{"id":15820,"date":"2025-07-05T22:17:37","date_gmt":"2025-07-05T20:17:37","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15820"},"modified":"2025-09-16T14:11:19","modified_gmt":"2025-09-16T12:11:19","slug":"complexul-eden","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15820","title":{"rendered":"Complexul Eden"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>[Martei Petreu, <em>Filosofia lui Blaga, <\/em>Polirom, 2024]<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de \u0218tefan Bolea<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cartea Martei Petreu, <em>Filosofia lui Blaga <\/em>(Polirom, 2024, 608 p.), constituie o interpretare exhaustiv\u0103 a complicatului sistem metafizic blagian, deopotriv\u0103 influen\u021bat de psihanaliz\u0103, fenomenologie, filosofia vie\u021bii, filosofia \u0219i teologia culturii, existen\u021bialism, pragmatismul \u201efic\u021bionalist\u201d, biologie, fizica cuantic\u0103 \u0219.a. <!--more-->Pentru c\u0103 Blaga admite doar indirect sursa ideilor sale, iar acestea prin anamorfozare devin aproape de nerecunoscut (de exemplu, fanicul misterului este o replic\u0103 la scoaterea din ascundere a lui Heidegger, matricea stilistic\u0103 este preluat\u0103 de la Jung, cenzura transcendent\u0103 de la Freud, concep\u021bia asupra metaforei este nietzschean\u0103 etc.), a fost, p\u00e2n\u0103 acum, foarte dificil s\u0103-l \u00een\u021belegem pe Blaga, cu at\u00e2t mai greu cu c\u00e2t stilul s\u0103u magnific vr\u0103je\u0219te, iar cititorul trebuie s\u0103 fac\u0103 un efort suplimentar pentru a distinge juste\u021bea \u0219i coeren\u021ba textului. Monografia Martei Petreu reu\u0219e\u0219te s\u0103 structureze \u0219i s\u0103 deconstruiasc\u0103 imensul material blagian (sistemul are peste 2500 de pagini, iar opera filosofic\u0103 peste 4000), solu\u021bion\u00e2nd una din necunoscutele culturii rom\u00e2ne moderne. \u00cen pofida acestui aspect, dosarul de receptare critic\u0103 a fost mai degrab\u0103 anemic, confirm\u00e2nd dezinteresul nostru \u2013 semnalat de autoare \u2013 pentru filosofia lui Blaga, \u00een particular \u0219i pentru cultura proprie, \u00een general.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tema cunoa\u0219terii str\u0103bate opera lui Blaga \u201eca un fir al Ariadnei\u201d (p. 36). \u00cenc\u0103 de la volumul de filosofie cu care debuteaz\u0103, <em>Pietre pentru templul meu<\/em> (1919), se contureaz\u0103 gnoseologia sa negativ\u0103 \u0219i agnosticismul s\u0103u (convingerea imposibilit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii) (pp. 25-31). \u201eDatorin\u0163a noastr\u0103 \u00een fa\u0163a unui adev\u0103rat mister nu este s\u0103\u2011l l\u0103murim, ci s\u0103\u2011l ad\u00eencim a\u015fa de mult \u00eenc\u00eet s\u0103\u2011l prefacem \u00eentr\u2011un mister \u015fi mai mare\u201d, scrie filosoful de 24 de ani, anticip\u00e2ndu-\u0219i conceptul de minus-cunoa\u0219tere. \u201eEu \u00eens\u0103 m\u0103 bucur c\u0103 nu \u015ftiu \u015fi nu pot s\u0103 \u015ftiu ce sunt lucrurile din jurul meu, c\u0103ci numai a\u015fa pot s\u0103 interpretez \u00een misterul lumii un \u00een\u0163eles\u2026\u201d De la \u00eenceput, observ\u0103m aceast\u0103 sl\u0103biciune (ne putem g\u00e2ndi \u0219i la Vattimo) constitu\u021bional\u0103 a no\u021biunii de cunoa\u0219tere, care nu este orientat\u0103 logic-ra\u021bionalist c\u0103tre adev\u0103r (concept care lipse\u0219te din gnoseologia blagian\u0103 \u2013 p. 67), ci c\u0103tre poten\u021barea misterului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Referindu-ne la <em>Daimonion<\/em> (publicat \u00eentr-o prim\u0103 variant\u0103 \u00een revista <em>Universul literar<\/em> \u00een 1926 \u0219i \u00een volum \u00een 1930), ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 Blaga n-a preluat par\u021bial concep\u021bia demonicului din studiul lui Stefan Zweig, <em>Der Kampf mit dem D\u00e4mon<\/em> (1925), care a ap\u0103rut la noi \u00eentr-o nou\u0103 traducere datorat\u0103 lui Paul Chetreanu-Don sub titlul <em>Lupta cu demoni<\/em> (Eikon, 2024). \u201eNumesc \u00abdemonic\u0103\u00bb nelini\u0219tea \u00eenn\u0103scut\u0103 [<em>eingeborene Unruhe<\/em>] a fiec\u0103rei fiin\u021be umane, nelini\u0219te care conduce omul <em>\u00een afara propriei fiin\u021be<\/em> (s.m.) p\u00e2n\u0103 \u00een infinit, \u00een elementar, ca \u0219i cum natura singular\u0103 a haosului primordial s-ar fi \u00eempl\u00e2ntat \u00een mintea sa cu tensiune \u0219i pasiune [<em>mit Spannung und Leidenschaft<\/em>], dorind s\u0103 ating\u0103 un sens mai \u00eenalt \u0219i supraomenescul\u201d, sus\u021binea scriitorul austriac \u00een studiul dedicat lui H\u00f6lderlin, Kleist \u0219i Nietzsche. \u201eDzeu e organic, c\u00eeteodat\u0103 paradoxal manifestat \u00een contradic\u021bii. C\u00eend e paradoxal Goethe prefer\u0103 s\u0103\u2011l numeasc\u0103 \u00abdemon\u00bb. Dzeu \u00eentruc\u00eet are posibilitatea s\u0103 ias\u0103 din sine, s\u0103 lupte cu sine, s\u0103 se joace cu sine, \u00eencerc\u00eend imposibilul, devine Daimonion\u201d, scria Blaga, continu\u00e2nd sugestia ecstazei lui Zweig. Mai mult, concep\u021bia Dumnezeului-demon aminte\u0219te de explorarea acestei teme din romanul <em>Demian<\/em> (1919), \u00een care Hermann Hesse sus\u021binea c\u0103 daimonicul are \u201esarcina simbolic\u0103 de a uni dumnezeiescul cu diabolicul\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O surs\u0103 a denumirii de Mare Anonim pe care Blaga o d\u0103 divinit\u0103\u021bii este, ne spune Marta Petreu, \u201eElegia\u201d goethean\u0103 de la Marienbad, \u00een care poetul german folose\u0219te termenii <em>der Unbekannte<\/em> [\u201eCel necunoscut\u201d] \u0219i <em>der Ungenannte<\/em> [\u201eCel nenumit\u201d] pentru a aproxima transcenden\u021ba. O alt\u0103 posibil\u0103 influen\u021b\u0103 este poezia <em>Dem unbekannten Gott<\/em> [\u201eZeului necunoscut\u201d] (1864), scris\u0103 de Nietzsche la 19 ani, \u00een ziua absolvirii institutului Pforta. T\u00e2n\u0103rul filosof adaug\u0103 \u00eenc\u0103 un atribut divinit\u0103\u021bii, consider\u00e2ndu-l <em>der Unfa\u00dfbare, <\/em>termen pe care Simion D\u0103nil\u0103 \u00eel traduce prin \u201eDenecuprinsul\u201d, dar care poate fi redat \u0219i prin \u201ede ne\u00een\u021beles, incomprehensibil, dincolo de \u00een\u021belegerea obi\u0219nuit\u0103\u201d. \u201eVreau s\u0103 te \u015ftiu, necunoscute Zeu,\/ \u00a0Ce-ad\u00e2nc te-nfigi \u00een inima-mi nebun\u0103\/ \u015ei treci prin via\u0163a mea ca o furtun\u0103,\/ Denecuprinsule,-nrudit al meu [<em>Du Unfa\u00dfbarer, mir Verwandter<\/em>]!\/ Vreau s\u0103 te \u0219tiu \u0219i chiar s\u0103 te slujesc\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cadrul \u201e<em>minus cunoa\u0219terii<\/em> \u2013 scria Blaga \u00een <em>Eonul dogmatic<\/em> \u2013 <em>spiritul omenesc tinde s\u0103 fixeze<\/em>, unde se poate \u0219i c\u00eend se poate, <em>misterul cosmic \u00een maximumul s\u0103u de ad\u00eencime \u0219i de relief<\/em>\u201d (Opere, vol. VIII, p. 274, s.a.). Pu\u021bin mai departe, filosoful explica: \u201eFormulele minus-cunoa\u0219terii evolueaz\u0103 de la un minimum de incomprehensibilitate spre un maximum de incomprehensibilitate\u201d (Ibid., p. 291). Chiar dac\u0103 refuzam premisa mistic\u0103 potrivit c\u0103reia Dumnezeu este ipseitate \u0219i-l trat\u0103m pe Marele Anonim prin prisma alterit\u0103\u021bii sale, filosofia lui Blaga <em>nu <\/em>este scutit\u0103 de accente mistice. Un atare element semnificativ este dezavuarea cunoa\u0219terii \u00een favoarea misterului, \u201eavansul\u201d regresiv, devolu\u021bia c\u0103tre dez-cunoa\u0219tere. \u00centr-adev\u0103r, din opera blagian\u0103 lipse\u0219te presupozi\u021bia unirii mistice, accesul la Creator fiind barat prin cenzur\u0103: identitatea divin\u0103 trebuie privit\u0103 prin disanalogie cu identitatea omeneasc\u0103. Cu alte cuvinte, \u201eEu nu sunt ceea ce sunt prin Dumnezeu\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Lui Blaga i se potrivesc, totu\u0219i, perfect cuvintele lui Evelyn Underhill despre Hegel: \u201eDe\u0219i nu era mistic, a fost atins de acea intui\u021bie mistic\u0103 de care nici un filosof nu-\u0219i poate permite s\u0103 fie lipsit\u201d. La fel cum autorul <em>Norului necunoa\u0219terii,<\/em> tratatul anonim din secolul al XIV-lea, considera contempla\u021bia superioar\u0103 cunoa\u0219terii, consider\u00e2nd-o pe ultima \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i obositoare (\u201eobsesiv-compulsiv\u0103\u201d, am spune noi azi), Blaga renun\u021b\u0103 la plus-cunoa\u0219tere, la c\u0103ldicelul intelect enstatic, la gnoseologia <em>pozitiv\u0103<\/em> \u00een favoarea articularea \u201emisterului metafizic ca mister\u201d (Opere, vol. VIII, p. 215). M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 aceast\u0103 pozi\u021bionare <em>\u00een contra<\/em> cunoa\u0219terii, g\u00e2ndirii, ra\u021biunii \u0219i limbajului nu iese din cadrul filosofiei, intr\u00e2nd \u00een transra\u021bionalul religios. Referindu-se ne\u00eencetat la trama din <em>Genez\u0103<\/em>, Marta Petreu sugereaz\u0103 c\u0103 \u201emitosofia blagian\u0103 este o uria\u015f\u0103 anamorfoz\u0103 filosofico\u2011teologic\u0103, o evident\u0103 \u015fi frumoas\u0103 erezie cre\u015ftin\u0103\u201d (p. 573). \u00a0La care se poate replica c\u0103 g\u00e2ndirea lui Blaga nu poate s\u0103 fie \u00een acela\u0219i timp dogmatic\u0103 \u0219i eretic\u0103, pentru c\u0103 erezia corecteaz\u0103 logic-ra\u021bional dogma. \u00cempreun\u0103 cu Kierkegaard \u0219i \u00eempotriva lui Hegel, pentru care, a\u0219a cum arat\u0103 un exeget, \u201eGr\u0103dina Edenului nu a fost un paradis ci mai degrab\u0103 o \u00eenchisoare potrivit\u0103 pentru animalele legate de necesitatea natural\u0103\u201d, reiter\u0103m complexul edenic: dac\u0103 ne-am putea \u00eentoarce, n-am alege fructul unui alt arbore?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Analogia lui Steven Weinberg dintre fizicienii-magicieni (care sar peste pa\u0219i \u0219i ajung la o nou\u0103 viziune asupra naturii) \u0219i fizicieni-\u00een\u021belep\u021bi (care judec\u0103 problemele pe baza ideilor fundamentale privind felul \u00een care natura ar trebui s\u0103 fie) \u2013 de care se serve\u0219te autoarea (p. 125) \u2013 poate fi aplicat\u0103 \u0219i \u00een cazul acestei cercet\u0103ri. Pe de o parte, felul \u00een care Blaga \u00ee\u0219i construie\u0219te \u0219i structureaz\u0103 sistemul e asimilabil\u0103 magiei pure, pe de alta, efortul de interpretare al Martei Petreu de a reface munca \u201emagicianului\u201d este o mostr\u0103 de filosofie \u00een\u021beleapt\u0103. Dar analogia func\u021bioneaz\u0103 numai p\u00e2n\u0103 la un punct, pentru c\u0103 imensul travaliu analitic al autoarei, care m\u0103 face s\u0103 m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 Blaga a mai fost <em>\u00een\u021beles<\/em> at\u00e2t de limpede p\u00e2n\u0103 acum, este ea \u00eens\u0103\u0219i o form\u0103 de magie. Pentru c\u0103 Blaga nu este u\u0219or, cum nici Descartes nu este, de\u0219i a\u0219a se crede \u00eendeob\u0219te, ar fi un c\u00e2\u0219tig pentru cultura noastr\u0103 dac\u0103 Marta Petreu ar scrie \u0219i o carte f\u0103r\u0103 note de <em>Introducere \u00een filosofia lui Blaga<\/em>, pe modelul celor din colec\u021bia <em>Que sais-je?<\/em> de la PUF.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Martei Petreu, Filosofia lui Blaga, Polirom, 2024] de \u0218tefan Bolea Cartea Martei Petreu, Filosofia lui Blaga (Polirom, 2024, 608 p.), constituie o interpretare exhaustiv\u0103 a complicatului sistem metafizic blagian, deopotriv\u0103 influen\u021bat de psihanaliz\u0103, fenomenologie, filosofia vie\u021bii, filosofia \u0219i teologia culturii, existen\u021bialism, pragmatismul \u201efic\u021bionalist\u201d, biologie, fizica cuantic\u0103 \u0219.a.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1800],"tags":[1113,1801,1627,1385,39],"class_list":["post-15820","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-86","tag-critica","tag-egophobia-86","tag-lucian-blaga","tag-marta-petreu","tag-stefan-bolea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-47a","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15820"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15826,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15820\/revisions\/15826"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}