{"id":15751,"date":"2025-06-07T15:50:24","date_gmt":"2025-06-07T13:50:24","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15751"},"modified":"2025-06-07T15:50:24","modified_gmt":"2025-06-07T13:50:24","slug":"motanul-si-societatea-umana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15751","title":{"rendered":"Motanul \u0219i societatea uman\u0103"},"content":{"rendered":"

o istorie de buzunar<\/span><\/p>\n

de Ana-Maria Negril\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima mea \u00eent\u00e2lnire cu Natsume S\u014dseki (1867-1916) a fost prin intermediul motanului f\u0103r\u0103 nume din romanul \u201eMotanul are cuv\u00e2ntul\u201d (\u201eWagahai wa Neko de aru\u201d). Aceast\u0103 pisic\u0103, cu aer aristocratic \u0219i limbaj pre\u021bios, este un observator ironic al transform\u0103rilor sociale \u0219i culturale ale Japoniei din perioada Meiji (1868 – 1912). De\u0219i tonul este adesea comic, romanul ascunde, de fapt, o critic\u0103 a moderniz\u0103rii rapide \u0219i a pierderii valorilor tradi\u021bionale, eviden\u021biind conflictul dintre modelele occidentale, \u00eemprumutate adesea f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, \u0219i identitatea japonez\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Natsume S\u014dseki (n\u0103scut Natsume Kinnosuke) a fost unul dintre cei mai importan\u021bi romancieri ai perioadei Meiji. Dup\u0103 ce a urmat studii de literatur\u0103 englez\u0103 la Universitatea Imperial\u0103 din Tokyo, S\u014dseki a petrecut doi ani \u00een Londra, \u00eentre 1900 \u0219i 1902, ca bursier al Ministerului Educa\u021biei din Japonia, \u00eens\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 s-a dovedit extrem de dificil\u0103, av\u00e2nd, pe de-o parte, un efect negativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lui, iar pe de alta, unul pozitiv asupra viitoarei sale cariere literare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centr-un eseu ulterior, S\u014dseki descrie experien\u021ba sa londonez\u0103 ca fiind \u201ecei mai nepl\u0103cu\u021bi doi ani\u201d din via\u021ba sa, compar\u00e2ndu-se cu \u201eun c\u00e2ine p\u0103ros r\u0103t\u0103cit printre o hait\u0103 de lupi\u201d, metafor\u0103 ce descrie foarte bine sentimentul de alienare pe care l-a tr\u0103it \u00een societatea britanic\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 dificult\u0103\u021bile de adaptare cultural\u0103, S\u014dseki s-a confruntat \u0219i cu probleme financiare. De\u0219i beneficia de o burs\u0103 de la guvernul japonez, costul vie\u021bii \u00een Londra era ridicat, iar el avea mijloace financiare extrem de reduse, ceea ce i-a afectat s\u0103n\u0103tatea mental\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, a \u00eenceput s\u0103 manifeste simptome de depresie \u0219i anxietate, iar unii colegi japonezi din Londra au ajuns chiar s\u0103 trimit\u0103 rapoarte suger\u00e2nd c\u0103 s-ar afla \u00een pragul nebuniei. Cu toate acestea, perioada londonez\u0103 a avut \u0219i un impact pozitiv asupra operei sale literare, iar izolarea \u0219i suferin\u021ba l-au f\u0103cut s\u0103 reflecteze asupra condi\u021biei umane \u0219i a temelor majore care apar \u00een lucr\u0103rile sale ulterioare, precum alienarea, identitatea \u0219i conflictul \u00eentre tradi\u021bie \u0219i modernitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eentoarcere, a predat la Universitatea din Tokyo, dar \u00een 1907 a renun\u021bat la cariera academic\u0103 pentru a se dedica scrisului, public\u00e2nd romane \u0219i povestiri care exploreaz\u0103 profunzimile sufletului uman.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eMotanul are cuv\u00e2ntul\u201d (Wagahai wa Neko de Aru<\/em>) este romanul lui de debut, publicat ini\u021bial \u00een revista literar\u0103 Hototogisu<\/em> \u00een ianuarie 1905, la \u00eendemnul prietenului s\u0103u, poetul \u0219i editorul Takahama Kyoshi. S\u014dseki, care \u00eenc\u0103 se mai confrunta cu probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i stres dup\u0103 \u00eentoarcerea din Anglia, a fost \u00eencurajat de Kyoshi s\u0103 scrie un text care s\u0103-i distrag\u0103 aten\u021bia de la grijile cotidiene, \u00eens\u0103 sursa de inspira\u021bie a romanului a fost o pisic\u0103 r\u0103t\u0103cit\u0103, care a intrat \u00een casa lui S\u014dseki \u00een vara anului 1904. De\u0219i so\u021bia lui nu era \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de prezen\u021ba animalului, S\u014dseki a fost fascinat de comportamentul \u0219i atitudinea ei, consider\u00e2nd-o un observator excelent al societ\u0103\u021bii umane. Astfel, a luat na\u0219tere \u201eMotanul are cuv\u00e2ntul\u201d, povestea spus\u0103 din perspectiva unei pisici f\u0103r\u0103 nume, care observ\u0103 \u0219i comenteaz\u0103 cu ironie via\u021ba st\u0103p\u00e2nului s\u0103u, profesorul Kushami, \u0219i a cercului s\u0103u social.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ini\u021bial, S\u014dseki nu inten\u021biona s\u0103 scrie un roman \u00een mai multe p\u0103r\u021bi, \u00eens\u0103 primul capitol a fost bine primit de cititori \u0219i de cercul literar al revistei Hototogisu<\/em>, ceea ce l-a determinat s\u0103 continue. \u00cen prefa\u021ba la edi\u021bia tip\u0103rit\u0103, S\u014dseki men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 nu a avut un plan clar pentru roman \u0219i c\u0103 l-a scris mai mult din pl\u0103cere dec\u00e2t cu un scop literar precis. Este adev\u0103rat c\u0103 textul nu urmeaz\u0103\u00a0 structura narativ\u0103 tradi\u021bional\u0103, ci este, mai degrab\u0103, o colec\u021bie de observa\u021bii \u0219i reflec\u021bii cu tent\u0103 social\u0103, \u00eens\u0103 tocmai aceast\u0103 abordare a fost considerat\u0103 inovatoare pentru literatura japonez\u0103 a vremii \u0219i a contribuit la succesul \u0219i popularitatea romanului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen alte opere precum \u201eSanshir\u014d\u201d (1908), \u201eSorekara\u201d (1909) \u0219i \u201eMon\u201d (1910), S\u014dseki continu\u0103 s\u0103 exploreze dilemele morale ale intelectualilor japonezi confrunta\u021bi cu modernizarea. Personajele sale, adesea introspective \u0219i izolate, mediteaz\u0103 asupra sensului vie\u021bii, al iubirii \u0219i al responsabilit\u0103\u021bii \u00eentr-o societate \u00een schimbare. \u00cen \u201eMichikusa\u201d (1915), roman cu accente autobiografice, autorul \u00ee\u0219i exprim\u0103 propriile fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri legate de familie \u0219i carier\u0103, subliniind dificult\u0103\u021bile adapt\u0103rii la noile realit\u0103\u021bi. Un alt exemplu al maturit\u0103\u021bii literare a lui S\u014dseki este romanul \u201eKokoro\u201d (1914), care analizeaz\u0103 tema singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a sinuciderii. Pornind de la rela\u021bia dintre un t\u00e2n\u0103r student \u0219i un b\u0103rbat enigmatic numit Sensei, S\u014dseki exploreaz\u0103 conflictul interior al individului care, marcat de vinov\u0103\u021bie \u0219i izolare, ajunge treptat la convingerea c\u0103 moartea este singura cale de a-\u021bi reg\u0103si lini\u0219tea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De la satira juc\u0103u\u0219\u0103 din \u201eMotanul are cuv\u00e2ntul\u201d, unde ironizeaz\u0103 superficialitatea noii burghezii japoneze, p\u00e2n\u0103 la introspec\u021bia sumbr\u0103 din \u201eKokoro\u201d sau \u201eMon\u201d, S\u014dseki face saltul de la observa\u021bia social\u0103 spre o literatur\u0103 profund filosofic\u0103, axat\u0103 pe alienare, identitate \u0219i imposibilitatea existen\u021bei unei comunic\u0103ri \u00a0autentice \u00eentre oameni. F\u0103r\u0103 s\u0103 ofere solu\u021bii, el dezv\u0103luie fisurile din ad\u00e2ncurile sufletului modern: anxietatea de a tr\u0103i \u00eentr-o lume care se schimb\u0103 prea repede, pierderea reperelor morale, distan\u021barea dintre oameni. Prin stilul s\u0103u c\u00e2nd umoristic, c\u00e2nd sobru, dar \u0219i prin critic\u0103 social\u0103, S\u014dseki r\u0103m\u00e2ne unul dintre primii mari prozatori moderni ai Japoniei, nu doar un cronicar al timpului s\u0103u, ci \u0219i un scriitor care sondeaz\u0103 cu luciditate fragilitatea condi\u021biei umane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negril\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima mea \u00eent\u00e2lnire cu Natsume S\u014dseki (1867-1916) a fost prin intermediul motanului f\u0103r\u0103 nume din romanul \u201eMotanul are cuv\u00e2ntul\u201d (\u201eWagahai wa Neko de aru\u201d). Aceast\u0103 pisic\u0103, cu aer aristocratic \u0219i limbaj pre\u021bios, este un observator ironic al transform\u0103rilor sociale \u0219i culturale ale Japoniei din perioada Meiji (1868 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1781,1298],"tags":[1255,1113,1782,1784,1301],"class_list":["post-15751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-85","category-o-istorie-de-buzunar","tag-ana-maria-negrila","tag-critica","tag-egophobia-85","tag-natsume-soseki","tag-o-istorie-de-buzunar"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-463","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15751"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15751\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15752,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15751\/revisions\/15752"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}