{"id":16294,"date":"2026-06-10T08:05:02","date_gmt":"2026-06-10T06:05:02","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16294"},"modified":"2026-06-09T10:06:47","modified_gmt":"2026-06-09T08:06:47","slug":"o-scurta-istorie-a-primelor-arme-nucleare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16294","title":{"rendered":"O scurt\u0103 istorie a primelor arme nucleare"},"content":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu]<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 \u00eencepem cu legenda: dup\u0103 ce, \u00een 1933, Hitler devenise cancelarul Germanici, destui fizicieni europeni evrei se refugiaser\u0103 \u00een SUA. Este adev\u0103rat \u00een parte, dar nici pe departe nu to\u021bi ace\u0219ti savan\u021bi ar fi fost implica\u021bi \u00een a\u0219a numit Proiect Manhattan, care a dus la primele 3 bombe nucleare produse de Statele Unite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S-o lu\u0103m a\u0219adar cu \u00eenceputul. \u00cen 1938, doi chimi\u0219ti germani, Otto Hahn \u0219i Fritz Strassman au f\u0103cut o prim\u0103 experien\u021b\u0103: au bombardat, \u00een condi\u021bii de laborator (vid ultra\u00eenalt, posibil la acea vreme, etc) \u021binte de uraniu cu neutroni len\u021bi emi\u0219i de cadmiu. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00eenc\u0103 de la acea vreme analizele tehnice ale rezultatelor, precum spectrometria de mas\u0103, erau posibile. Au constatat c\u0103 \u00een produ\u0219ii de reac\u021bie ap\u0103reau urme de bor, element inexistent ini\u021bial. Nu aveau explica\u021bii \u0219i au repetat de multe ori experimentul, cu acela\u0219i rezultat. Lumea \u0219tiin\u021bific\u0103, uimit\u0103, trebuia s\u0103 accepte faptele, chiar dac\u0103 nu aveau o explica\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I-au scris unei fiziciene austriece (plecat\u0103 dup\u0103 Anschluss (ocuparea Austriei de c\u0103tre Germania nazist\u0103) \u00een Suedia neutr\u0103. Lise Meitner e numele ei. Aceasta a luat faptele ca atare, apoi a calculat raportul dintre masa reactivilor intra\u021bi \u00een reac\u021bie \u0219i masa rezultant\u0103. Ap\u0103rea o diferen\u021b\u0103. Masa de dup\u0103 reac\u021bie era mai mic\u0103 dec\u00e2t cea intrat\u0103 \u00een reac\u021bie. Aplic\u00e2nd ecua\u021bia lui Einstein, e = mc p\u0103trat, rezulta c\u0103 masa pierdut\u0103 se reg\u0103sea \u00eentr-o mare cantitate de energie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Au convenit cu to\u021bii s\u0103 numeasc\u0103 procesul \u201efisiune nuclear\u0103\u201d. Comparativ cu dividerea celulelor vii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La acea vreme existau dou\u0103 modele ale nucleului atomic: modelul \u00een pic\u0103tur\u0103 \u0219i cel \u00een straturi (bazat pe ipoteza cuantelor de energie, emis\u0103 de Max Planck \u00een 1900. Acest din urm\u0103 model de nucleu va fi ulterior elaborat de fizicianul rus de origine iudaic\u0103 George Gamow. S\u0103 nu omitem a preciza c\u0103 fiziciana Lise Meitner a fost tot evreic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, de la ideea unei mari cantit\u0103\u021bi de energie la controlul acestei emisii aveau s\u0103 treac\u0103 ani. \u00cen ciuda afirma\u021biilor c\u0103 Germania ar fi putut ajunge la o arm\u0103 care sa poat\u0103 fi folosit\u0103 \u00een r\u0103zboi, acest lucru nu era posibil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E momentul s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 uraniul natural se g\u0103se\u0219te ca 2 izotopi: U238 (care nu fisioneaz\u0103) \u0219i U235 (care poate fisiona). Raportul natural este cam 0.7% pentru U235. Pentru a realiza un singur proces de fisiune, e nevoie ca acest raport s\u0103 fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit. Acest lucru a fost posibil numai datorit\u0103 uria\u0219ei capacit\u0103\u021bi economice a Statelor Unite ale Americii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fizicianul german Werner Heisenberg, r\u0103mas \u00een \u021bara sa, a fost consultat ca specialist de c\u0103tre arhitectul Albert Speer, omul de \u00eencredere al lui Adolf Hitler. Acesta din urm\u0103 avea viziunea lui, cunoscut\u0103. Heisenberg, consultat, ar fi r\u0103spuns c\u0103 perspectiva producerii unei arme bazate pe aceast\u0103 energie, ar fi fost de ordinul a 5-6 ani. Dictatorul a renun\u021bat, el voia s\u0103 c\u00e2\u0219tige r\u0103zboiul la o dat\u0103 fix\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 intr\u0103m \u00een am\u0103nunte fizice. Modelul reac\u021biei de fisiune ar fi permis o reac\u021bie \u00een lan\u021b. Un neutron producea fisiunea unui nucleu de U235 \u0219i mai rezultau al\u021bi 3 neutroni. Care ar fi multiplicat reac\u021bia. Dar problemele tehnice erau atunci insurmontabile. Reac\u021bia avea nevoie, pentru a se produce, de un a\u0219a numit moderator. La acea vreme singurul moderator cunoscut era \u201eapa grea\u201d, \u00een molecula apei, cei doi atomi de hidrogen fiind \u00eenlocui\u021bi de 2 atomi de deuteriu. Nucleul atomului de hidrogen e un simplu proton, cel al deuteriului e un proton + un neutron. Uzina de ap\u0103 grea, existent\u0103 \u00een Norvegia ocupat\u0103, producea ap\u0103 grea. Transportul pe mare spere Germania se \u0219tie c\u0103 a fost sabotat, lumea a r\u0103mas u\u0219urat\u0103, dar numai Heisenberg \u0219tia c\u0103 totul era inutil. Iar memoriile fizicianului german (intitulate \u201ePartea \u0219i \u00eentregul\u201d, traduse \u0219i publicate \u00een rom\u00e2ne\u0219te prin anii 2000 de c\u0103tre editura Humanitas) confirm\u0103 acest lucru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O anumit\u0103 parte a unui anumit public l-a acuzat, at\u00e2t la prezentul istoric \u0219i, mai ales postum, pe Werner Heisenberg c-ar fi fost antisemit. E greu de considerat un diagnostic mai absurd. \u00cen realitate Heisenberg, devenit responsabil de programul \u201eUranverein\u201d, s-a str\u0103duit, de-a lungul r\u0103zboiului, s\u0103 ob\u021bin\u0103 ca mul\u021bi fizicieni germani s\u0103 nu fie trimi\u0219i pe front.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Parantez\u0103. Fostul meu profesor de fizic\u0103 teoretic\u0103, academicianul \u0218erban \u021ai\u021beica, \u0219i-a sus\u021binut teza de doctorat \u0219i a ob\u021binut titlul academic, sub conducerea lui Werner Heisenberg. \u0218erban \u021ai\u021beica a plecat demult \u00eentr-o lume presupus\u0103 mai bun\u0103. Cei care au f\u0103cut facultatea de Fizic\u0103 mult mai t\u00e2rziu, nu l-au mai prins.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenim la fenomen. Cel care a reu\u0219it, dup\u0103 multe \u00eencerc\u0103ri, s\u0103 ob\u021bin\u0103 reac\u021bia controlat\u0103, a fost fizicianul italian (de origine evreiasc\u0103) Enrico Fermi, \u00eentr-un laborator din Chicago. Abia de aici \u00eencolo se poate vorbi de Proiectul Manhattan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conducerea \u0219tiin\u021bific\u0103 a proiectului a fost asigurat\u0103 de fizicianul american Robert Iulius Oppenheimer, dar proiectul, care a implicat peste 500.000 de oameni, a fost condus de un general american.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deloc neinteresant, proiectul a fost lansat \u00een urma unei scrisori c\u0103tre pre\u0219edintele american (atunci Franklin Delano Roosevelt) de \u00eensu\u0219i Albert Einstein, un pacifist care apoi \u0219i-a regretat gestul, dar proiectul era ini\u021biat. Despre Albert Einstein \u0219i crea\u021bia sa \u0219tiin\u021bific\u0103, cu alt\u0103 ocazie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219adar ca rezultat au fost ob\u021binute 3 dispozitive. Unul experimental, detonat \u00een prim\u0103vara lui 1945, la Los Alamos (New Mexico) \u0219i altele dou\u0103, o bomb\u0103 cu uraniu \u00eembog\u0103\u021bit (existau 5 metode de \u00eembog\u0103\u021bire, au fost abordate toate), iar cealalt\u0103 cu plutoniu (element care nu exist\u0103 \u00een stare natural\u0103 \u00een natur\u0103, dar s-a aauzit de el. Ultimele dou\u0103 au fost lansate asupra ora\u0219elor japoneze Hiroshima (la 6 august 1945) \u0219i Nagasaki (la 9 august), la urma urmei inutil, c\u0103ci Japonia va capitula necondi\u021bionat pe 2 septembrie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aici e momentul s\u0103 formulez o ipotez\u0103 personal\u0103, cu riscurile de rigoare: Stalin era informat despre proiect \u0219i ar fi provocat SUA s\u0103 foloseasc\u0103 bombele, ca \u00een fa\u021ba istoriei aceast\u0103 \u021bar\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 responsabil\u0103. A\u0219a s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. URSS a lansat propria sa bomb\u0103 nuclear\u0103 \u00een 1949 (prea ocupate \u00een r\u0103zboi, sovietele nu mai aveau resurse pentru un proiect propriu).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen istorie r\u0103m\u00e2ne \u0219i faptul c\u0103 \u00een URSS a func\u021bionat prima central\u0103 nuclear\u0103 pentru produc\u021bia de energie la Obnisk. Experimental.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria armelor nucleare \u0219i a centralelor nucleare produc\u0103toare de energie este foarte lung\u0103 \u0219i nu e obiectul demersului de fa\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mi-am pus, la vremea sa, problema surselor de uraniu ale URSS, la vremea cuvenit\u0103. Am \u0219i aici o ipotez\u0103, dar o trec sub t\u0103cere. Despre explozia, \u00een ultimele sile ale lui aprilie 1986, a centralei de la Cernob\u00eel, nici o vorb\u0103. Au avut \u0219i americanii accidente, mai mici, la centralele nucleare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[pricina\u015ful de serviciu] de Radu-Ilarion Munteanu \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 \u00eencepem cu legenda: dup\u0103 ce, \u00een 1933, Hitler devenise cancelarul Germanici, destui fizicieni europeni evrei se refugiaser\u0103 \u00een SUA. Este adev\u0103rat \u00een parte, dar nici pe departe nu to\u021bi ace\u0219ti savan\u021bi ar fi fost implica\u021bi \u00een a\u0219a numit Proiect Manhattan, care a dus la primele 3 bombe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[55,1872,109],"tags":[1120,1873,114,110],"class_list":["post-16294","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-89-90","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-89-90","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-4eO","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16294","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16294"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16294\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16295,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16294\/revisions\/16295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}