de Doina Roman<\/p>\n
Rodica Bretin se \u00eenscrie \u00eentr-un curent distinct \u0219i paradoxal al literaturii rom\u00e2ne\u0219ti contemporane \u2013 acel spa\u021biu unde fantasticul nu este evaziune, ci instrument de cunoa\u0219tere; unde supranaturalul devine metod\u0103 de investigare a realului; unde limitele percep\u021biei \u0219i ale realit\u0103\u021bii sunt permanent testate. Scriitoarea reprezint\u0103 o voce singular\u0103 \u00een peisajul literar rom\u00e2nesc, situ\u00e2ndu-se la intersec\u021bia dintre literatura speculativ\u0103 (SF, fantasy, thriller) \u0219i proza psihologic\u0103, care exploreaz\u0103 condi\u021bia uman\u0103 prin mijloace neconven\u021bionale.<\/p>\n
Debutul Rodic\u0103i Bretin \u00een anii 1980 \u2013 \u00een plin\u0103 epoc\u0103 comunist\u0103 \u2013 nu este o simpl\u0103 circumstan\u021b\u0103 biografic\u0103, ci o cheie esen\u021bial\u0103 pentru \u00een\u021belegerea operei sale. \u00centr-o perioad\u0103 c\u00e2nd realismul socialist impunea \u201econsemnarea realiz\u0103rilor socialismului\u201c, alegerea fantasticului a reprezentat un act de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103 \u0219i libertate creativ\u0103. Fantasticul devenea astfel nu doar gen literar, ci strategie de supravie\u021buire intelectual\u0103 \u2013 o modalitate de a crea lumi \u00een care \u00ee\u0219i g\u0103sea refugiul din realitate, f\u0103r\u0103 a capitula \u00een fa\u021ba presiunilor ideologice.<\/p>\n
Primul volum, Efect Holografic<\/em> (Editura Albatros, 1985), marcat de titlul s\u0103u tehnologic-speculativ, a fost urmat de \u0218oimul alb<\/em> (Editura Facla, 1987) \u0219i Uria\u0219ul cel bun<\/em> (Editura Creang\u0103, 1989). Aceste prime c\u0103r\u021bi demonstreaz\u0103 nu doar talentul, ci \u0219i determinarea de a-\u0219i construi un univers literar alternativ la realitatea opresiv\u0103 a regimului Ceau\u0219escu.<\/p>\n Rodica Bretin continu\u0103 s\u0103 scrie literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i dup\u0103 1989, ceea ce dovede\u0219te c\u0103 alegerea genului nu fusese doar o tactic\u0103 de evitare a cenzurii, ci op\u021biune estetic\u0103 autentic\u0103. C\u0103derea comunismului \u00eei ofer\u0103 libertatea de a explora noi direc\u021bii, dar nu o determin\u0103 s\u0103 abandoneze fantasticul pentru \u201eliteratura serioas\u0103\u201c \u2013 ea demonstreaz\u0103 astfel c\u0103 fantasticul este<\/em> literatur\u0103 serioas\u0103.<\/p>\n Parcursul profesional \u00een cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u2013 men\u021bionat, dar nedetaliat \u00een informa\u021biile disponibile \u2013 a influen\u021bat semnificativ opera sa, permi\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 abordeze cu credibilitate tehnic\u0103 volume precum Ultima frontier\u0103<\/em> \u0219i Ecouri din tenebre<\/em>. Aceast\u0103 combina\u021bie \u00eentre imagina\u021bia creativ\u0103 \u0219i rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 confer\u0103 textelor sale o soliditate pe care mul\u021bi autori de gen nu o ating.<\/p>\n Tema central\u0103 care traverseaz\u0103 \u00eentreaga oper\u0103 a Rodic\u0103i Bretin este \u201einser\u021bia neprev\u0103zutului \u00een existen\u021ba banal-cotidian\u0103\u201c \u2013 o defini\u021bie care circumscrie perfect teritoriul fantasticului literar autentic. Nu este vorba de lumi complet alternative, de planete \u00eendep\u0103rtate sau regate imaginare, ci de irumperea supranaturalului \u00een normalitate, de momentul c\u00e2nd realitatea se fisureaz\u0103 \u0219i dezv\u0103luie abisuri nea\u0219teptate.<\/p>\n Povestirile Tigrii viseaz\u0103 \u00een culori<\/em> \u0219i Recviem pentru un revolver<\/em> \u2013 ilustreaz\u0103 perfect aceast\u0103 poetic\u0103. Protagonista Kayla nu tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o lume magic\u0103, ci \u00een cotidianul recognoscibil (gr\u0103dina zoologic\u0103, muzeul), dar este dotat\u0103 cu abilit\u0103\u021bi care \u00eei permit s\u0103 transcend\u0103 limitele percep\u021biei obi\u0219nuite. Experien\u021ba ei este \u201ereac\u021bia omului obi\u0219nuit pus \u00eentr-o situa\u021bie ie\u0219it\u0103 din comun \u0219i, adesea, f\u0103r\u0103 ie\u0219ire\u201c.<\/p>\n Alteritatea \u2013 fie ea animal\u0103 (tigrul din Tigrii viseaz\u0103 \u00een culori<\/em>), temporal\u0103 (soldatul din Primul R\u0103zboi Mondial), sau special\u0103 (oamenii cavernelor din Amurgul elkilor<\/em>) \u2013 este explorat\u0103 cu seriozitate antropologic\u0103 \u0219i filosofic\u0103. Rodica Bretin demonstreaz\u0103 c\u0103 \u201eoamenii cavernelor nu erau neap\u0103rat inferiori celor de ast\u0103zi, doar diferi\u021bi\u201c \u2013 o afirma\u021bie care se extinde ca principiu la toate formele de alteritate din opera sa. Nu exist\u0103 o ierarhie valoric\u0103 \u00eentre diferitele moduri de a fi, ci doar perspective diferite asupra realit\u0103\u021bii.<\/p>\n Mon\u0219trii \u0219i creaturile fantastice din universul s\u0103u \u201eprind via\u021b\u0103 din imaginarul colectiv sau din angoase individuale\u201c \u2013 ceea ce le confer\u0103 o dimensiune psihologic\u0103 profund\u0103. Nu sunt entit\u0103\u021bi externe, arbitrare, ci proiec\u021bii ale temerilor \u0219i dorin\u021belor umane, materializ\u0103ri ale incon\u0219tientului individual sau colectiv.<\/p>\n Realitatea \u00eens\u0103\u0219i este problematizat\u0103: \u201erealitatea, spune autoarea, e doar o fisur\u0103 care ne traverseaz\u0103 \u00eenchipuirile\u201c. Aceast\u0103 inversare a raportului tradi\u021bional \u00eentre real \u0219i imaginar \u2013 unde realitatea devine excep\u021bia, iar imagina\u021bia norma \u2013 este o pozi\u021bie filosofic\u0103 radical\u0103, apropiat\u0103 de idealism \u0219i de g\u00e2ndirea magic\u0103, dar pe care Rodica Bretin o sus\u021bine narativ prin construc\u021bia unor lumi alternative credibile \u0219i coerente.<\/p>\n Opera prozatoarei demonstreaz\u0103 o versatilitate remarcabil\u0103, explor\u00e2nd multiple subgenuri ale fantasticului: SF-ul dur (Ultima frontier\u0103<\/em>, Ecouri din tenebre<\/em>) \u2013 probabil texte care beneficiaz\u0103 de forma\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 a autoarei, abord\u00e2nd teme speculative cu rigoare tehnic\u0103. Fantasy-ul istoric (Fecioara de Fier<\/em>) \u2013 o \u201ecombina\u021bie de fantasy, istorie roman\u021bat\u0103 \u0219i thriller\u201c situat\u0103 \u00een Evul Mediu sub umbra Inchizi\u021biei, demonstr\u00e2nd capacitatea de a \u00eembina cercetarea istoric\u0103 cu imagina\u021bia fantastic\u0103. Urban fantasy (Protectorii<\/em>, roman) \u2013 unde supranaturalul se infiltreaz\u0103 \u00een contemporaneitate, iar protagoni\u0219tii sunt oameni obi\u0219nui\u021bi cu abilit\u0103\u021bi extraordinare. Fantasy antropologic (Amurgul elkilor<\/em>) \u2013 o \u201eimersiune fic\u021bional\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103 a fiin\u021bei \u0219i con\u0219tiin\u021bei umane\u201c, demonstr\u00e2nd interes pentru originile \u0219i evolu\u021bia umanit\u0103\u021bii. Fantastic-realist (\u00cen zori, c\u00e2nd vin \u00eengerii<\/em>) \u2013 apropiat de realismul magic latino-american, unde grani\u021b\u0103 dintre real \u0219i fantastic devine permeabil\u0103, ambigu\u0103. Fantasy viking (Vikingii<\/em>) \u2013 un roman, suger\u00e2nd un interes continuu pentru reconstitutive istorice \u00eembinate cu elemente fantastice.<\/p>\n Aceast\u0103 diversitate tematic\u0103 \u0219i stilistic\u0103 dovede\u0219te c\u0103 autoarea nu este prizoniera unei formule comerciale, ci o exploratoare autentic\u0103 a posibilit\u0103\u021bilor genului fantastic \u00een toate ramifica\u021biile sale.<\/p>\n Din fragmentele analizate, se poate reconstitui profilul stilistic al Rodic\u0103i Bretin: o proz\u0103 fluid\u0103, cinematografic\u0103, cu tranzi\u021bii rapide \u00eentre planuri \u0219i perspective narative. Tehnica sa principal\u0103 este imersiunea \u2013 cititorul este aruncat direct \u00een situa\u021bii-limit\u0103, f\u0103r\u0103 preg\u0103tire prealabil\u0103, f\u0103r\u0103 expozi\u021bii laborioase.<\/p>\n Descrierile sunt precise, vizuale, detaliate f\u0103r\u0103 a fi \u00eenc\u0103rcate. Are un sim\u021b al ritmului narativ \u2013 \u0219tie c\u00e2nd s\u0103 accelereze, c\u00e2nd s\u0103 \u00eent\u00e2rzie. Scena din tran\u0219eele Primului R\u0103zboi Mondial are o intensitate visceral\u0103 remarcabil\u0103: \u201eCaracati\u0163e ro\u015fii se ag\u0103\u0163au de uniformele celor r\u0103ni\u0163i, le acopereau uneori chipurile\u201c. Metafora caracterizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 a obstruc\u021biona fluxul narativ.<\/p>\n Dialogurile sunt naturale, func\u021bionale, construiesc personaje prin ceea ce spun \u0219i, mai ales, prin ceea ce nu spun. Exist\u0103 o economie verbal\u0103 care sugereaz\u0103 experien\u021b\u0103 narativ\u0103, profesionalism.<\/p>\n Capacitatea de a crea scene intense, memorabile, este remarcabil\u0103. Scena cu tigrul este un exemplu de tehnic\u0103 narativ\u0103 sofisticat\u0103: intrarea \u00een mintea animalului este redat\u0103 printr-o succesiune rapid\u0103 de imagini senzoriale \u2013 \u201eTigrul g\u00e2ndea \u00een culori. \u00centr\u2011o succesiune ame\u0163itoare \u015fi, aparent, haotic\u0103\u201c \u2013 construind o alteritate credibil\u0103, un mod de g\u00e2ndire cu adev\u0103rat non-uman.<\/p>\n Principala calitate a operei Rodic\u0103i Bretin este autenticitatea alegerii generice<\/em>. Ea nu scrie fantastic din oportunism comercial sau din incapacitate de a aborda \u201eliteratura serioas\u0103\u201c, ci dintr-o convingere profund\u0103 c\u0103 fantasticul este instrumentul optim pentru explorarea anumitor dimensiuni ale experien\u021bei umane. Aceast\u0103 autenticitate se simte \u00een fiecare text.<\/p>\n Versatilitatea \u00a0<\/em>\u2013 capacitatea de a naviga cu competen\u021b\u0103 prin multiple subgenuri (SF, fantasy istoric, urban fantasy, fantastic-realist) f\u0103r\u0103 a pierde coeren\u021ba vocii auctoriale \u2013 este remarcabil\u0103 \u0219i rar\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de gen.<\/p>\n Echilibrul \u00eentre verosimil \u0219i fantastic<\/em> \u2013 elementele supranaturale sunt integrate organic \u00een nara\u021biune, f\u0103r\u0103 explica\u021bii pseudo-\u0219tiin\u021bifice for\u021bate, dar \u0219i f\u0103r\u0103 un supranaturalism gratuit. Abilit\u0103\u021bile paranormale au reguli implicite, limite, consecin\u021be.<\/p>\n Profunzimea psihologic\u0103<\/em> \u2013 personajele nu sunt simple vehicule pentru intrig\u0103, ci con\u0219tiin\u021be complexe care reac\u021bioneaz\u0103 autentic la situa\u021bii extraordinare. Kayla din fragmentele analizate admite fricile, le dep\u0103\u0219e\u0219te, \u00eenva\u021b\u0103, evolueaz\u0103.<\/p>\n Cultura general\u0103 solid\u0103<\/em> \u2013 istoric\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, antropologic\u0103 \u2013 confer\u0103 textelor credibilitate \u0219i substan\u021b\u0103. Nu este o erudi\u021bie gratuit\u0103, ci integrat\u0103 func\u021bional \u00een nara\u021biune.<\/p>\n Preocuparea etic\u0103<\/em> \u2013 romanul Protectorii<\/em> \u201emizeaz\u0103 pe uman \u0219i pe ritmul unor sentimente autentice\u201c, suger\u00e2nd c\u0103 tehnologia narativ\u0103 nu substituie, ci serve\u0219te explorarea dimensiunii umane.<\/p>\n Marginalizarea critic\u0103 a Rodic\u0103i Bretin nu \u021bine de calitatea operei, ci de pozi\u021bionarea sa \u00een c\u00e2mpul literar rom\u00e2nesc. Literatura de gen \u2013 SF, fantasy, thriller \u2013 r\u0103m\u00e2ne largamente ignorat\u0103 de critica literar\u0103 mainstream, considerat\u0103 \u201esubliteratur\u0103\u201c sau \u201eliteratur\u0103 de consum\u201c. Rodica Bretin, la fel ca majoritatea autorilor de gen rom\u00e2ni, nu beneficiaz\u0103 de aten\u021bia critic\u0103 pe care ar merita-o o oper\u0103 de peste patru decenii.<\/p>\n Dac\u0103 ar trebui s\u0103 distil\u0103m un mesaj central din opera prozatoarei, acesta ar fi despre extinderea empatiei \u0219i acceptarea alterit\u0103\u021bii<\/em>. A intra \u00een mintea unui tigru, a retr\u0103i experien\u021ba unui soldat din Primul R\u0103zboi, a \u00een\u021belege oamenii cavernelor \u2013 toate acestea sunt exerci\u021bii de empatie radical\u0103, de transcendere a limitelor egoului individual.<\/p>\n Exist\u0103 \u0219i o medita\u021bie constant\u0103 asupra naturii realit\u0103\u021bii \u0219i a percep\u021biei<\/em>. Dac\u0103 realitatea \u201ee doar o fisur\u0103 care ne traverseaz\u0103 \u00eenchipuirile\u201c, atunci ce este adev\u0103rat \u0219i ce este iluzie? Rodica Bretin nu ofer\u0103 r\u0103spunsuri dogmatice, ci invit\u0103 cititorul s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri despre certitudinile sale.<\/p>\n Tema responsabilit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii<\/em> este central\u0103. Abilit\u0103\u021bile paranormale nu sunt cadouri gratuite, ci poveri \u2013 a \u0219ti prea mult, a vedea prea mult, a sim\u021bi prea mult poate fi cople\u0219itor. Cunoa\u0219terea vine cu un pre\u021b.<\/p>\n Rezisten\u021ba prin imagina\u021bie<\/em> \u2013 alegerea f\u0103cut\u0103 \u00een anii \u02bc80 \u2013 r\u0103m\u00e2ne un leitmotiv implicit. \u00centr-o lume opresiv\u0103 (fie ea dictatura comunist\u0103 sau conformismul contemporan), imagina\u021bia este un act de libertate \u0219i de revolt\u0103.<\/p>\n Opera Rodic\u0103i Bretin este dominat\u0103 de anxietate productiv\u0103 <\/em>\u2013 teama de necunoscut, de propria putere, de alteritatea radical\u0103. Dar aceasta este o fric\u0103 care mobilizeaz\u0103, nu paralizeaz\u0103.<\/p>\n Exist\u0103 fascina\u021bia misterului<\/em> \u2013 curiozitatea care \u00eenvinge frica, dorin\u021ba de a \u00een\u021belege ceea ce dep\u0103\u0219e\u0219te limitele normale ale experien\u021bei.<\/p>\n Melancolia<\/em> \u2013 con\u0219tiin\u021ba pierderii, a finitudinii, a distan\u021bei de neredus \u00eentre con\u0219tiin\u021be \u2013 este o not\u0103 recurent\u0103, conferind textelor profunzime emo\u021bional\u0103.<\/p>\n Rare dar prezente sunt momentele de lini\u0219te empatic\u0103<\/em> \u2013 conexiunea autentic\u0103 cu alteritatea (tigrul care doarme lini\u0219tit, \u00een\u021belegerea soldatului din trecut).<\/p>\n Rodica Bretin ocup\u0103 o pozi\u021bie paradoxal\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103: apreciat\u0103 de cititori, dar largamente ignorat\u0103 de critica literar\u0103 academic\u0103 \u0219i de istoria literar\u0103 oficial\u0103. Ea reprezint\u0103 acea \u201eliteratur\u0103 invizibil\u0103\u201c \u2013 genurile speculative care au public, dar nu au legitimitate critic\u0103.<\/p>\n Situa\u021bia sa este simptomatic\u0103 pentru o problem\u0103 mai larg\u0103 a literaturii rom\u00e2ne: complexul<\/em> de inferioritate fa\u021b\u0103 de fantastic<\/em>. \u00cen timp ce \u00een Occident autori precum Ursula K. Le Guin, Neil Gaiman, China Mi\u00e9ville, Margaret Atwood au demonstrat c\u0103 fantasticul poate fi literatur\u0103 serioas\u0103, premiat\u0103, studiat\u0103 academic, \u00een Rom\u00e2nia literatura de gen r\u0103m\u00e2ne marginalizat\u0103.<\/p>\n Rodica Bretin face parte dintr-o genera\u021bie de scriitori care \u00eencearc\u0103 s\u0103 legitimeze genurile speculative ca literatur\u0103 adult\u0103, serioas\u0103, care merit\u0103 aten\u021bie critic\u0103. Dar lupta este inegal\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 sprijin critic, f\u0103r\u0103 studii academice, f\u0103r\u0103 prezen\u021b\u0103 \u00een curriculum \u0219colar, literatura de gen rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne un ghetto cultural.<\/p>\n Paradoxal, \u00een timp ce tinerii cititori rom\u00e2ni consum\u0103 avid fantastic anglo-saxon (Harry Potter, Game of Thrones, fantasticul urban contemporan), nu \u0219tiu c\u0103 exist\u0103 o literatur\u0103 fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de calitate. Aceasta este poate cea mai mare \u201esl\u0103biciune\u201c a Rodic\u0103i Bretin \u0219i a genera\u021biei sale \u2013 nu de ordin artistic, ci de marketing cultural \u0219i recunoa\u0219tere institu\u021bional\u0103.<\/p>\n Rodica Bretin este o scriitoare important\u0103 \u0219i injust neglijat\u0103 a literaturii rom\u00e2ne contemporane. Cu o oper\u0103 \u00eentins\u0103 pe patru decenii, cu o versatilitate stilistic\u0103 remarcabil\u0103, cu preocup\u0103ri filosofice \u0219i etice serioase, ea demonstreaz\u0103 c\u0103 fantasticul rom\u00e2nesc poate fi la fel de sofisticat \u0219i de profund ca orice alt\u0103 form\u0103 literar\u0103.<\/p>\n Alegerea sa din anii \u02bc80 \u2013 fantasticul ca rezisten\u021b\u0103 la opresiune \u2013 r\u0103m\u00e2ne relevant\u0103 ast\u0103zi ca manifest pentru libertatea imagina\u021biei \u0219i pentru refuzul conformismului estetic. \u00centr-o epoc\u0103 c\u00e2nd literatura rom\u00e2n\u0103 tinde spre autofic\u021biune autobiografic\u0103 \u0219i realistic minimalist, vocea Rodic\u0103i Bretin \u2013 care exploreaz\u0103 limite, alterit\u0103\u021bi, realit\u0103\u021bi alternative \u2013 este necesar\u0103 \u0219i proasp\u0103t\u0103.<\/p>\n Pentru ca literatura rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie relevant\u0103 pentru genera\u021biile tinere crescute cu fantastic anglo-saxon, are nevoie de autori care s\u0103 scrie fantastic de calitate, f\u0103r\u0103 complexe \u0219i f\u0103r\u0103 scuze. Rodica Bretin este unul dintre ace\u0219ti autori, iar opera sa merit\u0103 redescoperire, studiu critic serios \u0219i includere \u00een conversa\u021bia despre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Peste patru decenii de crea\u021bie consecvent\u0103, de explorare curajoas\u0103 a fantasticului \u00een toate formele sale, constituie un corpus literar substan\u021bial care a\u0219teapt\u0103 evaluarea critic\u0103 pe care o merit\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Doina Roman Rodica Bretin se \u00eenscrie \u00eentr-un curent distinct \u0219i paradoxal al literaturii rom\u00e2ne\u0219ti contemporane \u2013 acel spa\u021biu unde fantasticul nu este evaziune, ci instrument de cunoa\u0219tere; unde supranaturalul devine metod\u0103 de investigare a realului; unde limitele percep\u021biei \u0219i ale realit\u0103\u021bii sunt permanent testate. Scriitoarea reprezint\u0103 o voce singular\u0103 \u00een peisajul literar rom\u00e2nesc, situ\u00e2ndu-se […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1843],"tags":[1113,1167,1845,1219],"class_list":["post-16116","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-88","tag-critica","tag-doina-roman","tag-egophobia-88","tag-rodica-bretin"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-4bW","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16116"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16117,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16116\/revisions\/16117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}