{"id":16107,"date":"2026-01-11T22:19:33","date_gmt":"2026-01-11T20:19:33","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16107"},"modified":"2026-01-11T22:19:33","modified_gmt":"2026-01-11T20:19:33","slug":"claire-keegan-small-things-like-these","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16107","title":{"rendered":"Claire Keegan – “Small things like these”"},"content":{"rendered":"

[arena cultural\u0103: cartea & filmul]<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Claire Keegan (n. 1968) este o scriitoare irlandez\u0103 cunoscut\u0103, mai ales, pentru proza scurt\u0103, publicat\u0103 \u00een The New Yorker<\/em>, Best American Short Stories<\/em>, Granta<\/em> sau The Paris Review<\/em>, dar \u0219i pentru nuvelele sale ecranizate. Este absolvent\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Limba Englez\u0103 la Loyola University \u0219i a urmat un Master de Scriere Creativ\u0103 la University of Wales, unde a \u0219i predat. De asemenea, a ob\u021binut un M.Phil. la Trinity College Dublin. A fost premiat\u0103 na\u021bional \u0219i interna\u021bional, iar printre cele mai cunoscute opere ale sale se afl\u0103: Antarctica <\/em>\u00a0(1999), Walk the<\/em> Blue Fields<\/em> (2007), The Forester’s Daughter<\/em> (2019), Small Things like These<\/em> (2021) sau So Late in the Day: Stories of Women and Men<\/em> (2023).<\/p>\n

<\/p>\n

[Foto de: Ian Oliver, CC BY 2.0<\/a>]<\/p>\n

Small Things like These<\/em> (Audible) este o fic\u021biune istoric\u0103 de Claire Keegan, publicat\u0103 de Faber and Faber \u00een 2021, pentru care autoarea irlandez\u0103 a primit Premiul Orwell pentru Fic\u021biune Politic\u0103 (2022) \u0219i a fost nominalizat\u0103 la Rathbones Folio Prize \u0219i Booker Prize (\u00een acela\u0219i 2022). Cartea urm\u0103re\u0219te povestea lui Bill Furlong, un comerciant de c\u0103rbuni din New Ross, Irlanda, \u00een perioada s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 din 1985. \u00cembin\u00e2nd prezentul cu trecutul, \u00eentr-o ac\u021biune neliniar\u0103, afl\u0103m c\u0103 Bill Furlong este copilul unei mame adolescente nec\u0103s\u0103torite, ostracizat\u0103 de familie, c\u0103reia doamna Wilson i-a permis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een slujba ei, \u00een ciuda situa\u021biei condamnate de societate. Acum, Furlong are cinci fete, este un om muncitor \u0219i se preg\u0103te\u0219te de un Cr\u0103ciun tradi\u021bional, \u00eens\u0103 via\u021ba sa este dat\u0103 peste cap atunci c\u00e2nd face o livrare de c\u0103rbune la m\u00e2n\u0103stirea din zon\u0103 unde g\u0103se\u0219te un grup de fete tinere sp\u0103l\u00e2nd podelele, iar una dintre ele \u00eei cere s\u0103 o duc\u0103 la r\u00e2u pentru a se \u00eeneca.<\/p>\n

<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire, Furlong ajunge s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 tot felul de \u00eentreb\u0103ri despre soarta acelor tinere, dar so\u021bia sa \u00eel convinge c\u0103 singura sa grij\u0103 ar trebui s\u0103 fie cele cinci fiice ale sale. Totu\u0219i, nelini\u0219tile lui Furlong continu\u0103 c\u00e2nd, la o a doua livrare, o g\u0103se\u0219te pe Sarah, una dintre fetele de la m\u00e2n\u0103stire, care fusese l\u0103sat\u0103 \u00een anex\u0103, unde \u00eenghe\u021ba. Rug\u00e2ndu-l s\u0103 afle unde e copilul ei, sunt \u00eentrerup\u021bi de Maica Superioar\u0103, care \u00eel am\u0103ge\u0219te pe Furlong cu ceai \u0219i un cadou pentru nevasta lui.<\/p>\n

Odat\u0103 plecat de la m\u00e2n\u0103stire, Bill \u00eencearc\u0103 s\u0103 uite evenimentul, a\u0219a cum \u00eei sugereaz\u0103 \u0219i so\u021bia sa, dar \u00eencepe o pendulare \u00eentre ce ar fi cu adev\u0103rat de f\u0103cut, planul prezent contopindu-se cu cel trecut, din care afl\u0103m despre moartea prematur\u0103 a mamei lui Bill. Fiind foarte nelini\u0219tit, se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 \u00eei fac\u0103 o vizit\u0103 lui Ned, care lucrase \u0219i el pentru doamna Wilson \u0219i care \u00eentr-o iarn\u0103 \u00eei f\u0103cuse cadou o sticl\u0103 termic\u0103, dar afl\u0103 c\u0103 acesta fusese spitalizat \u0219i nu mai locuie\u0219te acolo. De fapt, femeia care \u00eei poveste\u0219te despre soarta lui Ned, face o remarc\u0103 despre asem\u0103narea dintre Bill \u0219i acesta, iar Furlong \u00eencepe s\u0103 suspecteze c\u0103 Ned ar putea fi tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n

M\u0103cinat de aceast\u0103 descoperire \u0219i de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la m\u00e2n\u0103stire, este, de asemenea, avertizat de hangiul local s\u0103 nu critice m\u00e2n\u0103stirea, av\u00e2nd \u00een vedere implica\u021bia bisericii \u00een toate ramurile sociale ale ora\u0219ului. Chiar \u0219i a\u0219a, Furlong ignor\u0103 sfaturile omului de la local, \u0219i se \u00eentoarce la m\u00e2n\u0103stire unde o g\u0103se\u0219te pe Sarah din nou \u00een anex\u0103. Iar de data aceasta \u00eei d\u0103 haina lui \u0219i o duce acas\u0103, sf\u00e2r\u0219itul ar\u0103t\u00e2ndu-i \u00een fa\u021ba casei lui Furlong, care se bucur\u0103 c\u0103 a f\u0103cut lucrul corect.<\/p>\n

Povestea este destul de simplist\u0103, dar lucrul prin care Small Things like These<\/em> se remarc\u0103 este condamnarea bisericii irlandeze care se face vinovat\u0103 de abuzul asupra tinerelor mame nec\u0103s\u0103torite, precum \u0219i prin toate acele tr\u0103iri interne ale personajului principal Bill Furlong, care este, de altfel, un copil al uneia dintre tinerele care avusese norocul s\u0103 scape de acest tip de abuz, datorit\u0103 unei femei c\u0103reia nu i-a p\u0103sat de situa\u021bia mamei sale.<\/p>\n

De fapt, titlul Small Things like These<\/em> e un fel de referin\u021b\u0103 la gestul doamnei Wilson, dar \u0219i la dovada de bun\u0103tate pe care Bill o d\u0103 fa\u021b\u0103 de Sarah, care este salvat\u0103 de la o soart\u0103 crud\u0103.<\/p>\n

Dialogurile sunt rare, c\u0103ci Claire Keegan se bazeaz\u0103 mai mult pe a ar\u0103ta sentimentele \u0219i g\u00e2ndurile lui Bill, trec\u00e2nd de la planul prezent la cel trecut, dar atmosfera este una care contrasteaz\u0103 puternic cu cea a Cr\u0103ciunului \u2013 singura urm\u0103 de speran\u021b\u0103 fiind salvarea lui Sarah din destinul ce \u00eei fusese scris.<\/p>\n

Small Things like These<\/em> a fost primit\u0103 cu bine de critic\u0103, mul\u021bi coment\u00e2nd aspectul moral al pove\u0219tii, v\u0103zute ca un fel de colind\u0103 anti-Cr\u0103ciun<\/em>. The Herald a spus c\u0103 volumul ne asigur\u0103 c\u0103 suntem capabili s\u0103 facem lucrul corect, iar bun\u0103tatea, la fel ca suferin\u021ba, poate fi dat\u0103 de la un om la altul<\/em>. Mai mult, \u00een general, critica s-a legat de capacitatea lui Keegan de a spune o istorie at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu at\u00e2t de scurt, c\u0103ci \u00eentreaga poveste, care poate fi citit\u0103 \u00een dou\u0103 ore, nu face dec\u00e2t s\u0103 urmeze lupta interioar\u0103 a lui Furlong, scris\u0103 cu o m\u0103iestrie aparte.<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/strong>M\u0103iestria povestirii nu s-a oprit doar pe h\u00e2rtie, ea fiind transmutat\u0103 \u0219i pe marile ecrane \u00een filmul omonim \u00een care Cillian Murphy (care este \u0219i produc\u0103tor) joac\u0103 rolul lui Bill Furlong.<\/p>\n

Regizat de Tim Mielants \u0219i adaptat pentru ecran de Enda Walsh, Small Things like These<\/em> a avut premiera la edi\u021bia cu nr. 74 a Festivalului Interna\u021bional de Film de la Berlin pe 15 februarie 2024 \u0219i a fost adus pe marile ecrane \u00een Irlanda \u0219i Marea Britanie la \u00eenceput de noiembrie, \u00een aclea\u0219i an, fiind primit cu critici pozitive.<\/p>\n

Din punct de vedere al ac\u021biunii, filmul urmeaz\u0103 cu liter\u0103 de lege cartea, iar Enda Walsh \u0219i Tim Mielants nu puteau face o treab\u0103 mai bun\u0103; atmosfera \u00eentunecat\u0103 \u0219i decorurile gri nu fac dec\u00e2t s\u0103 se muleze perfect pe povestea de pe marele ecran.<\/p>\n

\u00cen plus, Cillian Murphy face un rol de excep\u021bie, transpun\u00e2ndu-se perfect \u00een rolul lui Bill Furlong \u2013 putem citi pe chipul lui nelini\u0219tea \u0219i lupta sa interioar\u0103, ce se na\u0219te, pe de o parte, din propria poveste de via\u021b\u0103, pe de alt\u0103 parte din dorin\u021ba sa de a face lucrul corect.<\/p>\n

La fel ca \u0219i cartea, filmul a fost receptat pozitiv. De exemplu, Ben Croll de la TheWrap a spus c\u0103 filmul este o bijuterie modest\u0103<\/em>, iar Peter Bradshaw de la The Guardian a dat filmului patru stele din cinci, descriindu-l ca o dram\u0103 angajant\u0103, spun\u00e2nd: Eram at\u00e2t de absorbit, at\u00e2t de prins \u00een acest film, \u00eenc\u00e2t nu mi-am dat seama c\u0103 acesta va fi finalul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ecranul nu s-a \u00eentunecat<\/em>.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, Murphy face unul dintre cele mai bune roluri ale sale, dar nici ceilal\u021bi actori nu se las\u0103 mai prejos, iar Emily Watson \u00een rolul Maicii Superioare d\u0103 greutate filmului, pe care eu l-a\u0219 nota cu 8\/10 pe IMDb.<\/p>\n

 <\/p>\n

##<\/p>\n

Despre autoare:<\/p>\n

<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind redactor-\u0219ef al revistei P(RO)EZIA \u0219i colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra (\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumele Ora\u0219ele viitorului (Editura Pavcon, 2023), Genera\u021bia O Mie de Semne (Casa de pariuri literare, 2022) \u0219i Tramvaiul Poeziei (Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING (Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof, Argos, Echinox, eCreator.ro, EgoPHobia, Noise Poetry, O mie de semne, Parnas XXI, Postmodern, P(RO)EZIA, Puterea \u2013 Cotidian Na\u021bional, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de povestiri, Revista de suspans, Select News, UtopIQa \u0219i pe platforma Queero. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan (2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 (2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 (2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be (2018), Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d (2019), Madona cu lacrimi de s\u00e2nge (fragment, 2020), Simfonia ascuns\u0103 (fragment, 2021) sau Un vers ca o desp\u0103r\u021bire (2022). Poeme ale sale au fost traduse \u00een limba spaniol\u0103 \u0219i limba englez\u0103 \u0219i publicate \u00een Chile, Spania, Mexic \u0219i SUA.<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru.<\/p>\n

Blog personal: http:\/\/www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[arena cultural\u0103: cartea & filmul] de Alexandra Medaru Claire Keegan (n. 1968) este o scriitoare irlandez\u0103 cunoscut\u0103, mai ales, pentru proza scurt\u0103, publicat\u0103 \u00een The New Yorker, Best American Short Stories, Granta sau The Paris Review, dar \u0219i pentru nuvelele sale ecranizate. Este absolvent\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Limba Englez\u0103 la Loyola University \u0219i a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1843],"tags":[1216,1215,1846,1113,1845],"class_list":["post-16107","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-88","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-claire-keegan","tag-critica","tag-egophobia-88"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-4bN","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16107"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16107\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16108,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16107\/revisions\/16108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}