{"id":15985,"date":"2025-12-09T00:13:39","date_gmt":"2025-12-08T22:13:39","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15985"},"modified":"2025-12-09T00:13:39","modified_gmt":"2025-12-08T22:13:39","slug":"80-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=15985","title":{"rendered":"80 de ani"},"content":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Socotesc perioada dintre 1945 \u0219i 2025. \u00cen 1945 Axa a fost \u00eenvins\u0103, consecutiv, \u00een Europa (8 mai 1945), capitularea general\u0103 a Germaniei naziste) \u0219i \u00een Pacific, Japonia imperial\u0103 capitul\u00e2nd la r\u00e2ndul ei la 2 septembrie, \u00een urma devastatoarelor bombardamente nucleare de la Hiroshima \u0219i Nagasaki.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La acea vreme, SUA nu fabricase dec\u00e2t 3 asemenea dispozitive, primul, experimental, fiind detonat la Los Alamos, \u00een pragul conferin\u021bei postbelice de la Potsdam, \u00een iulie 1945. SUA lansaser\u0103 programul nuclear ca urmare a emigr\u0103rii masive a a fizicienilor evrei din Europa dup\u0103 instalarea regimului nazi de c\u0103tre Hitler \u00een Germania \u00een 1933. Singurul mare fizician al epocii r\u0103mas \u00een Germania, Werner Heisenberg, n-a r\u0103mas \u00een \u021bara natal\u0103 din alte considerente dec\u00e2t cunoa\u0219terea faptului\u00a0 c\u0103 la acel moment Germania nazist\u0103 era funciarmente incapabil\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 un dispozitiv nuclear. La tehnologia vremii, un reactor nuclear pe baza c\u0103ruia s\u0103 se poat\u0103 fabrica arma nuclear\u0103 era dependent de a\u0219a numita ap\u0103 grea. Diferit\u0103 de apa obi\u0219nuit\u0103 prin prezen\u021ba \u00een molecul\u0103 a izotopului\u00a0 nucleului de hidrogen cu 2 protoni \u00een loc de unul singur. Sabotarea uzinei de ap\u0103 grea din Norvegia, spectaculoas\u0103 \u00een sine, era, de fapt inutil\u0103. Iar Heisenberg, ca fizician, se baza pe lipsa de cuno\u0219tin\u021be de gen ale arhitectului german Albert Speer, liderul produc\u021biei Germaniei, care exploata munca \u00een subteran mai ales cu prizonieri de r\u0103zboi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar ce \u00eensemna \u201eregimul nazi\u201d<\/em>? Denumirea provine de la titlul demagogic al partidului ascensiunii lui Hitler spre putere \u00een anii 20 ai secolului XX: NSDAP = Partidul social-democrat al muncitorilor din Germania.<\/em> Sub acest nume e cunoscut \u00een istorie regimul hitlerist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Programul nuclear american s-a derulat de teama c\u0103 Hitler ar puntea construi o arm\u0103 similar\u0103, f\u0103r\u0103 a \u0219ti c\u0103 aceasta era atunci o imposibilitate fizic\u0103. La capitularea Japoniei, pe 2 septembrie 1945, SUA nu mai avea un al treilea dispozitiv.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se speculeaz\u0103 c\u0103 Stalin i-ar fi provocat pe americani s\u0103-\u0219i cheltuiasc\u0103 atunci \u00eentregul poten\u021bial nuclear, pentru ca oprobiul istoriei s\u0103 cad\u0103 asupra lor. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 abia 4 ani, \u00een 1949, sovieticii au detonat, spre surprinderea lumii, primul lor dispozitiv nuclear. Acum se \u0219tie c\u0103 Uraniul 235, singurul izotop fisionabil al Uraniului, aflat \u00een procent de 1% din minereul de Uraniu, e separabil cu o sofisticat\u0103 tehnologie de ultracentrifugare, bazat\u0103 pe diferen\u021ba extrem de mica a densit\u0103\u021bilor. Americanii realizaser\u0103 aceasta \u00een programul lor derulat \u00eentre 1942 si 1945. R\u0103m\u00e2ne ca fapt istoric c\u0103 acest program fusese lansat \u00een urma faimoasei scrisori adresate pre\u0219edintelui American Hary Truman (care, ca vicepre\u0219edinte a lui F.D. Roosevelt, decedat pe 12 aprilie 1945, \u00een urma a 3 mandate, nu era la curent cu programul american), de c\u0103tre marele fizician Albert Einstein. Acesta\u00a0 din urm\u0103, pacifist convins, \u0219i-a regretat ulterior gestul scrisorii. Dar lucrurile s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i nu pot fi \u0219terse din istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ne punem \u00eentrebarea de unde avea SUA \u00een acei ani Uraniu? Acum se \u0219tie. Istoricul Adrian Cioroianu a derulat, \u00een anii 2000, 2 cicluri de emisiuni TV intitulate \u201c5 minute de istorie\u201d. \u00centre alte subiecte, povestea Sovromurilor, \u00eentreprinderi mixte sovieto-rom\u00e2ne din anii postbelici, prin care URSS spolia economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een contul a\u0219a ziselor datorii de r\u0103zboi. Un astfel de Sovrom a transportat \u00een URSS cantit\u0103\u021bi imense de minereu de Uraniu din Mun\u021bii Apuseni. Nu discut\u0103m acum de marile z\u0103c\u0103minte de aur din zon\u0103, exploatate \u00eenc\u0103 de pe vremea Imperiului Roman. Cu tehnologia furat\u0103 prin spionaj din SUA \u0219i aceste resurse, URSS \u0219i-a produs, \u00een 1949, prima bomb\u0103 atomic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai mult, ulterior \u00een URSS s-a dat, peste c\u00e2\u021biva ani, \u00een folosin\u021b\u0103, prima central\u0103 nuclear\u0103 energetic\u0103 la Obninsk.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar am mai scris despre asta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centreaga lume a fost uimit\u0103, c\u00e2nd, pe 4 octombrie 1957, URSS a lansat primul satelit artificial, Sputnik 1. Primul pas stabil \u00een spa\u021biul extraterestru. Strategia american\u0103 a fost nevoit\u0103 sa-\u0219i restructureze cursul. Acum ambele superputeri aveau at\u00e2t ambele arme c\u00e2t \u0219i ambii vectori: rachetele balistice intercontinentale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De fapt ceea ce e cunoscut sub numele \u201eR\u0103zboiul rece<\/em>\u201d s-a declan\u0219at la finele lui 1947, printr-un discurs al premierului britanic Winston Churchill\u00a0 \u021binut la Universitatea Fulton din California.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Echilibrul strategic ultradelicat a putut fi men\u021binut p\u00e2n\u0103 spre finele secolului XX\u00a0 pe baza conceptului de distrugere mutual asigurat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre timp, au avut loc 2 evenimente majore. \u00centre 1950 \u0219i 1953 a avut loc un r\u0103zboi indecis \u00eentre cele dou\u0103 Corei. Cea de nord, condus\u0103 de 3 genera\u021bii ale familiei Kim (Kim Ir Sen, Kim il Sung \u0219i acum Kim Jong Un), cu capitala la Pyonjang, \u0219i cea de sud, mereu cu capitala la Seoul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre cele 2 state nu exist\u0103 nici azi un tratat de pace, ci doar un armisti\u021biu permanent, pe linia paralelei 38 a emisferei nordice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Al doilea fenomen a fost a\u0219a numita \u201ccriz\u0103 a rachetelor<\/em>\u201d, din 1962. URSS instalase \u00een Cuba, la doi pa\u0219i de solul american, rachete nucleare cu raz\u0103 scurt\u0103 de ac\u021biune, care puteau lovi SUA. \u00cen URSS era la conducere Nikita Hru<\/em>\u0219<\/em>ciov<\/em> (avea s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat de la putere \u00een 1964), iar pre\u0219edinte american era John Fitzgerald Kennedy<\/em> (care avea s\u0103 fie asasinat \u00een 1962).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marina SUA a instituit o blocad\u0103 naval\u0103 a zonei. Timp de o lun\u0103, octombrie 1962, cei doi lideri au discutat. Atunci a fost instalat a\u0219a numitul \u201etelefon ro\u0219u\u201d, un sistem de comunicare \u00een timp real \u00eentre Washington \u0219i Moscova, care a func\u021bionat un timp. De mult este inutil. De pild\u0103, cel mai recent dialog \u00een direct \u00eentre pre\u0219edin\u021bii Putin, al<\/em> Federa\u021biei Ruse, \u0219i cel american Donald Trump <\/em>a avut loc de cur\u00e2nd la Anchorage, \u00een Alaska.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Atunci, \u00een octombrie 1962, s-a c\u0103zut la un acord provizoriu. URSS \u0219i-a retras rachetele instalate, iar SUA a garantat c\u0103 nu atac\u0103 URSS de la baza Incyrlik din Turcia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu ochii de azi, toate astea sun\u0103 straniu\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am \u00een colec\u021bia mea un film de gen, despre bombardierul american B52, din acei ani. De altfel, cu astfel de bombardiere superantrenate pentru a ameriza \u00een anii r\u0103zboiului din Pacific pe un vas care nu era portavion, SUA au bombardat Tokyo, decol\u00e2nd la limit\u0103 de la 800 mile marine (cam 1600 m la acea latitudine). Avioanele au reu\u0219it s\u0103 aterizeze la limita Chinei continentale, \u00eentr-o zon\u0103 din arealul ocupat atunci de Imperiul japonez, aflat \u00een r\u0103zboi cu alia\u021bii occidentali.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Printre filmele aflate \u00een colec\u021bie se afl\u0103 \u201cPodul de pe r\u00e2ul Kwai<\/em>\u201d, regizat \u00een 1957, de Davd Lean<\/em>, cu Alec Guiness<\/em> \u00een rolul principal, plec\u00e2nd de la romanul eponim al lui Pierre Boulle<\/em>. De fapt, \u00eent\u00e2lnisem ini\u021bial romanul tip\u0103rit. Interesant \u2013 iar asta a fost subiect de discu\u021bie, finalul e modificat. \u00cen finalul romanului, distrugerea podului e\u0219ueaz\u0103, dar cum spectatorul de cinema ar fi fost frustrat, Colonelul Nicholson se pr\u0103bu\u0219e\u0219te voluntar pe maneta declan\u0219atorului \u0219i spectatorul are imaginea de ansamblu a pr\u0103bu\u0219irii trenului sub podul d\u0103r\u00e2mat.<\/p>\n

Mi-e team\u0103 c\u0103 am l\u0103sat cititorul \u00een cea\u021b\u0103. E nevoie de un minim de story. Dup\u0103 c\u0103derea portului Singapore, inexpugnabil dinspre mare, armata japonez\u0103 \u00een ofensiv\u0103 cucere\u0219te ora\u0219ul travers\u00e2nd str\u00e2mtoarea Johore.<\/p>\n

Bun, \u0219i? Japonezii construiesc, cu ajutorul prizonierilor de r\u0103zboi –\u00a0 \u00een cazul \u0103sta britanici \u2013 o line ferat\u0103 foarte lung\u0103, de la Bangkok spre Rangoon. Ne referim la denumiri de atunci. Undeva, pe traseu, linia ferat\u0103 traverseaz\u0103 r\u00e2ul Kwai. Colonelul Saito, comandantul lag\u0103rului, cere tuturor prizonierilor s\u0103 munceasc\u0103. Cel mai \u00eenalt grad dintre prizonieri e colonelul Nicholson. Care refuz\u0103 participarea ofi\u021berilor la munca direct\u0103. Conflictul dintre comandantul lag\u0103rului \u0219i acest colonel e dramatic. Doar termenul draconic al \u00eentregii lucr\u0103ri, obsedant pentru comandantul lag\u0103rului, \u00eel face, dup\u0103 un episod dramatic, s\u0103 cedeze. Dar lucr\u0103rile\u00a0 sunt \u00een urm\u0103 cu mai mult de o lun\u0103. Lucrarea podului, luat\u0103 \u00een antrepriz\u0103 de ofi\u021berii britanici, progreseaz\u0103. Paralel, comandourile britanice din India, observ\u0103 parcursul \u0219i decid distrugerea podului. \u00cen montaj paralel, sunt urm\u0103rite cele dou\u0103 procese. Un militar britanic reu\u0219e\u0219te s\u0103 evadeze \u0219i ajunge la Calcutta. E silit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru a orienta \u00een teren traseul echipei dotat\u0103 cu explozibili. Dar, chiar \u00eenainte de final, \u00een noaptea precedent\u0103, sc\u0103derea nivelului apelor risc\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie firele de contact. \u00cen culmea absurdului, tocmai colonelul Nicholson, care inspecta lucr\u0103rile podului de lemn, semnaleaz\u0103 colonelului Saito sabotajul \u0219i, revoltat, \u00eel ucide pe cel care trebuia s\u0103 apese pe declan\u0219ator. Urmeaz\u0103 finalul descris mai sus. Concluzia comentatorului din off e limpede: \u201ea fi con\u0219tiincios f\u0103r\u0103 a fi con\u0219tient duce la dezastru\u201d Repet, prefer romanul tip\u0103rit. Dar nu-l mai am demult.<\/p>\n

Am cheltuit prea mult spa\u021biu cu acest film. C\u0103ci l-am rev\u0103zut de cur\u00e2nd. De fapt, \u00eel v\u0103zusem \u00eenc\u0103 \u00een 1974, la TV, dup\u0103 ce savurasem romanul. Autorul Pierre Boulle participase, \u00een anii 50, la r\u0103zboiul din Indochina, iar humorul unui francez fa\u021b\u0103 de scor\u021bo\u0219enia britanic\u0103 nu e o noutate.<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim la cadrul general politic, acesta fiind subiectul de fond al articolului. \u201eInterac\u021biunile\u201d reciproce URSS \u2013 SUA au cunoscut mai multe etape. Dup\u0103 demiterea, \u00een 1964, a lui Nikita Hru\u0219ciov de la Kremlin a urmat o lung\u0103 perioad\u0103 Brejnev. Hru\u0219ciov uimise nu doar PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) printr-un lung discurs secret, la cel mai \u00eenalt e\u0219alon al partidului, denun\u021b\u00e2nd crimele lui Stalin. Dar asta are o explica\u021bie, pe care doar \u00een viitor o vom \u00een\u021belege. Hru\u0219ciov era ucrainean \u0219i era \u021binut \u00een umbr\u0103. N-a avut nici o treab\u0103 cu subiectul, dar \u0219i-a f\u0103cut o platform\u0103, uimind \u00eentreaga lume. Personaj pitoresc, cu un humor \u021b\u0103r\u0103nesc, altfel imprevizibil. Ni-l aducem, cei trecu\u021bi de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, d\u00e2nd cu pantoful \u00een pupitrul de la ONU. A \u00eencercat o apropiere diplomatic\u0103 de americani, min\u021bind tot timpul, cu serviciile americane, inclusiv CIA, \u00eenghi\u021bind momeala. De altfel aceasta a fost o constant\u0103 a politicii sovietice mul\u021bi ani, iner\u021bia americanilor fiind mai mereu \u00een\u0219elat\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u00een anii \u201960 t\u00e2rzii \u2013 mai ales \u201968, autorit\u0103\u021bile americane s-au confruntat cu uria\u0219ele valuri de proteste \u00eempotriva r\u0103zboiului din Vietnam. Despre mi\u0219carea hippy am aflat chiar \u00een camera de c\u0103min, \u00een prim\u0103vara lui \u201968, dintr-un Paris Match <\/em>luai pe sub m\u00e2n\u0103. <\/em>Dar \u00een timp s-au aflat multe. 1968 a fost un an important pe ambele maluri ale Atlanticului. \u00cen SUA au avut loc uria\u0219e mi\u0219c\u0103ri de protest, nu numai hippy, ci \u0219i inclusiv mi\u0219c\u0103ri ale popula\u021biei de culoare. Da, Panterele negre<\/em>. Mi\u0219carea rasial\u0103 e veche \u00een SUA. \u00centre Sudul <\/em>agricol, cu sclavi negri v\u00e2ndu\u021bi \u0219i cump\u0103ra\u021bi, \u0219i Nordul<\/em> industrial, unde, \u00een timpul pre\u0219edintelui Lincoln<\/em> se desf\u0103\u0219urase r\u0103zboiul civil.<\/p>\n

1968 a fost un an important \u0219i dincoace de Cortina de Fier<\/em>. \u00cen mai Parisul a fost incendiat de mi\u0219carea studen\u021beasc\u0103 (teleghidat\u0103?), iar \u021b\u0103rile Tratatului de la Var\u0219ovia (cu excep\u021bia Rom\u00e2niei!) conduse de URSS au invadat \u0219i ocupat Praga, prilejuindu-I lui Nicolae Ceau\u0219escu celebrul discurs.<\/p>\n

Revenind, din cei patru pre\u0219edin\u021bi americani asasina\u021bi de-a lungul istoriei, \u00een povestea noastr\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit cu 2: Abraham Lincoln (\u00eempu\u0219cat \u00een 1864) \u0219i J. F. Kennedy (ucis \u00een octombrie 1963, la aproximativ un an dup\u0103 criza rachetelor \u0219i rezolvarea ei). \u0218i azi circumstan\u021bele asasin\u0103rii lui Kennedy r\u0103m\u00e2n obscure.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 ceva despre mi\u0219c\u0103rile rasiale din SUA. Am coroborat 2 elemente: mi-am amintit c\u0103 la Olimpia<\/em>da din 1968, din Mexic, un atlet american de culoare, filmat pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a podiumului de premiere a ridicat m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u00een sus, \u00eenm\u0103nu\u0219at\u0103 cu o m\u0103nu\u0219\u0103 neagr\u0103! A \u0219i strigat ceva, nu mai am \u00een minte ce. \u00cen toamna aceea urm\u0103ream transmisia TV \u0219i comentam cu colegii.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte am rev\u0103zut, de cur\u00e2nd, din colec\u021bie, un film str\u0103vechi \u0219i cunoscut: Ghici cine vine la cin\u0103?, <\/em>cu Spencer Tracy, Katherine Hepburn <\/em>\u0219i Sidney Poitier. <\/em>Filmul a fost f\u0103cut \u00een 1967. <\/em>Ei bine, dac\u0103 familia de albi, de\u0219i se opune ini\u021bial, accept\u0103 ideea c\u0103s\u0103toriei fiicei lor cu medicul negru jucat de Sidney Poitier, cuplul de p\u0103rin\u021bi ai acestuia r\u0103m\u00e2ne intransigent p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, iar actorul negru, foarte bine ales, care joac\u0103 \u2013 excelent \u2013 rolul tat\u0103lui. V\u0103z\u00e2nd filmul la vremea sa, n-aveam cum s\u0103 observ. De altfel filmele din colec\u021bie le tot rev\u0103d.<\/p>\n

S\u0103 reamintim c\u0103 \u00een mai 1968 Charles De Gaulle<\/em>, atunci pre\u0219edinte al Fran\u021bei, aflat \u00een vizit\u0103 la Bucure\u0219ti a fost nevoit s\u0103-\u0219i scurteze cu o zi vizita, pentru a face fa\u021b\u0103 manifesta\u021biilor incendiare de la Paris. Pe de alt\u0103 parte, a fost singurul lider aliat care nu s-a l\u0103sat impresionat de Stalin, a lansat celebrul apel din 18 iunie 1940 la radio de la Londra, a condus Fran<\/em>\u021b<\/em>a liber\u0103<\/em>, devenit\u0103 Fran<\/em>\u021b<\/em>a combatant\u0103 ca <\/em>lider al mi\u0219c\u0103rilor franceze de rezisten\u021b\u0103 \u0219i a participat, pe 26 august 1944 la eliberarea Parisului. Filmul lui Ren\u00e9 Clement, Arde Parisul? <\/em>(1966), f\u0103cut dup\u0103 cartea eponim\u0103 a jurnali\u0219tilor Dominique Lapierre \u0219i Larry Colins are \u00een final, c\u00e2teva cadre reale cu De Gaulle montate cu De Gaulle \u00eensu\u0219i particip\u00e2nd \u00een dup\u0103 amiaza lui 26 august la Te Deumul \u0219i mar\u0219ul prin Parisul eliberat<\/p>\n

Acestui personaj i se dedic\u0103 acest articol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu] de Radu-Ilarion Munteanu \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Socotesc perioada dintre 1945 \u0219i 2025. \u00cen 1945 Axa a fost \u00eenvins\u0103, consecutiv, \u00een Europa (8 mai 1945), capitularea general\u0103 a Germaniei naziste) \u0219i \u00een Pacific, Japonia imperial\u0103 capitul\u00e2nd la r\u00e2ndul ei la 2 septembrie, \u00een urma devastatoarelor bombardamente nucleare de la Hiroshima \u0219i Nagasaki.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1822,109],"tags":[1120,1821,114,110],"class_list":["post-15985","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-87","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-87","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-49P","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15985"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15986,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985\/revisions\/15986"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}