de\u00a0Ana Bazac<\/p>\n
The purpose of this short note is to highlight the importance of the systemic perspective on humans and to link this perspective to the quality of life. Philosophy shows precisely that the lack of such an approach leads to deep deficiencies in the quality of human life. Plato argued that to increase this quality, not only temperance and physical and intellectual exercise of the individual are necessary, but also a moral and rational social organization.<\/em><\/p>\n \n Scopul acestei scurte note este de a eviden\u0163ia importan\u0163a perspectivei sistemice asupra omului \u015fi de a lega aceast\u0103 perspectiv\u0103 de calitatea vie\u0163ii. Filosofia arat\u0103 tocmai c\u0103 lipsa unei asemenea abord\u0103ri duce la lipsuri ad\u00e2nci \u00een calitatea vie\u0163ii omului. Platon a sus\u0163inut c\u0103 pentru cre\u015fterea acestei calit\u0103\u0163i sunt necesare nu numai temperan\u0163a \u015fi exerci\u0163iul fizic \u015fi intelectual al individului, ci \u015fi o organizare social\u0103 moral\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103.<\/p>\n \n Filosofia \u015fi perspectiva sistemic\u0103<\/em><\/p>\n \n De fapt, scopul este dublu: de a pune \u00een lumin\u0103 importan\u0163a perspectivei sistemice asupra fiin\u0163ei umane \u015fi de a lega aceast\u0103 abordare sistemic\u0103 de problema calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.<\/p>\n Perspectiva sistemic\u0103 <\/em>\u2013 aceea care discut\u0103 despre p\u0103r\u0163ile unui lucru leg\u00e2ndu-le \u00eentre ele \u015fi leg\u00e2nd totalitatea acelui lucru de alte totalit\u0103\u0163i \u2013 a fost, \u00een fond, presupus\u0103, de\u015fi nu totdeauna exprimat\u0103, de c\u0103tre con\u015ftiin\u0163a comun\u0103[1]<\/a>. \u00centr-adev\u0103r, con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 a \u00eensemnat \u2013 au ar\u0103tat nu numai primii filosofi greci, ci \u015fi cuvintele cu istoria lor \u2013 pentru oameni dou\u0103 opera\u0163ii: aceea de distingere, de separare a unui element din cadrul \u00een care el exist\u0103[2]<\/a>, \u015fi aceea de re-unire a sa cu acest cadru, alte elemente, alte cadre. Totul, pentru a \u00een\u0163elege mai bine semnifica\u0163iile \u015fi ale elementelor luate separat \u015fi ale totalit\u0103\u0163ilor[3]<\/a> care le integreaz\u0103.<\/p>\n Ce se poate spune, \u00eens\u0103, despre atitudinea \u015ftiin\u0163elor fa\u0163\u0103 de perspectiva sistemic\u0103? Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u015ftiin\u0163ele, inclusiv \u2013 mai t\u00e2rziu \u2013 cele sociale, s-au desprins din trunchiul comun al filosofiei tocmai ca cercet\u0103ri ale unor aspecte specifice ale realit\u0103\u0163ii, deci tocmai ca momente de fragmentare a realit\u0103\u0163ii \u015fi cunoa\u015fterii tocmai pentru a le p\u0103trunde mai bine[4]<\/a>. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015ftiin\u0163ele nu au anulat niciodat\u0103 supozi\u0163ia filosofic\u0103 \u015fi eviden\u0163a empiric\u0103 a p\u0103ienjeni\u015fului de rela\u0163ii dintre lucruri care constituie sistemul lumii: doar c\u0103 au \u201epus-o \u00eentre paranteze\u201d (Husserl), tocmai pentru a se focaliza mai eficient asupra argumentelor \u015fi dovezilor care, \u00een fond, nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 ideea unit\u0103\u0163ii lumii.<\/p>\n Mai mult: dup\u0103 faza de fragmentare a \u015ftiin\u0163elor \u2013 iar \u00een ceea ce prive\u015fte \u015ftiin\u0163ele omului, aceast\u0103 faz\u0103 a avut loc din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea p\u00e2n\u0103 dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u2013, de aprofundare a specialit\u0103\u0163ilor care s-au referit la subsisteme din ce \u00een ce mai \u00eenguste[5]<\/a>, a urmat, din ultimele decenii ale secolului al XX-lea, o faz\u0103 de re-unire\u00a0 a \u015ftiin\u0163elor sub forma trans-disciplinarit\u0103\u0163ii \u015fi inter-disciplinarit\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, pe l\u00e2ng\u0103 continuarea fireasc\u0103 a cercet\u0103rii specializate, au ap\u0103rut noi specialit\u0103\u0163i asupra unor interfe\u0163e \u00een \u015ftiin\u0163e, asupra unor teritorii \u00een care intersectarea specialit\u0103\u0163ilor duce la achizi\u0163ii importan\u0163e \u00een cunoa\u015ftere \u015fi practic\u0103. Exist\u0103 un num\u0103r mai mare al c\u00e2mpurilor eviden\u0163iate de trans \u015fi inter-disciplinaritate: ca s\u0103 d\u0103m doar un exemplu, cercet\u0103rile de cultural studies<\/em> includ o intersectare a psihologiei, sociologiei (ambele \u00een pluralitatea lor \u2013 psihologii \u015fi sociologii de ramur\u0103), economiei, istoriei, lingvisticii, filosofiei, teoriei literare, criticii de art\u0103, esteticii. Nu este vorba de faptul c\u0103 sub numele de \u201estudii europene\u201d, de pild\u0103, se a\u015faz\u0103 clasicele discipline de istorie, \u015ftiin\u0163\u0103 politic\u0103, filosofie, ci c\u0103 perspectiva ca atare a acestor studii implic\u0103 problematiz\u0103ri care se afl\u0103 la intersec\u0163ia disciplinelor clasice<\/em>.<\/p>\n \u015ei totu\u015fi, dincolo de o atr\u0103g\u0103toare discu\u0163ie epistemologic\u0103,\u00a0 filosofia a fost aceea care, ab initio<\/em>, a lovit con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 cu povara semnifica\u0163iilor de unitate sistemic\u0103: a omului, a lumii. Dac\u0103 oamenii obi\u015fnui\u0163i, \u00een via\u0163a lor de zi cu zi, tr\u0103iesc \u00een felii separate de realitate, dac\u0103, \u00een urma acestei situa\u0163ii, ei ajung s\u0103 vad\u0103 lucrurile \u00een maniera separat\u0103 \u00een care ei le exerseaz\u0103, atunci cel pu\u0163in preocuparea\u00a0 de analiz\u0103 ra\u0163ionalist\u0103 trebuie, mai mult dec\u00e2t s\u0103 compenseze aceast\u0103 stare de lucruri, s\u0103 \u00eendrepte privirea oamenilor spre integrarea<\/em> p\u0103r\u0163ilor separate \u00een sistemul coerent \u00een care ele se \u015fi afl\u0103. Filosofia a \u00eensemnat nu doar \u201eiubirea de \u00een\u0163elepciune\u201d[6]<\/a> \u2013 deci c\u0103utarea \u00eempletirii dintre separare \u015fi re-unire \u015fi a rezultatelor acestui demers \u2013, ci \u015fi iubirea de iluminare <\/em>a oamenilor. Filosofia a fost de la \u00eenceput \u015fi<\/em> educa\u0163ie: o dat\u0103 mai mult, apare c\u0103 activitatea individului \u015fi activitatea colectivit\u0103\u0163ii nu pot fi separate \u015fi nu se exclud reciproc. Nici m\u0103car iubirea de \u00een\u0163elepciune nu se \u00eenv\u00e2rte \u00eentre grani\u0163ele individului: c\u0103ci toate uneltele g\u00e2ndirii, cuvintele, cuno\u015ftin\u0163ele de tot soiul, sunt o crea\u0163ie colectiv\u0103. Dar dac\u0103 exercitarea acestei iubiri, mai mult sau mai pu\u0163in consecvente, depinde de voin\u0163a individului \u015fi de precondi\u0163iile aparte ale fiec\u0103rui individ, atunci manifestarea concret\u0103 a acestei iubiri \u015fi scopul ei aduc \u00een prim-plan colectivitatea: c\u0103ci filosofia (cunoa\u015fterea) nu poate avea loc dec\u00e2t prin dialog[7]<\/a> \u015fi, deci, are drept obiectiv \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea \u015fi critica reciproc\u0103 a ra\u0163ionamentelor \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor. Iar \u00een urma tuturor popasurilor la o chestiune sau alta, filosofia astfel \u00een\u0163eleas\u0103 re-abordeaz\u0103 mereu Totul, sistemul lumii \u015fi semnifica\u0163iile acestei sistemicit\u0103\u0163i (unit\u0103\u0163i).<\/p>\n \u00cen aceste pagini nu intereseaz\u0103, \u00eens\u0103, lumea \u00een general, ci doar lumea omului: modul \u00een care omul devine o fiin\u0163\u0103 realizat\u0103, ra\u0163ional\u0103, creatoare, armonioas\u0103<\/em>. Acest mod depinde de lumea pe care \u015fi-o face <\/em>omul \u015fi nu numai de m\u0103sura \u00een care judec\u0103<\/em> asupra sa \u00eensu\u015fi. \u00centr-adev\u0103r, dincolo de prezum\u0163ia\/visul unit\u0103\u0163ii \u00eentre\u00a0 ra\u0163iunea lumii \u015fi aceea a omului, ceea ce a ap\u0103rut urgent<\/em> \u00een filosofia veche \u2013 dincolo de mirarea despre alc\u0103tuirea tainic\u0103 a consisten\u021bei fizice \u2013 a fost dezvoltarea omului ca fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103. Coresponden\u0163a cu ra\u0163iunea lumii urma: \u00eenainte de toate, el, omul, trebuia s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 se scruteze \u015fi, astfel, s\u0103 se construiasc\u0103. Deoarece f\u0103r\u0103 om, nimic despre ra\u0163iunea lumii nu avea \u00een\u0163eles \u015fi importan\u0163\u0103.<\/p>\n \u015ei cum trebuia s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 omul?<\/p>\n \n Platon despre sistemul om<\/em><\/p>\n \n Modelul descris de Platon eviden\u0163iaz\u0103 paradigma sa sistemic\u0103. De\u015fi esen\u0163ial pentru om este sufletul, ra\u0163iunea, omul ca atare este unitatea <\/em>dintre suflet \u015fi corp. Iar dac\u0103 sufletul trebuie educat prin muzic\u0103, armonia corpului este atins\u0103 numai prin gimnastic\u0103[8]<\/a>. Ea trebuie s\u0103 fie simpl\u0103 dar permanent\u0103, subordonat\u0103 scopului de a face un corp puternic \u015fi rezistent[9]<\/a>. M\u0103sura \u015fi alegerea exerci\u0163iilor apar\u0163in min\u0163ii, iar problema este aceea de a face mintea s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een limitele date de valorile<\/em> adev\u0103rului, binelui \u015fi cump\u0103t\u0103rii \u015fi, de asemenea, de func\u0163iile \u00eendeplinite de oameni \u00een cetate<\/em>.<\/p>\n Platon a fost, desigur, contradictoriu: c\u0103ci diviziunea muncii, considerat\u0103 de el drept principiul[10]<\/a> societ\u0103\u0163ii, poate s\u0103 duc\u0103 \u015fi la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ur\u00e2t\u0103 a eloi-lor \u015fi morlock-ilor din The Time Machine<\/em> (1895) a lui H.G. Wells.\u00a0 \u00cen acela\u015fi timp, legarea armoniei corpului de aceea a min\u0163ii \u015fi subordonarea constituirii acestei armonii fa\u0163\u0103 de valorile de mai sus (valori care, l\u0103s\u00e2nd aici la o parte existen\u0163a lor ideal\u0103 ca atare, sunt legate de ra\u0163iune) relev\u0103 concep\u0163ia lui Platon despre unitatea omului.<\/p>\n Important de re\u0163inut este c\u0103 armonia <\/em>corpului \u015fi sufletului se realizeaz\u0103 resping\u00e2nd excesele \u015fi promov\u00e2nd modera\u0163ia. Modera\u0163ia este nu numai o valoare ce decurge din practic\u0103, ci \u015fi o prim\u0103 cerin\u0163\u0103 a ra\u0163iunii[11]<\/a>: c\u0103ci, \u00een numele pl\u0103cerii, oamenii \u201ef\u0103r\u0103 minte precum copiii\u201d[12]<\/a> nu au \u00een vedere binele \u015fi se dedau lucrurilor d\u0103un\u0103toare. \u201eEu sus\u0163in c\u0103 nu este vorba de o art\u0103, ci de un empirism, pentru c\u0103, neav\u00e2nd o cunoa\u015ftere a lucrurilor pe care le ofer\u0103, asupra naturii lor, nu este \u00een stare s\u0103 se pronun\u0163e asupra cauzei specifice lor. Eu nu numesc art\u0103 \u00eendeletnicirea care este lipsit\u0103 de cunoa\u015ftere\u2026medicinei i se substituie buc\u0103t\u0103ria, ca form\u0103 a lingu\u015felii; \u00een acela\u015fi chip, gimnasticii i se substituie g\u0103teala, d\u0103un\u0103toare, \u00een\u015fel\u0103toare, vulgar\u0103 \u015fi nedemn\u0103 de un om liber \u2013 care, am\u0103gind cu ajutorul formelor \u015fi culorilor, a rafin\u0103rii vestimenta\u0163iei, face ca oamenii s\u0103 fie sedu\u015fi de o frumuse\u0163e artificial\u0103, uit\u00e2nd de cea natural\u0103 care se ob\u0163ine prin gimnastic\u0103\u201d[13]<\/a>. Din nou o contradic\u0163ie (mai degrab\u0103 aparent\u0103, deoarece \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area natural\u0103 \u021bine de controlul culturii asupra obiectelor date de civiliza\u021bie, inclusiv asupra omului): artificiul este rezultatul evolu\u0163iei civilizate a oamenilor, \u00een polis<\/em>, or, iat\u0103, artificialul este depreciat, \u00een favoarea naturalului[14]<\/a>.<\/p>\n Dar sistemul om nu are nici o \u015fans\u0103 s\u0103 se realizeze f\u0103r\u0103 organizarea sistemului social \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 evite excesele. Nu solu\u0163ia practic\u0103 a lui Platon este de re\u0163inut aici, ci problema <\/em>pe care o eviden\u0163iaz\u0103 pentru a con\u015ftientiza oamenii. Pentru asta, Platon pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 modelul ideal<\/em> de societate (\u00een polis<\/em>) \u015fi societatea existent\u0103<\/em>. Prezentul este mereu rezultatul unei evolu\u0163ii de la simplu la complex. Iar complexul s-a realizat prin multiplicarea nevoilor, ocupa\u0163iilor \u015fi a dependen\u0163ei reciproce a oamenilor civiliza\u0163i. \u201eTrebuie s\u0103 dur\u0103m o cetate \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare. C\u0103ci acea cetate s\u0103n\u0103toas\u0103[15]<\/a> nu mai este \u00eendestul\u0103toare. S\u0103 o umplem cu omenirea aceea numeroas\u0103 care nu-\u015fi afl\u0103 locul \u00een cet\u0103\u0163i pentru satisfacerea necesarului\u2026mul\u0163i dintre ace\u015ftia imit\u0103 cu ajutorul formelor \u015fi al culorilor, al\u0163ii cu ajutorul muzicii. Apoi vin poe\u0163ii \u015fi slujitorii acestora, rapsozii, actorii, choreu\u0163ii, antreprenorii de teatru, me\u015fte\u015fugarii feluritelor obiecte de lux, \u00eentre altele \u015fi cele care fac podoaba femeii. \u015ei vom avea nevoie \u015fi de mai mul\u0163i slujitori. ..pedagogi, doici, d\u0103dace, subrete, coafori, b\u0103rbieri, buc\u0103tari \u015fi m\u0103celari\u2026porcari\u2026va fi nevoie \u015fi de multe alte viet\u0103\u0163i, dac\u0103 lumea le m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d[16]<\/a>.<\/p>\n Ei bine, din aceast\u0103 multiplicare ia na\u015ftere artificialul r\u0103u \u2013 c\u0103ci \u015fi \u00een cetatea s\u0103n\u0103toas\u0103 oamenii c\u00e2nt\u0103, se \u00eenve\u015fm\u00e2nteaz\u0103, discut\u0103, iar acestea sunt tot fenomene artificiale, rezultate ale g\u00e2ndirii omului, dar bune deoarece sunt ra\u0163ionale (sistemice, armonioase, \u00een limbajul mai actual) \u2013 \u015fi d\u0103un\u0103tor: \u201eunii \u00eembuib\u0103 \u015fi umfl\u0103 cum pot trupurile oamenilor, c\u0103p\u0103t\u00e2nd laude de la ace\u015ftia, dup\u0103 ce \u00eei fac s\u0103 piard\u0103 \u015fi vigoarea pe care o aveau mai \u00eenainte\u201d[17]<\/a>. \u201e\u00cens\u0103 cu un astfel de regim alimentar vom folosi \u015fi mai mul\u0163i medici dec\u00e2t \u00eenainte\u201d, iar deoarece ogorul va deveni, din \u00eendestul\u0103tor, ne\u00eendestul\u0103tor, apar r\u0103zboaiele, \u201ede pe urma c\u0103rora\u2026decurg cele mai multe rele pentru ins sau ob\u015fte\u201d[18]<\/a>.<\/p>\n \u00centr-o asemenea societate, relele \u00eense\u015fi se multiplic\u0103 dup\u0103 principiul avalan\u015fei: bolnavii care nu vor \u201edin pricina nes\u0103buin\u0163ei, s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 regimul r\u0103u de via\u0163\u0103\u201d, \u201ese tot doftoricesc \u015fi nu izbutesc nimic, doar c\u0103 bolile le sporesc \u00een m\u0103rime \u015fi varietate\u201d[19]<\/a>.<\/p>\n \n \u00cen loc de concluzii<\/em><\/p>\n \n Ce re\u0163inem din aceast\u0103 descriere? \u00cenc\u0103 o dat\u0103, nu solu\u0163ia lui Platon, de re-simplificare a vie\u0163ii \u00een numele principiilor ra\u0163ionale, ci problema \u00een sine. Iar tabloul desenat de Platon este surprinz\u0103tor de actual: nu exist\u0103 oare, pe plan mondial, un num\u0103r \u00eengrijor\u0103tor de obezi<\/em>? Dup\u0103 cum, nu exist\u0103 oare un num\u0103r \u00eengrijor\u0103tor de mare de oameni care nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 s\u0103n\u0103tos, sunt malnutri\u0163i<\/em>, iar al\u0163ii \u2013 subnutri\u0163i \u0219i \u00eenfometa\u021bi<\/em>?<\/p>\n Calitatea vie\u0163ii este un concept care are \u00een vedere totalitatea sistemului om. O calitate \u00eenalt\u0103 a vie\u0163ii \u2013 ca model \u2013 presupune at\u00e2t s\u0103n\u0103tatea \u015fi armonia fizic\u0103[20]<\/a> c\u00e2t \u015fi s\u0103n\u0103tatea \u015fi echilibrul min\u0163ii. Iar acest ultim aspect \u00eenseamn\u0103 \u015fi bun\u0103tate \u015fi altruism, \u00eenfl\u0103c\u0103rare \u00een jurul unor valori pe care le consideri vitale pentru om. Armonia omului presupune asumarea unor valori morale \u00eenalte; s\u0103 le vedem prin prism\u0103 antic\u0103: lini\u015ftea <\/em>(echilibrul moral), dar care nu este dat\u0103 de tehnicile de a \u201eg\u00e2ndi pozitiv\u201d, de a scoate, deci, din c\u00e2mpul con\u015ftiin\u0163ei problemele, incongruen\u0163ele, inerentul sentiment de revolt\u0103, \u00eenlocuindu-le cu\u00a0 contemplarea \u201ep\u0103r\u0163ii pline a paharului\u201d, cu ternul \u201enu-\u0163i bate capul\u201d, ci, dimpotriv\u0103, este dat\u0103 de vechea tehnic\u0103 filosofic\u0103 de a te judeca, de a evalua principiile dup\u0103 care \u00ee\u0163i ghidezi via\u0163a \u015fi de a-\u0163i permite, astfel, s\u0103 te schimbi \u00een bine. Lini\u015ftea moral\u0103 nu este aceea a imobilit\u0103\u0163ii, ci dimpotriv\u0103, aceea a criticii[21]<\/a> \u015fi evolu\u0163iei. Numai o asemenea lini\u015fte este parte a armoniei omului.<\/p>\n Calitatea vie\u0163ii<\/em> arat\u0103 interdependen\u0163a dintre toate aspectele omului. \u00cenainte de a fi fost creat acest concept, oamenii \u2013 din nou vezi \u00een\u0163elepciunea popular\u0103 \u2013 au ar\u0103tat c\u0103 dac\u0103 mintea nu este ager\u0103, degeaba este corpul frumos. Dup\u0103 cum, dac\u0103 sufletul (comportamentul moral) este meschin, degeaba se acoper\u0103 omul cu podoabe materiale sau cu vorbe sfor\u0103itoare. Sau, dac\u0103 vorbe\u015fti ca din carte, dar nu \u00ee\u0163i respec\u0163i corpul \u015fi ar\u0103\u0163i doar o animalitate jalnic\u0103, tot degeaba. Adic\u0103, oamenii au putut sesiza mereu \u015fi c\u0103 omul nu poate fi judecat numai \u00een func\u0163ie de unele aspecte (iat\u0103 perspectiva sistemic\u0103) \u015fi c\u0103 nici un sclipici al civiliza\u0163iei nu acoper\u0103 sc\u0103derile pe care oamenii le manifest\u0103.<\/p>\n Calitatea vie\u0163ii individului depinde \u00eens\u0103 nu numai de acceptarea ra\u0163ional\u0103 de c\u0103tre el a principiilor ra\u0163ionale (\u00een urma educa\u0163iei, a ar\u0103tat Platon), ci \u015fi de calitatea vie\u0163ii sociale sau, altfel spus, de organizarea social\u0103 \u015fi valorile sociale oficial asumate, ca \u015fi de cele realizate. Discu\u0163ia despre armonia corpului prin educa\u0163ie fizic\u0103 este revelatoare. Da, oamenii trebuie s\u0103 aib\u0103 voin\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 gimnastic\u0103 regulat, de exemplu. Dar dac\u0103 ei sunt cople\u015fi\u0163i de necazurile zilnice, voin\u0163a li se poate toci. Sau, mul\u0163i oameni \u015ftiu c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce s\u0103n\u0103tos, dar dac\u0103 hrana bio cost\u0103 at\u00e2t c\u00e2t ei nu pot s\u0103 dea, ei vor continua s\u0103 m\u0103n\u00e2nce lucruri care vor produce dezechilibre \u00een corpul lor.<\/p>\n Educa\u0163ia \u015fi permanenta avertizare a oamenilor privind armonia \u015fi nocivitatea, voin\u0163a \u015fi tehnicile de trai frumos, sunt absolut necesare \u015fi duc permanent la noi victorii: din ce \u00een ce mai mul\u0163i oameni cunosc \u015fi \u00een\u0163eleg ce \u00eenseamn\u0103 sistemicitatea omului \u015fi cum pot ei s\u0103 contribuie la realizarea propriului lor corp armonios, propriului lor suflet frumos (Kant, \u00eenainte de Hegel) \u015fi a unei vie\u0163i demne. Dar demersul educativ \u015fi efortul individului \u00een ceea ce \u00eel prive\u015fte direct nu sunt suficiente. Filosofia este aceea care avertizeaz\u0103 c\u0103 lipsa unei consider\u0103ri consecvente \u015fi con\u015ftiente a sistemului <\/em>omului duce la lipsuri mari, unele ireversibile, \u00een calitatea vie\u0163ii individului. \u015ei tot filosofia leag\u0103 sistemul omului de acela al societ\u0103\u0163ii. Tocmai pentru ca individul s\u0103 poat\u0103 s\u0103 arate lumii c\u00e2t de armonios unic \u015fi irepetabil este.<\/p>\n \n \n [1]<\/a> Vezi acel arhicunoscut mens sana in corpore sano <\/em>al lui Juvenal (Satire<\/em>, X, 536), devenit \u00een timpurile moderne un adev\u0103rat loc comun. \u00cen orice caz, proverbele, zic\u0103torile \u015fi snoavele populare au reliefat \u00een\u0163elepciunea popular\u0103 sistemic\u0103.<\/p>\n [2]<\/a> \u015ei tocmai \u03ba\u03c1\u03af\u03bd\u03ce \u00eenseamn\u0103 a separa, a distinge, a alege, de unde \u015fi a decide despre. \u039a\u03c1\u03af\u03c3\u03b9\u03c2 \u00eenseamn\u0103 judecata asupra unui lucru, adic\u0103 separarea sa de pestri\u0163ul puzzle \u00eenconjur\u0103tor, tocmai pentru a-i da o noim\u0103, adic\u0103 pentru a putea decide \u00een leg\u0103tur\u0103 cu el; ; \u03ba\u03c1\u03af\u03c3\u03b9\u03c2 este, deci, facultatea de a distinge, de a separa, ac\u0163iunea de a alege, de aici, de a decide, decizie, judecat\u0103, deznod\u0103m\u00e2nt, moment decisiv (culminant).<\/p>\n [3]<\/a> Vezi \u015fi Christian Godin, La totalit\u00e9<\/em>, 3, La philosophie<\/em>, Paris, Champ Vallon, 2000.<\/p>\n [4]<\/a> Vezi \u015fi Ana Bazac, \u201eProvocarea filosofiei pentru \u015ftiin\u0163ele sociale”, Tendin\u0163e \u00een filosofia \u015ftiin\u0163elor socio-umane<\/em>, coord. Angela Botez si Gabriel Nag\u00e2\u0163, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2008, pp. 99 -128.<\/p>\n [5]<\/a> Imaginea glumea\u0163\u0103 dar nu mai pu\u0163in adev\u0103rat\u0103 sun\u0103 astfel: specialistul este denumit a fi cel care \u015ftie din ce \u00een ce mai multe lucruri despre un domeniu din ce \u00een ce mai \u00eengust.<\/p>\n [6]<\/a> Platon, \u201eRepublica\u201d (traducere de Andrei Cornea), \u00een Platon, Opere<\/em>, V, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Constantin Noica \u015fi Petru Cre\u0163ia, Cuv\u00e2nt prevenitor de Constantin Noica, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, 376c, p. 145.<\/p>\n [7]<\/a> Consisten\u0163a analizei ra\u0163ionaliste depinde de consisten\u0163a dialogului.<\/p>\n [8]<\/a> Platon, \u201eRepublica\u201d, 376e, p. 145.<\/p>\n [9]<\/a> Ibidem<\/em>, 404b-c, p. 181.<\/p>\n [10]<\/a> Este semnificativ c\u0103 termenul de principiu<\/em> vine de la cel de \u00eenceput<\/em> \u2013 \u03ac\u03c1\u03c7\u03ae \u2013.<\/p>\n [11]<\/a> A\u015fa cum apare la to\u021bi filosofii elini.<\/p>\n [12]<\/a> Platon, \u201eGorgias\u201d (traducere de Alexandru Cizek), \u00een Platon, Opere<\/em>, I, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Petru Cre\u0163ia \u015fi Constantin Noica, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1974, 464d, p. 316.<\/p>\n [13]<\/a> Ibidem<\/em>, 465a-b, p. 316. Putem s\u0103 leg\u0103m aceast\u0103 idee \u015fi de faptul c\u0103 gimnastica se f\u0103cea nu numai cu corpul gol, ci ajungea s\u0103 sculpteze acest corp \u015fi s\u0103 releve, deci, frumuse\u0163ea sa nud\u0103.<\/p>\n [14]<\/a> Este o<\/em> tendin\u0163\u0103 existent\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n [15]<\/a> \u00cen care oamenii aveau ocupa\u0163iile simple ale \u00eendeplinirii nevoilor primare prin munca lor fizic\u0103, \u015fi care \u201evara vor lucra mai mult goi \u015fi descul\u0163i, iar iarna \u00eembr\u0103ca\u0163i \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163a\u0163i \u00eendeajuns\u2026vor fierbe legume, f\u0103c\u00e2nd fierturi \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti\u2026ca desert, smochine, boabe de n\u0103ut, bob, iar mirt \u015fi ghind\u0103 vor coace la foc, b\u00e2nd cu m\u0103sur\u0103. \u015ei astfel, duc\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00een pace \u015fi s\u0103n\u0103tate, vor muri, de bun\u0103 seam\u0103, b\u0103tr\u00e2ni, l\u0103s\u00e2nd copiilor o via\u0163\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care \u015fi ei au avut-o\u201d, Platon, \u201eRepublica\u201d, ibidem<\/em>, 372a, 372c-d, p. 139.<\/p>\n [16]<\/a> Ibidem<\/em>, 373b-c, p.140.<\/p>\n [17]<\/a> Platon, \u201eGorgias\u201d, ibidem<\/em>, 518c-d, p. 383.<\/p>\n [18]<\/a> \u201eRepublica\u201d, ibidem<\/em>, 373d, 373e, p. 141.<\/p>\n [19]<\/a> Ibidem<\/em>, 425e, 426a, p. 206.<\/p>\n