{"id":15778,"date":"2025-06-15T13:14:08","date_gmt":"2025-06-15T11:14:08","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15778"},"modified":"2025-06-15T13:14:08","modified_gmt":"2025-06-15T11:14:08","slug":"un-caz-de-plagiat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15778","title":{"rendered":"Un caz de plagiat"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><span style=\"color: green;\">[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\">de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Romanul <em>\u020a<\/em><em>n fa<\/em><em>\u021b<\/em><em>a steagului<\/em>, de Jules Verne, a ap\u0103ut \u00een 1896. Tema a ceea ce \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX, \u00een contextul apari\u021biei armamentului nuclear, avea sa fie numit\u0103 arme de distrugere \u00een mas\u0103. Nu insist\u0103m asupra temei recurente \u00een literatura vernian\u0103. Cit\u0103m doar <em>De la p\u0103m\u00e2nt la lun\u0103<\/em> (1865), roman oarecum humoristico-satiric, al c\u0103rui personaj, Michel Ardan, este inspirat de Felix Nadar, un fotograf de epoc\u0103. Ac\u021biunea romanului se petrece pe fondul r\u0103zboiului civil american, deci practic sincronizat\u0103 cu evenimentul real.<!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu insist mai mult, tema noastr\u0103 e alta \u0219i vom reveni la ea, dar \u00een 2025 detaliile trebuie filtrate. Jules Verne n-avea atunci cum s\u0103 \u0219tie c\u0103 abia peste aproape un secol avea s\u0103 se afle c\u0103 un obiect lansat de la p\u0103m\u00e2nt nu poate iesi din sfera de atrac\u021bie a planetei dec\u00e2t dac\u0103 are o vitez\u0103 ini\u021bial\u0103 cel pu\u021bin egal\u0103 cu o anume limit\u0103, numit\u0103 prima <em>vitez\u0103 cosmic\u0103<\/em>. Dar fantezia \u00ee\u0219i poate permite orice. Aproape orice. Proiectilul, lansat din tunul numit Columbiad, n-ar fi putut p\u0103r\u0103si P\u0103m\u00e2ntul. S\u0103 fim serio\u0219i, observa\u021bia de mai sus e complet lipsit\u0103 de humor, dar rostul articolului e s\u0103 contextualizeze, nu s\u0103 spun\u0103 o poveste. Iar cititorului \u00eei e util s\u0103 fie informat. O eroare real\u0103 apare \u00een <em>Insula misterioas\u0103<\/em> (1875). Principiul conserv\u0103rii energiei mecanice era cunoscut \u00eenc\u0103 de la jumatatea secolului XIX. Nu e un repro\u0219 la adresa minunatului autor, doar sublinierea \u2013 mereu lipsit\u0103 de humor \u2013 a necunoa\u0219terii unui adev\u0103r \u0219tiin\u021bic fundamental, el av\u00e2nd ca unul dintre scopuri, educarea tineretului. De altfel, Jules Verne e socotit un precursor al literaturii SF. De\u0219i nu prea \u00een\u021beleg de ce. Dincolo de aventur\u0103, datele pe care le comunic\u0103 Jules Verne cititorului sunt mai degrab\u0103 geografice. Iar \u00een romanul de debut, <em>Cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een balon<\/em>, insereaz\u0103 lista tuturor exploratorilor Africii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar s\u0103 revenim la <em>Insula misterioas\u0103<\/em>. Dincolo de datele \u0219tiin\u021bifice, repectiva insul\u0103 e un model de falanster. De altfel e cunoscut\u0103 apropierea scriitorului de socali\u0219tii utopici. Iar fondul celor mai multe dintre romanele sale e lupta social\u0103. \u00cen acest roman, fantezia e egal\u0103 \u0219tiin\u021bei. Anali\u0219tii contemporani au fost uimi\u021bi de exactitatea calculelor, Jules Verne neav\u00e2nd nici un fel de preg\u0103tire tehnic\u0103. De altfel, lungimea submarinului din <em>Dou\u0103zeci de mii de leghe sub m\u0103ri<\/em> a fost prev\u0103zut\u0103 si valabil\u0103 pentru unele submarine militare din timpul r\u0103zboiului rece. A primit scriitorul informa\u021bii esoterice? Exclus. Misterul r\u0103m\u00e2ne. Eu nu distrug corola de minuni a lumii, spunea Lucian Blaga.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al doilea roman de gen este <em>Cele 500 milioane ale Begumei<\/em>, publicat \u00een 1878. El prefigureaz\u0103 imperiul german militarist, Stahlstadt (Cetatea o\u021belului) e centrul inexpugnabil al imperiului, al c\u0103rui lider e profesorul Schulze (privit ironic, cu pasiunea sa pentru varza calit\u0103 cu c\u00e2rna\u021bi \u0219i berea de orice fel). Pe de alt\u0103 parte, France Ville e iar\u0103\u0219i un model socialist utopic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne apropiem de subiect. Eroul romanului <em>\u00ce<\/em><em>n fa<\/em><em>\u021b<\/em><em>a steagului<\/em> e francezul Thomas Roch, inventatorul unui nou explozibil, refuzat de \u00eentreaga industrie de gen. Bolnav mintal, el este internat \u00eentr-un sanatoriu din Statele Unite. Nu mergem mai departe, tema savantului nebun mai apare \u0219i \u00een <em>Castelul din Carpa<\/em><em>\u021b<\/em><em>i<\/em> (1892). Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 descrie (gre\u0219it, vom vedea) peisaje locale reale, biografii scriitorului spun, \u0219i este verificat, c\u0103 a fost inspirat de o c\u0103l\u0103torie real\u0103 \u00een Transilvania, la vremea scrierii romanului. Eroarea de care\u00a0 scriitorul e exonarat, e plasarea cet\u0103\u021bii Col\u021b la mic\u0103 distan\u021b\u0103 de masivul Vulcan (care d\u0103 numele or\u0103\u0219elului eponim, situat pe Jiu, \u00een depresiunea Petro\u0219anilor \u0219i pe versantul nordic al masivului). Ce mai e de spus despre acest roman, ap\u0103rut \u00een francez\u0103, e c\u0103 Ion Hobana a g\u0103sit versiuni pertintente ale personajelor: Rodolphe de Gotz e Radu Gorj, Miriota e Miori\u021ba etc. Dar vorbeam de tema savanului nebun. Aici se nume\u0219te Orfanik \u0219i e inventatorul\u2026 fonografului. Thomas Alva Edison n-avea cum s\u0103 se supere, nu putea s\u0103 fi auzit de scriitorul francez. Abia peste un secol \u0219i mai bine putem avea orice informa\u021bie public\u0103 la un simplu click. Dar s\u0103 termin\u0103m cu glumele. Procese de plagiat au mai fost \u0219i vor mai fi. Orice neica nimeni \u00eencearca s\u0103 profite de celebritatea celui acuzat. Nu cit\u0103m exemplul procesului deschis lui Caion lui Caragiale, e mult prea cunoscut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u0219adar, cine l-a acuzat pe Jules de plagierea romanului mai sus citat? Nu era un neica nimeni. Aici nu era vorba dec\u00e2t de frustrare. \u00cemi scap\u0103 numele (\u0219i pe net, \u00eendesirea informa\u021biei face aproape imposibil\u0103 g\u0103sirea informa\u021biei pe care o \u021bineai minte), un chimist francez, inventatorul melinitei, un exploziv real, diferit de inven\u021bia suedezului Alfred Nobel, dinamita (care const\u0103 \u00een difuzarea nitroglicerinei \u00eentr-o mas\u0103 poroas\u0103, pentru a stabiliza ansamblul \u0219i a-l face utilizabil). Nitroglicerina explodeaz\u0103 numai la \u0219oc mecanic (vezi str\u0103vechiul film <em>Salariul groazei<\/em>, de Henry Ceorge Clouzot, 1953, cu Yves Montand). De altfel, inginerul Cirus Smith, personaj din <em>Insula misterioas\u0103<\/em>, folose\u0219te nitroglicerina pentru a d\u0103r\u00e2ma roca de bazalt. Iat\u0103 c\u0103 Jules Verne se \u021binea la curent cu descoperirile \u0219tiin\u021bifice. Excep\u021bia deja am men\u021bionat-o. Dar demersul de fa\u021b\u0103 e precum petele din Soare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nimic mai normal dec\u00e2t ca un asemnea proces s\u0103 fi st\u00e2rnit o mare v\u00e2lv\u0103. Datorat\u0103, evident, celebrit\u0103\u021bii celui acuzat. Care, la prezentul evenimentelor, mai avea doar 13 ani de tr\u0103it.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ce nu se \u0219tie e c\u0103 t\u00e2n\u0103rul avocat care l-a ap\u0103rat pe Jules Verne se numea Raymond Poincar\u00e9. Care avea s\u0103 devin\u0103 pre\u0219edinte ales al Fran\u021bei. Mandatul s\u0103u s-a \u00eencheiat \u00een 1920. Ulterior a fost senator \u0219i prim ministru al Fran\u021bei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De unde de\u021bin eu aceast\u0103 informa\u021bie? Dintr-o antic\u0103 biografie a lui Jules Verne, semnat\u0103 \u00een 1965 de modestul profesor Dinu Moroianu. P\u0103stez cartea, ca pe o incunabil\u0103. Ca un apar\u021bi\u0103tor al primei genera\u021bii postbelice, hr\u0103nit\u0103 cu Jules Verne, am avut norocul s\u0103 g\u0103sesc cartea, s\u0103 re\u021bin am\u0103nuntul \u0219i s-o p\u0103strez.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iat\u0103, a\u0219adar, mica poveste a celebrului proces de plagiat al c\u0103rui acuzat a fost Jules Verne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[pricina\u015ful de serviciu] de Radu-Ilarion Munteanu Romanul \u020an fa\u021ba steagului, de Jules Verne, a ap\u0103ut \u00een 1896. Tema a ceea ce \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX, \u00een contextul apari\u021biei armamentului nuclear, avea sa fie numit\u0103 arme de distrugere \u00een mas\u0103. Nu insist\u0103m asupra temei recurente \u00een literatura vernian\u0103. Cit\u0103m doar De la p\u0103m\u00e2nt [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1781,109],"tags":[1120,1782,1795,114,110],"class_list":["post-15778","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-85","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-85","tag-jules-verne","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-46u","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15778"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15779,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778\/revisions\/15779"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}