de\u00a0Ana Bazac<\/p>\n
\n
Cuprins<\/strong><\/p>\n \u00a0PREAMBUL<\/p>\n S\u0103 re\u021binem ordonat<\/p>\n \n PRIMA PERSPECTIV\u0102<\/p>\n INTRODUCERE \u00ceN CONCEPTE<\/p>\n Definirea prin reciprocitate<\/p>\n Telos <\/em>\u0219i crea\u021bie: emo\u021bie \u0219i cunoa\u0219tere<\/p>\n Art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103: prin telos<\/em><\/p>\n Art\u0103 \u0219i poezie: prin telos<\/em><\/p>\n O POZI\u021aIE NON-CONFORMIST\u0102<\/p>\n Criteriul pl\u0103cerii \u0219i critica poeziei<\/p>\n Critica poeziei din punctul de vedere al unui model str\u0103vechi<\/p>\n MECANISMUL ONTOLOGIC AL POEZIEI CA TEMEI AL CRITICII<\/p>\n Crea\u021bia poetic\u0103 \u0219i principiul universalizabilit\u0103\u021bii morale<\/p>\n Principiul universalizabilit\u0103\u021bii \u0219i poezia fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica<\/p>\n Impulsul poetic este spre generozitatea moral\u0103 a poeziei<\/p>\n \n A DOUA PERSPECTIV\u0102<\/p>\n SEMNAL<\/p>\n Obiectul \u0219i obiectivul principal: poezia<\/p>\n Poezia \u0219i metafizica<\/p>\n Dincolo de emo\u021bia poeziei sunt \u00eencredin\u021b\u0103rile epistemice<\/p>\n \u00cencredin\u021b\u0103rile epistemice nu sunt transpuse \u00een poezie tale quale<\/em>, ci transfigurate \u00een emo\u021bii<\/p>\n \n PERSPECTIVA\u00a0 A TREIA<\/p>\n DEPENDEN\u021a\u0102 DE CONTEXT \u0218I EVENIMENT<\/p>\n \u00a0De unde plec\u0103m<\/p>\n Crea\u021bia uman\u0103 ca proces, ca facere<\/p>\n Ontologie, eveniment \u0219i context<\/p>\n Rezultatul ciocnirii dintre context \u0219i crea\u021bia poetic\u0103: aparen\u021ba<\/p>\n III. 4. 1. Exemplul paradigmei natur\u0103-cultur\u0103<\/em><\/p>\n Sensibilitatea individual\u0103 a poetului \u0219i a receptorului de poezie<\/p>\n Ideologia \u0219i poezia<\/p>\n Poetica este scriere<\/p>\n Arta \u0219i poezia<\/p>\n \n PERSPECTIVA A PATRA<\/p>\n POEZIA CA FENOMENOLOGIE<\/p>\n \u00a0Cum \u00eei apare con\u0219tiin\u021bei realitatea<\/p>\n Orientarea spre subiect este esen\u021bial\u0103<\/p>\n Realitatea v\u0103zut\u0103 fenomenologic<\/p>\n Ce fel de realitate descrie poezia<\/p>\n Poezia ca fenomenologie<\/p>\n \u0218i totu\u0219i: ce este poezia chiar dac\u0103 este mai pu\u021bin dec\u00e2t explica\u021bia<\/p>\n \n \n PERSPECTIVA A CINCEA<\/p>\n V\u00c2RFURI ALE POLIGONULUI<\/p>\n Con\u021binutul<\/p>\n Oferta poeziei, sensul<\/p>\n Poezie \u0219i informa\u021bie<\/p>\n \n A \u0218ASEA PERSPECTIV\u0102<\/p>\n Poezia ca bijuterie<\/p>\n Kalokagathia poeziei<\/p>\n \n PERSPECTIVA A \u0218APTEA<\/p>\n Complementaritatea poeziei<\/p>\n \u00a0#<\/p>\n Textul acesta \u00eencearc\u0103 o construc\u021bie filosofic\u0103. Cel pu\u021bin de la Kant \u00eencoace filosofia este \u0219tiin\u021bific\u0103, adic\u0103 este o analiz\u0103 c\u00e2t se poate de riguroas\u0103 a conceptelor \u00een rela\u021bie cu baza lor empiric\u0103. Iar epistemologia este disciplina filosofic\u0103 ce descompune chiar procesul de cunoa\u0219tere<\/em> \u00een rela\u021bie cu amontele \u0219i cu avalul s\u0103u. A\u0219adar, obiectivul este cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 a poeziei din punctul de vedere al analizei conceptelor acestei cunoa\u0219teri<\/em>: fa\u021b\u0103 de fenomenologia poeziei, adic\u0103 de aparen\u021ba ei pentru con\u0219tiin\u021ba creatorilor \u0219i receptorilor.<\/p>\n A scrie c\u00e2te ceva despre poezie \u00een acest cadru epistemologic<\/em>, despre condi\u021bii, precau\u021bii \u0219i concepte ce marcheaz\u0103 limitele poeziei \u2013 \u0219i a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i disciplinele matematice \u0219i metodologia de definire a conceptelor \u00een \u0219tiin\u021be, normativitatea este eviden\u021biat\u0103 \u0219i este inteligibil\u0103 \u00eenainte de orice prin controlul conceptelor \u2013 \u00eenseamn\u0103 aici a c\u00e2nt\u0103ri con\u021binutul din punctul de vedere al medierilor prin care el apare. \u00a0Aceast\u0103 inten\u021bie[1]<\/sup><\/a> are loc prin asamblarea mai multor perspective \u0219i, desigur, prin mutarea privirii\/trecerea de la o perspectiv\u0103 la alta. Rezultatul dorit este un \u201eefect Kule\u0219ov\u201d[2]<\/sup><\/a>, adic\u0103 o combinare a perspectivelor \u0219i a caracteristicilor \u0219i sensurilor eviden\u021biate \u00een aceste perspective, \u0219i astfel o \u00een\u021belegere sintetic\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 prin efortul cititorilor.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n PREAMBUL<\/strong><\/p>\n S\u0103 re\u021binem ordonat<\/strong><\/p>\n Descrierea teoretic\u0103 a poeziei este, \u00eent\u00e2i, despre modurile de constituire a sistemului de cerin\u021be, criterii \u0219i procese formale<\/em> ale poeziei<\/em>, adic\u0103 structurile formale<\/em> ale acesteia. Dar\u00a0 poezia este nu doar crea\u021bie ci \u0219i recep\u021bionare\/gustare\/folosire \u2013 a\u0219a ca orice crea\u021bie uman\u0103 \u2013 \u0219i toate condi\u021biile formale de realizare a poeziei vizeaz\u0103 ambii s\u0103i versan\u021bi.<\/p>\n \u0218i, din moment ce aceste condi\u021bii formale formeaz\u0103 doar un sistem ideal<\/em> (\u00een sensul de diferit de realul palpabil)\/ virtual<\/em> ce structureaz\u0103 formal <\/em>poezia, realitatea<\/em> acesteia av\u00e2nd loc doar \u00een momentul c\u00e2nd acest sistem este umplut cu structuri de con\u021binut (texte\/sisteme de cuvinte cu func\u021bii \u0219i pozi\u021bii, tot virtuale \u0219i trec\u0103toare dar singurele care zdruncin\u0103 sensibilitatea uman\u0103 \u0219i dau valoare), deci doar \u00een momentul c\u00e2nd acest sistem se vizibilizeaz\u0103 \u00een \u0219i prin culorile efemere dar singurele care p\u0103streaz\u0103 realitatea, condi\u021biile formale de realizare a poeziei pot fi transpuse sau, \u00een orice caz, folosite \u00een \u00een\u021belegerea cel pu\u021bin a artei articulate\/verbalizate, dac\u0103 nu a artei \u00een general.<\/p>\n Iar aici o sugestie metodologic\u0103 (deci general\u0103) este c\u0103, dac\u0103 pe de o parte, are loc o traiectorie a \u00een\u021belegerii de la model<\/em> \u2013 care este, \u00een esen\u021ba sa, formal, deci general \u2013 la o aplica\u021bie<\/em> (aici, poezia) \u0219i pe de alt\u0103 parte, o traiectorie de la aplica\u021bie <\/em>la model<\/em>, \u00een realitate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o \u00eempletire epistemic\u0103 a celor dou\u0103 traiectorii de \u00een\u021belegere. Nici nu se poate altfel, din moment ce, de\u0219i scopul unui model este decelarea unei structuri formale, acest scop se realizeaz\u0103 mereu pe un exemplu\/fapt concret. Chiar modelele matematice au concretul lor.<\/p>\n Dar dac\u0103 e a\u0219a, adic\u0103 modelul formal de constituire a cerin\u021belor, criteriilor \u0219i proceselor formale a fost descris pentru poezie, atunci nu este de prisos s\u0103 folosim acest model formal \u0219i pentru alt aplica\u021bii de art\u0103<\/em>. Deoarece el a fost eviden\u021biat \u2013 chiar acesta e verbul cel mai potrivit, deoarece descrie un inefabil virtual care e totu\u0219i perceput \u2013 prin descrierea sa fenomenologic\u0103. Iar aceast\u0103 descriere este universal\u0103.<\/p>\n O premis\u0103 metodologic\u0103 a acestei sugestii este calitatea comun\u0103 a tipurilor de crea\u021bie artistic\u0103 \u2013 \u0219i mai ales aici a crea\u021biei articulate\/verbalizate \u2013 de a avea ca prim<\/em> obiectiv pl\u0103cerea estetic\u0103\/senzitiv\u0103[3]<\/sup><\/a> (senzorial\u0103) (mai larg, evaluarea estetic\u0103, potrivit senzitivit\u0103\u021bii\/gradului de atingere a sensibilit\u0103\u021bii umane de c\u0103tre crea\u021bii) \u0219i nu informarea\/cunoa\u0219terea sau transpunerea \u00een practic\u0103. Acest prim obiectiv se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u00een func\u021bie de tipurile de art\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te poezia, ea trebuie s\u0103 atrag\u0103 prin expresivitatea<\/em> ei care d\u0103 muzicalitate<\/em> \u2013 dar orice art\u0103 care se exprim\u0103 prin text trebuie s\u0103 fie expresiv\u0103 \u00een mod literar, adic\u0103 s\u0103 simbolizeze mai mult dec\u00e2t \u00een\u021belesul literal<\/em> \/s\u0103 induc\u0103 imagini dincolo de imaginea literal\u0103 (ca gen proxim<\/em>) \u2013 \u0219i, desigur, prin miezul ei de idei: acest miez face diferen\u021ba<\/em>, specificul unic al unei poezii de a fi art\u0103 \u0219i nu o simpl\u0103 versifica\u021bie.<\/p>\n Iar acest concept ne trimite imediat la mesajul<\/em> poeziei: dincolo de form\u0103 \u2013 de\u0219i forma \u00eens\u0103\u0219i are realitatea con\u021binutului imediat ce se materializeaz\u0103 ca inefabil perceput pe l\u00e2ng\u0103 \u0219i \u00een plus fa\u021b\u0103 de percep\u021bia mesajului dat de con\u021binut ca atare<\/em> \u2013 dar \u00een acela\u0219i timp \u0219i facilitat de unitatea expresivit\u0103\u021bii \u0219i ideii, \u0219i sesizat dincolo de<\/em> expresivitate. Ideea poetic\u0103<\/em> este o idee de con\u021binut, ea d\u0103 con\u021binutul poeziei; mesajul <\/em>este o idee de con\u021binut, despre con\u021binutul unei crea\u021bii artistice.<\/p>\n Dar o alt\u0103 premis\u0103 metodologic\u0103 a sugestiei de generalizabilitate relativ\u0103 a modelului formal al poeziei este ordinea<\/em> pe care o pune un asemenea model \u00eentr-o oper\u0103 poetic\u0103 sau, \u00een orice caz, literar\u0103. Ordinea implic\u0103 judecarea scopului \u0219i a raportului \u00eentre acest scop \u0219i mijloace, mai clar judecarea ideii poetice \u0219i a modalit\u0103\u021bilor de realizare. \u0218i cu c\u00e2t judecarea este mai fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, adic\u0103 mai serioas\u0103, cu at\u00e2t rezultatul formal, ordinea asumat\u0103 ca necesar\u0103 pentru \u00eenf\u0103ptuirea ideii poetice, este mai mare.<\/p>\n Desigur, ordinea formal\u0103 \u2013 care implic\u0103 \u0219i o organizare preliminar\u0103 a aspectelor prezumtive de con\u021binut \u0219i ordine de prezentare, de emergen\u021b\u0103 a lor \u2013 nu asigur\u0103 \u0219i rezultatul global, poezia, unicitatea \u0219i valoarea ei. Dar ordinea formal\u0103 este o premis\u0103, adic\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 poezia \u2013 \u0219i arta \u00een general \u2013 nu sunt exuberan\u021be spontane imediate \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci urmarea deliber\u0103rii<\/em> ce d\u0103 inten\u021bionalitatea <\/em>\u00eens\u0103\u0219i a actului creativ.<\/p>\n ***<\/strong><\/p>\n De aceea, \u00een\u021belegerea poeziei presupune privirea ei din punctul de vedere al dialecticii posibilului \u0219i necesarului<\/em>. Dar, deoarece poezia este\u00a0 crea\u021bie uman\u0103 \u2013 iar poezia\/poeticitatea, element constitutiv al ontologiei \u2013 acest prim obiectiv pleac\u0103 firesc de la \u00eentrebarea celui care practic\u0103<\/em> sau vrea s\u0103 practice<\/em> poezia: cum s\u0103 faci o poezie?<\/p>\n Doar nu po\u021bi s\u0103 scrii o poezie oricum, receptorii ei trebuie s\u0103 adevereasc\u0103 esen\u021ba ei de a fi poezie. Iar pentru asta, forma este o constr\u00e2ngere<\/em> a libert\u0103\u021bii <\/em>de a exprima versificat. Dar\u00a0 imediat derularea reflect\u0103rii se confrunt\u0103 cu \u0219i cere tot felul <\/em>de genuri proxime<\/em> \u2013 concepte ce \u00eenglobeaz\u0103 imediat fenomenul \u2013 \u0219i de diferen\u021be specifice<\/em>,\u00a0 concepte ce \u00eel caracterizeaz\u0103\/diferen\u021biaz\u0103 imediat. Iar acest atribut de imediatitate se rostogole\u0219te, adic\u0103 se transfer\u0103 asupra a noi \u0219i noi apartenen\u021be \u0219i caracteriz\u0103ri, pe m\u0103sur\u0103 ce investiga\u021bia scoate la iveal\u0103 noi determin\u0103ri.<\/p>\n Astfel, de ce doar poezia? \u00centreaga literatur\u0103 <\/em>are loc potrivit canoanelor \u2013 structuri de constr\u00e2ngeri \u201eformale\u201d de diferite tipuri \u2013 deci toate tipurile de autori <\/em>din sau lega\u021bi de literatur\u0103 sunt creatori sau doar dependen\u021bi de canoane, sau au diferite pozi\u021bii fa\u021b\u0103 de canoane. Fa\u021b\u0103 de criterii<\/em>, fa\u021b\u0103 de exemple<\/em>, de verificarea respect\u0103rii<\/em>, de m\u0103suri de \u00eendep\u0103rtare de canoane<\/em>, de evaluarea <\/em>respect\u0103rii \u0219i \u00eendep\u0103rt\u0103rii de canoane. Iar aceast\u0103 evaluare aduce \u00een scen\u0103 conceptul de valoare<\/em>.<\/p>\n Dar evaluarea este interpretare<\/em>, iar aceasta ne duce la \u00eentreb\u0103ri despre limbaj<\/em>, comunicare<\/em>, feluri, niveluri, regiuni, form\u0103, stil, \u0219i \u00een orice caz despre libertatea \u0219i constr\u00e2ngerile formei fixe \u0219i formei libere<\/em>: nu acestea dau seam\u0103 despre cum au loc \u00een poezie poeticitatea necesar\u0103 \u0219i posibil\u0103?<\/p>\n \u0218i atunci, pentru a descifra cum au loc toate acestea \u0219i, mai ales, care sunt \u0219i de ce particularit\u0103\u021bile crea\u021biei poetice fa\u021b\u0103 de crea\u021bia literar\u0103 sunt chiar emblematice pentru ansamblul crea\u021biei literare, \u2013 \u0219i mai mult, fa\u021b\u0103 de art\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 deci pentru a releva dialectica discontinuu-continuu \/ general-particular<\/em>, este bine s\u0103 cunoa\u0219tem teoriile asupra crea\u021biei literare\/despre nivelul meta<\/em>, ce vizeaz\u0103 un fel de logic\u0103 de ordinul doi, dup\u0103\/meta<\/em> logica limbajului natural.<\/p>\n Dar aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 opera literar\u0103 \u0219i, concret, poezia, are\/au pe l\u00e2ng\u0103 func\u021bia estetic\u0103, \u0219i una de influen\u021bare\/formare a con\u0219tiin\u021bei estetice \u0219i morale a societ\u0103\u021bii. Contextul social nu este, astfel, rupt de definirile cele mai tehnic abstracte, \u00een sensul de c\u00e2t mai neutre.<\/p>\n ***<\/strong><\/p>\n Ideea esen\u021bial\u0103 este c\u0103 cercetarea \u2013 \u00een esen\u021ba ei dat\u0103 de poezie, multidisciplinar\u0103 \/ trans-disciplinar\u0103 \u2013 este mereu tehnic\u0103, desigur, dar ea are un rost trans-tehnic<\/em>. Nu studiem estetica sau teoria literaturii sau critica literar\u0103, sau o \u0219coal\u0103 filosofic\u0103 numai pentru a ne delecta cu fine\u021bea spiritului.\u00a0 Ci pentru c\u0103 exprimarea coerent\u0103 a acestei fine\u021bi ne ajut\u0103 s\u0103 fim oameni, s\u0103 fim mai mult oameni. Adic\u0103 s\u0103 avem mai multe unelte intelectuale<\/em>: nu doar pentru descrierea lumii, ci \u0219i pentru transformarea ei, pentru umanizarea ei. Iar dac\u0103 cercetarea \u0219i obiectul ei concret, aici, poezia, provoac\u0103 la \u00eentreb\u0103ri despre autodep\u0103\u0219irea noastr\u0103 ca subiec\u021bi activi ai lumii, \u0219i nu r\u0103m\u00e2n doar descrieri, mai mult, nu influen\u021beaz\u0103 numai s\u0103 fie urmate, s\u0103 fie preluate, ci s\u0103 \u00eentrebe mai departe<\/em>, atunci \u0219i cercetarea \u0219i poezia merit\u0103.<\/p>\n ***<\/strong><\/p>\n Discu\u021bia despre poezie arat\u0103, \u0219i ea, c\u00e2t de legat\u0103 este filosofia de via\u021ba real\u0103 de zi cu zi. Denumiri \u0219i perspective nu imediat intuitive, ba chiar contraintuitive, nu trebuie s\u0103 ne \u00eendep\u0103rteze de filosofie. De-altfel \u2013 \u0219i nu din auto-idealizare \u2013 filosofii au accentuat mereu \u0219i interdependen\u021ba filosofiei de via\u021b\u0103 \u0219i importan\u021ba ei practic\u0103 pentru via\u021b\u0103. \u0218i fenomenologia a f\u0103cut la fel: pe de o parte, fenomenologia nu spune dec\u00e2t lucruri de bun sim\u021b \u2013 chiar dac\u0103 avanseaz\u0103 concepte ce ne pot pierde \u2013 lucruri pe care le putem spune altfel dar care \u00eenseamn\u0103 aceea\u0219i privire comun\u0103, de care, iat\u0103 nu suntem con\u0219tien\u021bi, iar pe de alt\u0103 parte, cum fenomenologia sesizeaz\u0103 \u0219i aspecte inedite, dar esen\u021biale, fa\u021b\u0103 de ceea ce sesiz\u0103m cu to\u021bii.<\/p>\n ***<\/p>\n E nevoie de \u0219tiin\u021ba<\/em> despre\/teoria<\/em> despre? Desigur, iar pl\u0103cerea intelectual\u0103 ce poate fi iscat\u0103 de ea este, pentru teoreticieni, analog\u0103 pl\u0103cerii estetice generate de \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem doar la forma articulat\u0103, textual\u0103, a artei \u2013 crea\u021bia ca atare. Doar c\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, un teoretician al artei nu este per se<\/em> \u0219i un practician al artei. \u0218i din nefericire pentru el \u2013 deoarece, ne place la to\u021bi s\u0103 credem, c\u0103 doar o dovad\u0103 sau presim\u021bire a e\u0219u\u0103rii practice i-ar fi f\u0103cut pe unii s\u0103 fie \u201edoar teoreticieni\u201d\u2013 \u0219i din fericire pentru poe\u021bi, care au rezerve serioase fa\u021b\u0103 de dezv\u0103luiri ce le-ar periclita caracterul de miracol nea\u0219teptat, spontan \u0219i unic al efortului lor.<\/p>\n \u0218tiin\u021ba\/teoria literaturii d\u0103 \u00een\u021belesuri\u00a0 \u00een care chiar creatorii caut\u0103 s\u0103-\u0219i toarne crea\u021biile. Aceste \u00een\u021belesuri formeaz\u0103, deci, matrici<\/em> (nu ne permitem s\u0103 spunem matri\u021be, desigur) care, \u0219i ele, sunt un fel de carne, de fapt, mai degrab\u0103 o osatur\u0103 pentru carnea real\u0103 \u0219i final\u0103 a poeziei. Deci, de\u0219i forma <\/em>\u00a0\u2013\u00a0 adic\u0103 structurile abstracte \u0219i generale despre<\/em>, date de teorie \u2013 este dat\u0103, ea este o osatur\u0103 virtual\u0103 pentru carnea final\u0103 a poeziei. Ca urmare \u2013 \u0219i acesta este primul mesaj aici, dar clar \u0219i explicit, nu implicit \u0219i sub\u00een\u021beles cum sunt mesajele \u2013 noi putem avea osatura, dar dac\u0103 mai e \u0219i virtual\u0103, nu se \u00eentrevede niciun succes real. Trebuie s\u0103 o \u0219i prob\u0103m: deci s\u0103 facem<\/em> poezie.<\/p>\n \u0218i, ca s\u0103 apreciem importan\u021ba formei<\/em>, s\u0103 ne amintim un text citit demult \u00eentr-o revist\u0103 de umor. A\u0219adar, pe c\u00e2nd moda postbelic\u0103 a permanentului la femei \u2013 ca dovad\u0103 de respectabilitate \u0219i chiar de comoditate \u2013 a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 de moda p\u0103rului l\u0103sat lejer sau tapat, coafezele \u00eengrijorate au \u021binut un congres pentru a vedea ce solu\u021bii exist\u0103 \u00eempotriva \u00eencet\u0103\u021benitei lor strategii de valorificare a meseriei. Iar o voce care a f\u0103cut multe surate s\u0103 viseze \u0219i s\u0103 spere a sunat astfel: \u201eSolu\u021bia e simpl\u0103, nu trebuie s\u0103 ne \u00eenver\u0219un\u0103m \u00eempotriva modei noi. Ba chiar dimpotriv\u0103. Iat\u0103: facem un permanent str\u00e2ns, apoi \u00eel des-permanentiz\u0103m printr-un masaj puternic cu Serul antipermanent<\/em>, apoi vom monta bigudiuri pe p\u0103rul \u00eendreptat astfel, iar dup\u0103 intervalul sub casc\u0103 \u0219i scoaterea bigudiurilor vom tapa bine \u0219i vom da cu mult fixativ. Iar at\u00e2tea momente de coafur\u0103 vor fi chiar mai bine pl\u0103tite, nu?\u201d \u201eDoar \u2013 a ad\u0103ugat vorbitoarea cu o secund\u0103 mai \u00eenainte s\u0103 se porneasc\u0103 ropotele de aplauze \u2013 Serul antipermanent <\/em>mai trebuie descoperit\u201d.<\/p>\n \u201eSerul antipermanent<\/em>\u201d este m\u0103iestria de a exprima ideea poetic\u0103, este con\u021binutul <\/em>concret unic ce transform\u0103 forma\/matricea virtual\u0103 \u00eentr-o parte a mesajului dat numai de acest con\u021binut. Con\u021binutul d\u0103 valoare\u00a0 formei\/matricii\/strategiei\/modelului. F\u0103r\u0103 acestea din urm\u0103,<\/em> nu \u00een\u021belegem<\/em>. Dar f\u0103r\u0103 con\u021binut, poezia\/arta nu exist\u0103.<\/em><\/p>\n ***<\/strong><\/p>\n Cum putem analiza poezia? Ca orice lucru din existen\u021b\u0103, poezia poate fi abordat\u0103 ca av\u00e2nd form\u0103 <\/em>\u0219i con\u021binut<\/em>. Con\u021binutul este mereu concret, a\u0219a \u00eenc\u00e2t analiza con\u021binutului este critic\u0103 literar\u0103<\/em>. Forma este, pe de alt\u0103 parte, o structur\u0103 relativ abstract\u0103, deci analiza sa este teorie literar\u0103<\/em>. Iar privirea filosofic\u0103, meta<\/em>, asupra lor este estetic\u0103<\/em>. Estetica este o disciplin\u0103 filosofic\u0103 ce desf\u0103\u0219oar\u0103 deductiv concepte universale<\/em> \u2013 ca aprecieri testate universal \u2013 legate de crea\u021bia literar\u0103 \u0219i, \u00een general, artistic\u0103 \u0219i confrunt\u0103 operele artistice din perspectiva acestor concepte, eviden\u021biind fenomene specifice \u00een acest c\u00e2mp al crea\u021biei umane.<\/p>\n Aceste elemente fixe trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rilor \u201esimple\u201d aristotelice care vor s\u0103 stabileasc\u0103 \u201emateria\u201d poeziei, structurarea sa formal\u0103<\/em>, caracterul ei independent \u0219i obiectiv dup\u0103 ce a fost creat\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, raportul de dependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de creatorul poet, \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, finalitatea sa.<\/p>\n De fapt, cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 a acestor aspecte are loc din multe unghiuri de vedere. \u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, aici \u2013 asupra permanentului element comparativ al poeziei, \u0219tiin\u021ba, \u0219i asupra rostului poeziei, descifrat cu ajutorul \u00eentreb\u0103rii \u201epentru ce\u201d.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n PRIMA PERSPECTIV\u0102<\/strong><\/p>\n INTRODUCERE \u00ceN CONCEPTE<\/p>\n Definirea prin reciprocitate<\/strong><\/p>\n Forma<\/em> e osatura: deci nu este o parte exterioar\u0103 poeziei, un suport exterior al ei, o schel\u0103, ci, ca structur\u0103 de rezisten\u021b\u0103, face parte din arhitectura global\u0103 a poeziei, o invizibil\u0103 constitu\u021bie intern\u0103 indestructibil manifestat\u0103 \u00een con\u021binutul concret. Dar ea este repetabil\u0103 \u0219i reproductibil\u0103, \u0219i chiar matematizabil\u0103, deci o structur\u0103 universal\u0103<\/em> \u0219i astfel familiar\u0103<\/em>: poezia este recunoscut\u0103<\/em> \u0219i, inerent, descris\u0103\/definit\u0103 ca poezie<\/em> tocmai \u0219i numai potrivit formei sale.<\/p>\n Con\u021binutul <\/em>e construc\u021bia \u00eens\u0103\u0219i, cu form\u0103 cu tot dar dep\u0103\u0219ind-o, \u00eembr\u0103c\u00e2nd-o \u00een arhitectura unic\u0103 a fiec\u0103rei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri. Con\u021binutul este ideea poetic\u0103 concret\u0103<\/em> \u0219i realizat\u0103<\/em>, manifestat\u0103<\/em>. Nararea ei poate abstrage\/re\u021bine \u0219i ea forme ale con\u021binutului (repetabile, recognoscibile) \u2013 deci altele dec\u00e2t forma-schel\u0103\/forma-osatur\u0103 \u2013 dar con\u021binutul determin\u0103 ceea ce este unic poeziei \u00eens\u0103\u0219i\/crea\u021biei poetice realizate<\/em> \u0219i, iat\u0103, manifestate sub o form\u0103 concret\u0103 anumit\u0103 \u0219i unic\u0103: con\u021binutul determin\u0103 gustarea<\/em> ei.<\/p>\n Telos<\/em><\/strong>[4]<\/sup><\/a> \u0219i crea\u021bie: emo\u021bie \u0219i cunoa\u0219tere<\/strong><\/p>\n Dar ce \u00eenseamn\u0103 a gusta<\/em> poezia \u0219i, evident, o poezie concret\u0103? \u00censeamn\u0103\u00a0 a avea tr\u0103iri, emo\u021bii atunci c\u00e2nd o citim\/auzim. Primul rost<\/em> \/telos<\/em> al poeziei este provocarea\/generarea emo\u021biilor<\/em>. Acest prim <\/em>rost \u00eenscrie poezia \u00een\u00a0 art\u0103, iar arta este genul s\u0103u proxim.<\/p>\n Dar ce \u00eenseamn\u0103 a provoca emo\u021bii? \u00censeamn\u0103 a provoca \u00eenc\u00e2ntare<\/em> \u0219i interpretare<\/em>. \u00cenc\u00e2ntarea este reac\u021bia de pl\u0103cere intens\u0103<\/em> \u2013 ca \u0219i cum \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 a cititorului\/ascult\u0103torului ar c\u00e2nta (\u00een-c\u00e2ntare, etimologia ne ajut\u0103 foarte mult) iar aceast\u0103 c\u00e2ntare interioar\u0103 \u0219i manifestat\u0103 \u00eentr-un fel sau altul ar fi o irepresibil\u0103 dorin\u021b\u0103 \u2013 provocat\u0103 de totalitatea<\/em> poeziei \u0219i deci\/concret, de con\u021binutul<\/em> ei. Iar \u00eenc\u00e2ntarea este uman\u0103<\/em>: pl\u0103cerea intens\u0103 nu se consum\u0103 la nivelul fiziologic al sim\u021birii ci se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te la nivelul mental al g\u00e2ndirii. Poezia \u00eenc\u00e2nt\u0103 deoarece provoac\u0103 interpret\u0103ri<\/em>, iar interpretarea <\/em>\u00eens\u0103\u0219i \u0219i interpretabilitatea <\/em>poeziei sunt ceea ce \u2013 \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103<\/em>, adic\u0103 dincolo de muzicalitatea<\/em> ce adreseaz\u0103 sim\u021birea<\/em> \u2013\u00a0 determin\u0103 pl\u0103cerea artistic\u0103 intens\u0103.\u00a0 Poezia provoac\u0103 supraexpunere la toate aspectele sale \u2013 oamenii vibreaz\u0103 la muzicalitatea poeziei \u0219i la tema ei deopotriv\u0103 \u2013 o unitate emo\u021bional\u0103 nu doar a poetului-receptorului, ci a tuturor oamenilor care o citesc\/o ascult\u0103, chiar dac\u0103 fiecare simte altfel. Dar unitatea emo\u021bional\u0103 nu e suficient\u0103, adic\u0103 e superficial\u0103: unitatea necesit\u0103 articulare \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d, adic\u0103 argumente temeinice \u00een justificarea l\u0103untric\u0103.<\/p>\n Iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 al doilea<\/em> rost al poeziei este generarea de cunoa\u0219tere<\/em>: de informa\u021bie <\/em>\u2013 fiecare cuv\u00e2nt \u0219i fiecare structur\u0103 de cuvinte este\/poate fi informa\u021bie (deci numai dac\u0103 rezoneaz\u0103 cu idei, cuno\u0219tin\u021be deja existente) \u2013 \u0219i de\u00a0 semnificare a informa\u021biei<\/em> (adic\u0103 de cunoa\u0219tere propriu-zis\u0103), de\u00a0 \u00een\u021belepciune<\/em>\/cuprindere unitar\u0103 a ansamblului semnificat \u00eentr-o sintez\u0103 cu valen\u021be universale.<\/p>\n Sinteza universalizatoare determinat\u0103 de poezie apare \u2013 a\u0219a cum este de obicei teoretizat\u0103 \u2013 ca intui\u021bie<\/em> a \u00eentregului, intui\u021bia p\u0103r\u00e2nd unora a fi singura posibilitate de aprehensiune<\/em> (Kant: sesizare<\/em>) a \u00eentregului. Dar, dac\u0103 la Kant intui\u021bia nu era sesizarea direct\u0103 a \u00eentregului ci doar percep\u021bia\/recep\u021bia sa direct\u0103 \u2013 percep\u021bie-recep\u021bie ce, pe de o parte, este pur\u0103<\/em>, adic\u0103 este a cadrului de spa\u021biu-timp f\u0103r\u0103 de care fenomenele din experien\u021b\u0103 nici nu pot fi recep\u021bionate, iar pe de alt\u0103 parte este empiric\u0103<\/em>, adic\u0103 prive\u0219te obiectul, la care senza\u021biile dau \u00een ansamblul lor percep\u021bia fenomenului \u2013 la\u00a0 Husserl intui\u021bia este \u00eentr-adev\u0103r sesizare a \u00eentregului.\u00a0 Altfel spus, la Husserl, caracterul intuibil al realit\u0103\u021bii (aici, al poeziei) este dat de con\u0219tiin\u021ba subiectului \u0219i permite o intui\u021bie pur\u0103<\/em> (adic\u0103 intui\u021bia\/intuitivitatea \u00eentregului ca atare, corespunz\u0103toare la Kant intui\u021biei empirice (permise de intuirea spa\u021biu-timpului)), aici\u00a0 a receptorului. Dar \u0219tiin\u021bific, noi \u0219tim ast\u0103zi c\u0103 intui\u021bia este o tasare a experien\u021belor, deci o sintez\u0103 a cunoa\u0219terii \u00een ansamblul experien\u021belor: deci un mod de cunoa\u0219tere prin compararea <\/em>sintezei existente cu fenomenul global din realitate, tocmai sinteza existent\u0103 permi\u021b\u00e2nd decelarea \u2013 clar abductiv\u0103 \u2013 a genului proxim<\/em> de \u00eencadrare mental\u0103 a fenomenului, a unei diferen\u021be specifice<\/em> sau a unei ierarhii de propriet\u0103\u021bi<\/em>, deci decelarea \u0219i a \u00eencadr\u0103rii fenomenului prezent\/prezentat acum \u00een clase cunoscute dar \u0219i a sesiz\u0103rii specificului. Dar sesizarea nu \u00eenseamn\u0103 cunoa\u0219tere<\/em>: de abia dup\u0103 desf\u0103\u0219urarea metodic\u0103 a analizei fenomenului, intui\u021bia primar\u0103\u00a0 este adeverit\u0103 sau chiar dezmin\u021bit\u0103.<\/p>\n Fiecare creatur\u0103 \u2013 natural\u0103 sau artificial\u0103, tangibil\u0103 sau virtual\u0103, obiectual\u0103 sau non-obiectual\u0103\/ rela\u021bional\u0103 \u2013 determin\u0103 emo\u021bii \u0219i cunoa\u0219tere. \u0218i fiecare crea\u021bie uman\u0103 implic\u0103 \u0219i determin\u0103 \u0219i emo\u021bii \u0219i cunoa\u0219tere. Deci din acest punct de vedere, cele dou\u0103 rosturi de mai sus sunt ale artei \u00een general, \u0219i nu doar ale poeziei.<\/p>\n Mai mult, ele sunt rosturi ale oric\u0103rei crea\u021bii.<\/p>\n Art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103: prin telos<\/em><\/strong><\/p>\n Ca urmare, \u00eent\u00e2i, diferen\u021ba dintre art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 este dat\u0103 de ierarhia \u0219i propor\u021bia celor dou\u0103 rosturi<\/em>. Rostul prim \u0219i principal al \u0219tiin\u021bei este cunoa\u0219terea<\/em>. C\u0103 \u0219tiin\u021ba implic\u0103 o puternic\u0103 emo\u021bie \u2013 pl\u0103cere intelectual\u0103 \u0219i la creatorii ei \u0219i la receptorii ei \u2013 este unanim cunoscut. Dar obiectivul explicit \u0219i ra\u021biunea de a fi a \u0219tiin\u021bei sunt cunoa\u0219terea, c\u00e2t mai \u0219i din ce \u00een ce mai \u00eentemeiat\u0103. Rostul prim \u0219i principal al artei este emo\u021bia<\/em>. Faptul c\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, emo\u021bia generat\u0103 de arte se converte\u0219te \u00een \u0219i se \u00eent\u0103re\u0219te prin cunoa\u0219tere este, de asemenea, cunoscut.<\/p>\n Dar emo\u021bia artistic\u0103 poate s\u0103 nu ajung\u0103 la cunoa\u0219tere. Oamenii vibreaz\u0103 la o pies\u0103 muzical\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i traduc\u0103 articulat \u00een minte semnifica\u021biile ei. Bucuria percep\u021biilor vizuale ale unei picturi\u00a0 este neciobit\u0103 \u0219i c\u00e2nd aceste percep\u021bii nu sunt explicitate articulat \u00een minte.<\/p>\n Mai mult. Spectatorii pot tr\u0103i foarte intens trama unei piese de teatru sau desf\u0103\u0219urarea intrigii unui roman: tr\u0103irea intens\u0103 este determinat\u0103 de \u0219i \u00eenso\u021be\u0219te mi\u0219c\u0103rile de b\u0103t\u0103tur\u0103 ce eviden\u021biaz\u0103 urzeala. Povestea ca atare<\/em>, \u0219i nu semnifica\u021biile ei, este baza emo\u021biei \u00een arta articulat\u0103.<\/p>\n Dar povestea din arta articulat\u0103 \u0219i povestea din poezie difer\u0103 foarte mult. Povestea din poezie este simpl\u0103, o simpl\u0103 descriere a unui fapt. Pe c\u00e2nd povestea dintr-un roman, chiar dintr-o schi\u021b\u0103, este complex\u0103, include aspecte pozitive \u0219i negative, contradic\u021bii \u0219i chiar un anumit determinism al lor, \u0219i mai ales aprecieri\/atitudini de \u00eendoial\u0103 \u0219i ironice. Or, \u00een afara unor tipuri specializate de versuri umoristice (de ex., epigramele), poezia nu con\u021bine umor. Contra-modelul poeziei \u0219i, mai mult, al artei articulate narative este textul \u0219tiin\u021bific: obiectivul acestuia este \u00een\u021belegerea determinismului, inclusiv prin analiza contradic\u021biilor. Dac\u0103 arta articulat\u0103 narativ\u0103 nu con\u021bine contradic\u021bii, \u00eendoieli \u0219i ironie, este kitsch. Or, \u0219tiin\u021ba ca atare este exterioar\u0103 kitsch-ului.<\/p>\n Art\u0103 \u0219i poezie: prin telos<\/em><\/strong><\/p>\n \u0218i atunci care este diferen\u021ba specific\u0103 a poeziei\/poeticit\u0103\u021bii realizate ca poieticitate<\/em> (autorul folose\u0219te acest termen\u00a0 ce trimite la crea\u021bie (gen proxim), adic\u0103, simplu, poieticitatea se refer\u0103 la facerea caracterului<\/em> \u201epoetic\u201d al artei articulate \u00een general: caracter de crea\u021bie imaginativ\u0103 ce are loc \u00eentr-un cadru de reguli<\/em>, oric\u00e2t de general, ce configureaz\u0103 sensul de crea\u021bie<\/em>) fa\u021b\u0103 de art\u0103 \u00een general? Tocmai \u0219i numai transcenderea emo\u021biei pove\u0219tii\/descrierii<\/em> \u00een emo\u021bie \u00een interpretare\/emo\u021bie dat\u0103 de revelarea semnifica\u021biilor. <\/em>Poezia are rost atunci c\u00e2nd \u00eenc\u00e2ntarea se manifest\u0103 dincolo de recep\u021bionarea descrierii care face vizibil\u0103 \u00een mod articulat\u00a0 realitatea concret\u0103, ca interpretare imediat\u0103 \u0219i inseparabil\u0103<\/em>: ca ajungere la concept\/ridicare a descrierii pove\u0219tii la nivelul de descriere conceptual\u0103 cu sens.<\/p>\n Simplu spus, descrierea conceptual\u0103 este ideea principal\u0103\/ansamblul ideatic specific al unei poezii: dar transfigurate emo\u021bional\/exprimate emo\u021bional<\/em>. Descrierea conceptual\u0103 nu<\/em> este ansamblul ideatic\u00a0 \u00een\u0219iruit \u00eentr-un referat \u0219colar sau \u00eentr-o analiz\u0103 literar\u0103 savant\u0103: deoarece aici lipse\u0219te transfigurarea emo\u021bional\u0103.<\/p>\n \u00cen acest sens, poeticitatea este o caracteristic\u0103 a artei: poate nu a artei \u00een general, ci doar a artei articulate. Mai clar, poeticitatea este acea caracteristic\u0103 a artei articulate care const\u0103 \u00een transmiterea mediat\u0103<\/em> a unei idei printr-o descriere ce nu urm\u0103re\u0219te \u00een primul r\u00e2nd transmiterea ideii, ci pl\u0103cerea estetic\u0103<\/em>. Dar pl\u0103cerea estetic\u0103<\/em> \u2013 aceast\u0103 prim\u0103 schimbare a min\u021bii \u0219i, mai larg, a fiin\u021bei \u00eentregi a receptorului de art\u0103 articulat\u0103 \u2013 este, evident, \u00een primul r\u00e2nd<\/em> complex senzorial\u0103: ea este exprimat\u0103 spontan, inclusiv prin atributul \u201efrumos!\u201d ca prim\u0103 caracterizare spontan\u0103 a obiectului poetic <\/em>ce a determinat tres\u0103rirea senzorial\u0103 a subiectului<\/em>. Doar prin intermediul \u0219i \u00een urma pl\u0103cerii complex senzoriale, pl\u0103cerea estetic\u0103 prive\u0219te \u0219i ideea\/ mesajul ideatic al artei articulate[5]<\/sup><\/a>.<\/p>\n O POZI\u021aIE NON-CONFORMIST\u0102<\/p>\n Criteriul pl\u0103cerii \u0219i critica poeziei<\/strong><\/p>\n S\u0103 ne oprim un moment la primul rost al poeziei, provocarea emo\u021biilor, \u00een esen\u021b\u0103, a pl\u0103cerii. Dincolo de calificarea poeziei cu adjectivul estetic din jurul frumosului <\/em>\u2013 \u0219i desigur, acest adjectiv este folosit natural \u0219i atunci c\u00e2nd poezia sus\u021bine vreo descriere care nu este \u00een sine frumoas\u0103 sau atr\u0103g\u0103toare \u2013 la ce anume tresare receptorul, ce anume \u00eei face pl\u0103cere \u00een arta articulat\u0103?<\/p>\n Depinde de felul acestei arte.\u00a0 \u00centreaga art\u0103 articulat\u0103 are \u0219i este determinat\u0103 de forme, dar importan\u021ba formei nu este aceea\u0219i \u00een cazul unui roman sau al unei nuvele \u0219i \u00een cazul poeziei. \u00cen roman\/nuvel\u0103, \u00eenainte de toate<\/em>, pl\u0103cerea este generat\u0103 de povestire, de intrig\u0103, de subiect, pe c\u00e2nd\u00a0 \u00een poezie, pl\u0103cerea este generat\u0103 \u00eenainte de toate<\/em> de muzicalitatea poetic\u0103<\/em>, deci cumva de formele ce atest\u0103 poeticitatea. Iar cum formele nu exist\u0103 f\u0103r\u0103 con\u021binut, muzicalitatea poetic\u0103 \u2013 autorul descriind detaliat probleme ale ritmului, rimei, limbajului \u2013 atrage imediat aten\u021bia \u0219i asupra descrierii poetice ca atare \u0219i asupra mesajelor, a ideilor decelate din descriere.<\/p>\n Dar din acest punct de vedere, poezia este totu\u0219i concurat\u0103 de roman, nuvele, schi\u021be. Acestea ofer\u0103 cititorilor ceva ce \u00eei intereseaz\u0103 imediat<\/em>: o experien\u021b\u0103 bogat\u0103 de rela\u021bii interumane ce eviden\u021biaz\u0103 conflicte, evolu\u021bii \u0219i cauze complexe, care \u2013 toate acestea \u2013 permit mai u\u0219or \u0219i conduc f\u0103r\u0103 probleme la interpretarea<\/em> lor (deci la dezvoltarea meta-limbajului de ordinul I). Pe c\u00e2nd poezia ofer\u0103 experien\u021be mult mai simple, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 ca tr\u0103iri despre<\/em> ale vocii din poezie, ceea ce nu cer neap\u0103rat nivelul interpret\u0103rii ce pare ad\u0103ugat, o \u201esolicitare\u201d \u00een plus: dimpotriv\u0103, interpretarea este dat\u0103, deci pur \u0219i simplu invit\u0103 la asumare.<\/p>\n Iar dac\u0103 arta articulat\u0103 este chiar o nevoie \u2013 nu neap\u0103rat de distrac\u021bie<\/em> ca odihn\u0103 \u0219i refacere\u00a0 a echilibrului psihic\/\u201e\u00eenc\u0103rcare a bateriilor\u201d, cum se spune \u00eentr-o incredibil\u0103 expresie revelatoare a caracterului istoric al exprim\u0103rii \u0219i a rezonan\u021bei cu o problem\u0103 fundamental\u0103 a prezentului, ci de auto-dezvoltare\u00a0 prin odihn\u0103\/ocupa\u021bie de timp liber<\/em> \u2013 deci de \u00eembog\u0103\u021bire a cuno\u0219tin\u021belor despre lume \u0219i de \u00eembog\u0103\u021bire a capacit\u0103\u021bii de g\u00e2ndire critic\u0103 despre lume, \u0219i de \u00eembog\u0103\u021bire a capacit\u0103\u021bii de interpretare, o dat\u0103 mai mult poezia se dovede\u0219te mai slab\u0103 fa\u021b\u0103 de roman, nuvel\u0103, schi\u021b\u0103, pies\u0103 de teatru citit\u0103 (deci nu complic\u0103m aici cu aspectul vizion\u0103rii jocului). Deoarece poezia ofer\u0103 tr\u0103iri care, \u00een fond, sunt cunoscute<\/em>: nimeni nu\u00a0 \u00ee\u0219i \u00eembog\u0103\u021be\u0219te cuno\u0219tin\u021bele afl\u00e2nd o nou\u0103 exemplificare a unor tr\u0103iri, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin\u00a0 \u00ee\u0219i \u00eembog\u0103\u021be\u0219te g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i capacitatea de interpretare: aceasta din urm\u0103 deja exist\u0103 \u00een receptor<\/em>. \u00cen afara unor cercuri de oameni interesa\u021bi de poezie \u2013 \u0219i care, mul\u021bi dintre ei, o privesc mai degrab\u0103 ca pe o provocare pentru a-\u0219i dovedi apartenen\u021ba la acest cerc, dar care, to\u021bi, unesc preocup\u0103ri de critic\u0103 literar\u0103\u00a0 \u0219i de \u201epractic\u0103\u201d \u2013 ceilal\u021bi<\/em> consider\u0103 poezia mai degrab\u0103 ca o art\u0103 veche, istoric determinat\u0103, desigur, dar a c\u0103rei adula\u021bie ast\u0103zi, \u0219i concret\/mai ales \u00een \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rile ei libere \u0219i filosofice de acum, este nefireasc\u0103\/un semn de snobism.<\/p>\n Faptul c\u0103, totu\u0219i, ei pot cunoa\u0219te poezii \u0219i chiar le pot gusta are o dubl\u0103 cauz\u0103: oamenii au \u00eenv\u0103\u021bat poezii din copil\u0103rie, de la \u0219coal\u0103, \u0219i le-au interiorizat eventual \u2013 adic\u0103 leag\u0103 de ele semnifica\u021bii\/interpret\u0103ri \u2013 datorit\u0103 muzicalit\u0103\u021bii lor \u0219i datorit\u0103 bagajului (cel pu\u021bin atunci) nou de cuno\u0219tin\u021be \u0219i semnifica\u021bii ce indic\u0103 un drum. A\u0219adar, a doua cauz\u0103 este \u2013 repet\u00e2nd cele de mai sus \u2013 exemplaritatea poetic\u0103 <\/em>a poeziilor\u00a0 \u00eenv\u0103\u021bate: muzicalitatea poetic\u0103 ce le-a \u00eembog\u0103\u021bit atunci lumea<\/em> de cuno\u0219tin\u021be \u0219i tr\u0103iri \u0219i pe care nu o uit\u0103 \u0219i nu o exclud.<\/p>\n Faptul c\u0103 pentru ace\u0219ti oameni modelul<\/em> de poezie este poezia cu rime \u0219i probleme<\/em>, \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u00een copil\u0103rie, nu este vreun semn de conservatorism sau r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103. Deoarece chiar criteriul pl\u0103cerii estetice<\/em> arat\u0103 c\u0103 o poezie care inund\u0103 cultura cu tr\u0103iri \u201ealbe\u201d repetate la nesf\u00e2r\u0219it este mai degrab\u0103 dubioas\u0103, adic\u0103 generatoare de \u00eendoial\u0103.<\/p>\n Critica poeziei din punctul de vedere al unui model str\u0103vechi<\/strong><\/p>\n Dimpotriv\u0103,