n

Am ni\u0219te puseuri de grea\u021b\u0103 mai ceva ca Roquentin din romanul lui Sartre pentru c\u0103 sunt unul din aceste cazuri.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 liber\u0103 pentru cei care \u00ee\u0219i pl\u0103tesc taxele, impozitele, asigur\u0103rile, creditele, facturile \u0219i mai sunt cei care tr\u0103iesc liber(i) \u00eentr-o Rom\u00e2nie f\u0103r\u0103 taxe, impozite, asigur\u0103ri, credite, facturi…<\/p>\n

Dar pensionarul trebuie s\u0103 guste \u0219i pl\u0103ceri pe care numai el le poate avea. Se spune c\u0103 v\u00e2rsta e doar un num\u0103r. Poate, dar nu cred c\u0103 e un num\u0103r \u00eentreg, pentru c\u0103 altfel ar trebui s\u0103-l cred pe Kronecker, care \u00eencerca s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 \u201eDumnezeu a f\u0103cut numerele \u00eentregi, iar toate celelalte sunt opera omului\u201d. Dup\u0103 un timp, v\u00e2rsta se transform\u0103 din num\u0103r \u00een mirare.<\/p>\n

Fiecare zi a pensionarului este o zi Schopenhauer, adic\u0103 o mic\u0103 via\u021b\u0103. O \u201evia\u021b\u0103\u201d \u00een care nu ai \u0219ef, nu ai colegi, nu ai program fix, condic\u0103, sarcini de serviciu.<\/p>\n

S\u0103 ai tot timpul care \u021bi-a r\u0103mas, mai pu\u021bin dec\u00e2t cel pe care l-ai consumat, numai pentru tine, s\u0103 nu fii constr\u00e2ns de niciun plan, s\u0103 nu fii obligat s\u0103 te scoli la o anumit\u0103 or\u0103 este mai mult dec\u00e2t o fericire, e pu\u021bina parte din via\u021b\u0103 c\u00e2nd te invidiaz\u0103 restul lumii nefericite.<\/p>\n

Timpul liber al pensionarului este un privilegiu dac\u0103 exist\u0103 ceva cu care s\u0103 fie consumat \u0219i, evident, sursele de consum.<\/p>\n

Cineva mi se confesa c\u0103 ar renun\u021ba la fumat, dar \u00eenainte voia s\u0103 \u0219tie cum ar trebui s\u0103-\u0219i umple timpul liber r\u0103mas. Pierderea timpului este direct propor\u021bional\u0103 cu lipsa perspectivei.<\/p>\n

O croazier\u0103 \u00een jurul cozii nu este o croazier\u0103 \u00een jurul lumii. Sunt (\u0219i) pensionari care \u0219i-au v\u00e2ndut tot \u0219i s-au mutat pentru restul zilelor pe o nav\u0103 care-i plimb\u0103 pe m\u0103ri \u0219i oceane, prima curs\u0103 de 3 ani jum\u0103tate, dup\u0103 care se mut\u0103 pe alt vas. Trebuie totu\u0219i s\u0103 ai bani mul\u021bi.<\/p>\n

Pensionarii tere\u0219tri sunt primii \u0219i cei mai mul\u021bi la plata taxelor \u0219i impozitelor pentru c\u0103 ei prefer\u0103 s\u0103 fac\u0103 plata cash \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 chitan\u021ba \u00een m\u00e2n\u0103. Tot ei sunt majoritari la ie\u0219irea nepo\u021bilor de la \u0219coal\u0103, s\u0103 le duc\u0103 ghiozdanul \u0219i s\u0103 afle ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103…<\/p>\n

M-am g\u00e2ndit adesea c\u0103 ar fi mai bine s\u0103 \u00eencepem via\u021ba de adult cu pensia, pe la 20-25 de ani, \u0219i s\u0103 ne apuc\u0103m de \u201emunc\u0103\u201d pe la a doua tinere\u021be, pe c\u00e2nd ies la pensie \u0219mecherii din justi\u021bie, armat\u0103, poli\u021bie, servicii \u0219i alte structuri care doar \u00eencaseaz\u0103 bani, poate chiar \u00een locul lor, \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd te \u021bin puterile.<\/p>\n

Pensionari simpli din toate \u021b\u0103rile, s\u0103 ne unim!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[cuvinte afurisite] de Mihai Bogdan Lupescu Munca n-a fost \u00eentotdeauna \u021belul de via\u021b\u0103 al omului dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care trebuia s\u0103-\u0219i asigure existen\u021ba. Supersti\u021biile, tradi\u021biile \u0219i religia erau aspira\u021bii mai \u00eenalte. N-a sc\u0103pat de niciunele.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1721,1781],"tags":[1120,1722,1782,1572],"class_list":["post-15734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-cuvinte-afurisite","category-egophobia-85","tag-articole","tag-cuvinte-afurisite","tag-egophobia-85","tag-mihai-bogdan-lupescu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-45M","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15734"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15738,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734\/revisions\/15738"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}