{"id":16465,"date":"2026-08-31T23:16:46","date_gmt":"2026-08-31T21:16:46","guid":{"rendered":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16465"},"modified":"2026-08-31T23:16:46","modified_gmt":"2026-08-31T21:16:46","slug":"republica-bananiera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=16465","title":{"rendered":"\u201eRepublic\u0103 bananier\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

[cuvinte afurisite]<\/span><\/p>\n

de Mihai Bogdan Lupescu<\/p>\n

Am plecat de la afirma\u021biile false ale unui jurnalist de gasconad\u0103, iubitor de dri\u0219c\u0103, pentru a explica adev\u0103rata origine a sintagmei din titlu, \u0219i am ajuns la propaganda SUA, de la prima schimbare a unui guvern, din afara continentului, care nu era pe placul americanilor, culmea, din Iran \u0219i p\u00e2n\u0103 la acuza\u021biile actuale de \u201eexport\u201d al propagandei MAGA la Londra! Toate se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul propagandei \u00een general, \u0219i al SUA \u00een special, a\u0219a cum v\u0103 invit s\u0103 citi\u021bi mai departe. \u00cen ciuda utiliz\u0103rii regulate a cuv\u00e2ntului propagand\u0103 \u00een sens peiorativ, serviciile de informa\u021bii ale SUA nu au o problem\u0103 \u00een folosirea lui \u00een ac\u021biunile \u201especifice\u201d.<\/p>\n

\u00cenainte, s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra victimelor predilecte ale propagandei, pe dou\u0103 trepte de cogni\u021bie.<\/p>\n

*<\/p>\n

Tufa de Vene\u021bia<\/p>\n

Tuf\u0103 de vene\u021bia sau a fi tuf\u0103 de Vene\u0163ia<\/em> este o expresie familiar\u0103 care \u00eenseamn\u0103 a fi ignorant, ne\u015ftiutor, prost; a nu \u015fti absolut nimic; a fi o nulitate.<\/p>\n

Un film rom\u00e2nesc, din 1977, are ca titlu aceast\u0103 expresie, cuprinz\u00e2nd mai multe scheciuri, \u00een care au ap\u0103rut cei mai buni actori din acea perioad\u0103, cu o singur\u0103 excep\u021bie de marc\u0103, Gheorghe Dinic\u0103. Filmul a avut, poate, cea mai larg\u0103 distribu\u021bie din istoria filmului rom\u00e2nesc. Pe mai mul\u021bi dintre actori am avut norocul, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, s\u0103-i cunosc personal.. A fost ultimul film \u00een care a jucat, cu o lun\u0103 \u00eenainte de tragica dispari\u021bie, dup\u0103 cutremurul din 4 martie 1977, cel mai bun actor rom\u00e2n, Toma Caragiu.<\/p>\n

Alt\u0103 expresie, cu aceea\u0219i conota\u021bie, este a fi t\u0103m\u00e2ie<\/em>. Profesorul meu de matematic\u0103 din liceu folosea, \u00een acela\u0219i scop, cuv\u00e2ntul solemn<\/em>.<\/p>\n

Nenum\u0103rate dintre aceste \u201etufe de Vene\u021bia\u201d trec \u00eentr-o alt\u0103 stare \u0219i \u00eencol\u021besc sub efectul \u201erazelor\u201d Dunning-Kruger. Le vede\u021bi rezist\u00e2nd \u00een Parlament \u0219i \u00een toate institu\u021biile de stat \u0219i de partid, dar nici mediul privat nu este ocolit.<\/p>\n

*<\/p>\n

Efectul Dunning-Kruger<\/p>\n

Efectul Dunning-Kruger, numit \u015fi efectul de supra\u00eencredere\/supraapreciere, denume\u015fte un mecanism de g\u00e2ndire care genereaz\u0103 o eroare de autoevaluare, \u00een virtutea c\u0103reia persoanele ignorante, incompetente, \u00ee\u015fi apreciaz\u0103 nivelul de inteligen\u0163\u0103, de cunoa\u015ftere \u015fi de competen\u0163\u0103 ca fiind cu mult mai ridicat dec\u00e2t \u00een realitate. Sau, dac\u0103-l credem pe celebrul scriitor germano-american, Henry Charles Bukowski, \u201eproblema acestei lumi este c\u0103 oamenii inteligen\u0163i sunt plini de \u00eendoieli, \u00een timp ce cei mai pro\u015fti sunt plini de \u00eencredere, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile\u201d, dar cam acela\u0219i lucru sus\u021binea \u0219i Bertrand Russel, probabil \u00eenaintea lui Bukowski, marea problem\u0103 cu lumea este c\u0103 pro\u0219tii \u0219i fanaticii sunt \u00eentotdeauna foarte siguri pe ei, \u00een timp ce oamenii mai \u00een\u021belep\u021bi, sunt plini de dubii<\/em>.<\/p>\n

Variante mai vechi ale acestei apoftegme, \u00een ordine cronologic\u0103, apar\u021bin lui Confucius, care considera c\u0103 adev\u0103rata cunoa\u015ftere este a-\u0163i \u015fti dimensiunea ignoran\u0163ei<\/em> \u0219i lui Aristotel a c\u0103rui medita\u021bie asupra lumii \u00eel adusese la convingerea c\u0103 ignorantul afirm\u0103, savantul se \u00eendoie\u015fte, iar \u00een\u0163eleptul reflecteaz\u0103<\/em>.<\/p>\n

Dunning \u015fi Kruger afirm\u0103 c\u0103, \u00eentr-un anumit domeniu, cei incompeten\u0163i:<\/p>\n

– vor tinde s\u0103-\u015fi supraestimeze propriul nivel de competen\u0163\u0103;<\/p>\n

– nu vor recunoa\u015fte \u00eenalta competen\u0163\u0103 a celor competen\u0163i \u00een realitate;<\/p>\n

– nu-\u015fi vor da seama de propria lor incompeten\u0163\u0103;<\/p>\n

– vor recunoa\u015fte propria incompeten\u0163\u0103 anterioar\u0103 dup\u0103<\/em> ce vor dob\u00e2ndi un nivel \u00eenalt \u00een domeniul repectiv.<\/p>\n

Nu are rost s\u0103 v\u0103 dau exemple pentru c\u0103 le vede\u021bi zilnic, oriunde v\u0103 uita\u021bi.<\/p>\n

La polul opus Efectului Dunning-Kruger este sindromul impostorului, dar nu intr\u0103m \u00een acest subiect.<\/p>\n

*<\/p>\n

Propaganda<\/p>\n

Propaganda are un singur scop: s\u0103 ude \u201etufele de Vene\u021bia\u201d \u0219i suratele lor.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u201epropagand\u0103\u201d a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1622, c\u00e2nd Papa Grigore al XV-lea, \u00eengrijorat de r\u0103sp\u00e2ndirea global\u0103 a protestantismului a \u00eenfiin\u021bat Sacra Congregatio de Propaganda Fide<\/em> (Congrega\u021bia Sf\u00e2nt\u0103 pentru R\u0103sp\u00e2ndirea Credin\u021bei), o arip\u0103 a Curiei Romane, cu rolul supravegherii activit\u0103\u021bilor misionare de r\u0103sp\u00e2ndire a credin\u021bei catolice \u00een lume.<\/p>\n

Conota\u021bia negativ\u0103, asociat\u0103 ast\u0103zi propagandei, se datoreaz\u0103 \u00een special lui Joseph Goebbels \u0219i \u201eMinisterului Propagandei\u201d condus de el dup\u0103 1933, (pentru siguran\u021ba voastr\u0103, nu g\u00e2ndi prea mult, sau nu vorbi despre asta<\/em>), dar reputa\u021bia oribil\u0103 o c\u0103p\u0103tase deja prin \u201ecampania anglo-american\u0103 de demonizare a hunilor \u0219i de prezentare a r\u0103zboiului ca o ciocnire \u00eentre *civiliza\u021bia* atlantic\u0103 \u0219i *barbarismul* prusac.<\/p>\n

\u00cen Primul R\u0103zboi Mondial propaganda Alia\u021bilor a f\u0103cut din termenul propagand\u0103 un cuv\u00e2nt at\u00e2t de blamabil. Din anii \u201920 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial conota\u021bia negativ\u0103 a cuv\u00e2ntului s-a accentuat \u0219i mai mult, din moment ce ajunsese s\u0103 sugereze nu doar minciun\u0103 (NB \u0219i corup\u021bie), dar \u0219i tr\u0103dare\u201d, a\u0219a cum scrie Mark Crispin Miller, \u00een 2004, \u00een Introducerea la cartea de care ne vom ocupa mai departe.<\/p>\n

\u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te propaganda, primii promotori ai alfabetiz\u0103rii universale \u0219i ai libert\u0103\u021bii presei \u00eentrevedeau doar dou\u0103 posibilit\u0103\u021bi: propaganda putea fi fie adev\u0103rat\u0103, fie fals\u0103. Ei nu au anticipat ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate, mai ales \u00een democra\u021biile noastre occidentale capitaliste: dezvoltarea unei vaste industrii a comunic\u0103rii de mas\u0103, preocupat\u0103 \u00een principal nu de adev\u0103r sau de fals, ci de ireal, de ceea ce este, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, complet irelevant. Pe scurt, ei au omis s\u0103 ia \u00een calcul apetitul aproape infinit al omului pentru divertisment \u0219i distrac\u021bii\u201d, scria Aldous Huxley, Brave New World Revisited<\/em>, 1958.<\/p>\n

Aici, trebuie s\u0103 (ne) recunoa\u0219tem, suntem cei mai buni \u00eentre europeni, a\u0219a cum Nietzsche se proclama primul maestru dintre germani, vorbind despre maxime.<\/p>\n

Paradoxul este c\u0103, a\u0219a cum remarca Crispin, propaganda \u00eei captiveaz\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 chiar \u0219i pe cei care o detest\u0103 cel mai tare.<\/p>\n

*<\/p>\n

Edward L. Bernays<\/p>\n

Cel despre care voi povesti \u00een continuare nu a fost nici sub efectul Dunning-Kruger, nici lovit de sindromul impostorului, dar a fost un manipulator \u0219i un negustor. M\u0103 feresc de epitete, era s\u0103 scriu apetite, dar voi folosi cuvintele celor care-l descriu mai bine.<\/p>\n

Este omul care a creat arhetipul elitei moderne, despre care Joe Jarvis scrie \u00een The Man Who Created the Modern Elite<\/em>, 2020, \u0219i care \u0219i-a mo\u0219tenit convingerile elitiste de la unchiul s\u0103u, Sigmund Freud, Edward L. Bernays, autorul c\u0103r\u021bii Propaganda<\/em>, 1928.<\/p>\n

Crispin \u00eel consider\u0103 at\u00e2t un \u201ec\u0103ut\u0103tor al adev\u0103rului\u201d, c\u00e2t \u0219i un \u201epropagandist al propagandei\u201d, ceea ce ar p\u0103rea o contradic\u021bie sau chiar un conflict de interese.<\/p>\n

Jarvis spune c\u0103 Bernays a scris cartea pentru a-\u0219i vinde serviciile unor oameni boga\u021bi \u0219i puternici care voiau s\u0103 fac\u0103 parte din elit\u0103, din care f\u0103cea \u0219i el parte, adic\u0103 pentru cei care \u00een\u021belegeau valoarea acestei meserii (NB propagandist) \u0219i \u00ee\u0219i puteau permite s\u0103 apeleze la ajutorul lui, cum convine \u0219i Crispin.<\/p>\n

Bernays nu se fere\u0219te s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u201escopul c\u0103r\u021bii sale este de a explica mecanismul prin care poate fi controlat\u0103 opinia public\u0103, modul cum poate fi acesta manipulat de propagandist\u201d.<\/p>\n

Ceea ce a f\u0103cut Bernays a fost diferit de simpla reclam\u0103. El modela for\u021bele opiniei publice \u0219i \u00eendrepta beneficiile c\u0103tre clien\u021bii s\u0103i. Ei credeau, Bernays \u0219i unchiul, c\u0103 omul este practic un animal, imoral, periculos \u0219i, prin urmare, trebuie controlat. \u0218i nici nu trebuia s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, pentru c\u0103 avea cine s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pentru el.<\/p>\n

O spunea \u0219i \u021barina (\u201ero\u0219ie\u201d, dac\u0103 a\u021bi v\u0103zut filmul) care nu era rusoaic\u0103 (Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst), Ecaterina cea Mare: Do not leave the people to think<\/em> \u0219i vorbele ei sunt ascultate \u0219i azi, dup\u0103 dou\u0103 secole jumate, (tot at\u00e2t de la Declara\u021bia de Independen\u021b\u0103 a SUA), mai ales \u00een locurile \u201e\u00eenro\u0219ite\u201d l\u0103sate mo\u0219tenire.<\/p>\n

*<\/p>\n

Primul cuv\u00e2nt, al primului capitol al c\u0103r\u021bii lui Bernays, Introducerea ordinii \u00een haos<\/em>, este manipulare<\/em>. Dac\u0103 era cineva care nu \u0219tia c\u0103 propagand\u0103 \u00eenseamn\u0103 manipulare, acum a aflat. Bine\u00een\u021beles, Bernays vorbe\u0219te de o manipulare con\u0219tient\u0103 \u0219i inteligent\u0103 a cutumelor \u0219i opiniilor maselor, ca element important \u00eentr-o societate democratic\u0103!<\/p>\n

\u201eSuntem condu\u0219i, iar min\u021bile ne sunt modelate, gusturile formate, ideile sugerate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de c\u0103tre oameni despre care nu am auzit niciodat\u0103…Ei sunt cei care m\u00e2nuiesc sforile prin care controleaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103, ei st\u0103p\u00e2nesc for\u021bele sociale \u0219i concep noi metode prin care s\u0103 supun\u0103 \u0219i s\u0103 conduc\u0103 lumea\u201d.<\/p>\n

Adic\u0103 o elit\u0103 aproape \u201edivin\u0103\u201d care organizeaz\u0103 haosul, pentru c\u0103, a\u0219a cum sus\u021bine Walter Lippmann, mentorul lui Bernays, \u0219i autorul c\u0103r\u021bii Opinia public\u0103<\/em>, 1922, \u00een t\u0103lm\u0103cirea aceluia\u0219i Crispin, \u201enu este posibil \u00eentr-o societate modern\u0103 de mas\u0103, ai c\u0103rei membri \u2013 \u00een general incapabili de o g\u00e2ndire lucid\u0103 \u0219i de o \u00een\u021belegere corect\u0103, st\u0103p\u00e2ni\u021bi de instincte de turm\u0103 \u0219i de prejudec\u0103\u021bi \u0219i adesea dezorienta\u021bi de stimuli externi \u2013 nu sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 ia decizii sau s\u0103 se angajeze \u00eentr-o dezbatere ra\u021bional\u0103\u201d. \u00cen dou\u0103 cuvinte, \u201efabricarea consin\u021b\u0103m\u00e2ntului\u201d. Era nevoie de o elit\u0103. Termenul, cu referire la grupuri sociale considerate superioare, a intrat \u00een dic\u021bionarul Oxford \u00een 1823. Eu nu sunt de acord cu defini\u021bia de \u201egrup\u201d, dar asta este o alt\u0103 problem\u0103. \u00cen schimb, Orwell era \u00een dezacord cu Lippmann \u0219i respingea furtunos ideea unei elite conduc\u0103toare. Aprop\u00f3, a existat \u0219i o disput\u0103 \u00eentre cei doi pe paternitatea conceptului de Cold War<\/em> (r\u0103zboi rece), introdus de Orwell \u00een 1945, dar preluat \u0219i folosit la titlul unei c\u0103r\u021bi, The Cold War<\/em>, de Lippmann, \u00een 1947. Ho\u021bia a \u021binut un timp, p\u00e2n\u0103 s-au l\u0103murit americanii.<\/p>\n

*<\/p>\n

Bernays este cel care a promovat ideea unui \u201emic dejun consistent\u201d, motivul pentru care \u00eempreun\u0103m sl\u0103nina (bacon) cu ou\u0103le, m\u00e2ncate diminea\u021ba, nu la cin\u0103, pentru a cre\u0219te v\u00e2nz\u0103rile companiei Beechnut Packing. Cei de v\u00e2rsta mea cred c\u0103 \u0219i-l amintesc pe doctorul Iulian Mincu, fost ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cel cu alimenta\u021bia ra\u021bional\u0103 din timpul c\u00e2nd eram to\u021bi la regim…comunist. Era, totu\u0219i, doctor.<\/p>\n

Bernays a convins femeile s\u0103 fumeze, asociind \u021big\u0103rile cu drepturile femeilor! Femei atractive, bine\u00een\u021beles, aduse la o parad\u0103, \u00ee\u0219i aprindeau \u021big\u0103rile \u00een public, ca o declara\u021bie de egalitate cu b\u0103rba\u021bii. \u0218i exemplele sunt nenum\u0103rate.<\/p>\n

*<\/p>\n

S\u0103 revenim la motivul titlului. Bernays a contribuit la r\u0103sturnarea guvernului din Guatemala, printr-o lovitur\u0103 de stat orchestrat\u0103 de CIA, folosind ce \u0219tia el mai bine, propaganda, intoxic\u00e2nd prin pres\u0103 poporul american cu ideea c\u0103 Guatemala este un du\u0219man comunist, periculos pentru SUA. \u00cen realitate, toat\u0103 lumea din guvernul SUA \u0219tia c\u0103 guvernul din Guatemala nu era nici cea mai mic\u0103 amenin\u021bare pentru America. Era o amenin\u021bare doar pentru United Fruit Company<\/em> care avea nevoie de sprijinul guvernului american pentru a-l \u00eempiedica pe pre\u0219edintele \u00een exerci\u021biu s\u0103 r\u0103scumpere terenurile de cultur\u0103 a bananelor de la compania United Fruit<\/em>, cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub numele de Chiquita Bananas<\/em>. Opera\u021biunea s-a numit PBSuccess<\/em> \u0219i a schimbat guvernul \u00een 1954, adic\u0103 CIA a distrus democra\u021bia guatemalez\u0103 pentru a profita de pe urma exportului de banane, singurul produs al \u021b\u0103rii, care a fost supranumit\u0103 republic\u0103 bananier\u0103<\/em>.<\/p>\n

Bernays a reu\u0219it s\u0103 cheltuiasc\u0103 dolari americani din impozite pentru a proteja United Fruit Company<\/em>, s\u0103r\u0103cind \u0219i ucig\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp guatemalezi nevinova\u021bi.<\/p>\n

Noul regim a avut implica\u021bii profunde pentru Guatemala \u00een urm\u0103torii 30 de ani. Din 1960 p\u00e2n\u0103 \u00een 1996, un r\u0103zboi civil a cuprins \u021bara.<\/p>\n

*<\/p>\n

Propaganda CIA de r\u0103sturnare a guvernelor, a fost folosit\u0103 \u0219i \u00een Iran! \u00cen august 1953 prin Opera\u021biunea Ajax, a fost \u00eenl\u0103turat regimul democratic \u0219i \u00eenlocuit cu \u0218ahin\u0219ahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, al doilea \u00eemp\u0103rat care a vizitat Cazinoul din Constan\u021ba (1966), dup\u0103 \u021aarul Rusiei, Nicolae al II-lea (1914). Ce mic\u0103 e lumea lor!<\/p>\n

\u00cen august 2026 SUA iar are treab\u0103 \u00een Iran, motivul declarat fiind uraniul.<\/p>\n

August este o lun\u0103 bun\u0103 pentru insurec\u021bie, resurec\u021bie, invazie sau alt\u0103 \u201eopera\u021bie special\u0103 \u0219i pace\u201d tolstoian\u0103, ridicarea zidului Berlinului, puciuri \u0219i alte chestii b\u0103rb\u0103te\u0219ti. Tot \u00eentr-un august, armata american\u0103 s-a retras, dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, \u00een 2021, din Afganistan.<\/p>\n

Dup\u0103 ce au schimbat regimul din Venezuela \u00een 2026, prin capturarea lui Maduro, SUA au capturat \u0219i petrolul venezuelean. Donald Trump a anun\u021bat, tot \u00een august, \u00eencheierea unei \u00een\u021belegeri cu Venezuela, despre care spune c\u0103 va oferi Statelor Unite controlul asupra majorit\u0103\u021bii celor peste 65 de miliarde de barili de rezerve de petrol dovedite ale \u021b\u0103rii. El a descris acordul drept \u201ecea mai mare afacere petrolier\u0103 din istoria lumii\u201d. Propaganda continu\u0103 \u00een Iran, Groenlanda, Canada, Europa, Orientul Mijlociu \u0219i pe oriunde e nevoie.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dou\u0103 lucruri sunt imposibile:<\/p>\n

S\u0103 afli ce vrea femeia. Sigmund Freud spunea la un moment dat c\u0103, de\u0219i a studiat femeia timp de treizeci de ani, \u201emarea \u00eentrebare la care nu am fost capabil s\u0103 r\u0103spund este ce vrea femeia<\/em>\u201d.<\/p>\n

Freud, dac\u0103 l-ar fi citit pe Wilde, nu s-ar mai fi chinuit, inutil, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 femeia, pentru c\u0103 \u201efemeile, a\u0219a cum spunea poetul, sunt creaturi meninte s\u0103 fie iubite, nu \u00een\u021belese\u201d. Putea s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een a fi at\u00e2t de st\u0103ruitor pentru un lucru at\u00e2t de pu\u021bin important.<\/p>\n

Al doilea este s\u0103 te fere\u0219ti de propagand\u0103.<\/p>\n

Propaganda este o femeie care face topless \u00eentr-un butoi, dar nu \u0219tii ce se afl\u0103 \u00een\u0103untru.<\/p>\n

Van Gogh picta de multe ori pe aceea\u0219i p\u00e2nz\u0103 pe care pictase alt tablou din lipsa banilor pentru materiale noi. Propaganda face acela\u0219i lucru, picteaz\u0103 o nou\u0103 persuasiune peste vechea fabula\u021bie.<\/p>\n

Propaganda este ca un tsunami, conspira\u021bia este ca o hor\u0103. Propaganda este un orator antrenat pe milenii.<\/p>\n

*<\/p>\n

Statul este cel mai odios propagandist \u0219i samsar. Propagandistul a c\u0103p\u0103tat etichete noi, broker, dealer, pe l\u00e2ng\u0103 cele vechi de agent sau codo\u0219.<\/p>\n

\u00cen spatele fiec\u0103rui propagandist se afl\u0103 dou\u0103 interese puternice: al lui \u0219i al celui care-l pl\u0103te\u0219te. Exact ca \u00een cazul spionilor.<\/p>\n

\u201eRepublicile bananiere\u201d, prin extensie, supravie\u021buiesc din ce au, cafea, cacao, fructe exotice, condimente, minerale, metale rare, petrol sau alte resurse de care profit\u0103 urma\u0219ii clien\u021bilor lui Bernays, din minunata ordine nou\u0103 mondial\u0103 revizuit\u0103, cum ar spune Huxley. Despre \u201emonarhiile petroliere\u201d numai de bine.<\/p>\n

Reclamele sau propaganda comercial\u0103, dar \u0219i \u00een orice alt domeniu (politic, social, medical, educativ, sportiv etc), al\u0103turi de, scuza\u021bi, vespasiene<\/em>, pot spune multe despre educa\u021bia \u0219i cultura unui popor. Tenta\u021bia agresiv\u0103, indus\u0103 prin reclame, este un atac la persoan\u0103, o violare a judec\u0103\u021bii individuale \u0219i de grup, un masacru al moralei.<\/p>\n

*<\/p>\n

Noi, de c\u00e2nd ne \u0219tim, suntem o \u021bar\u0103 cerealier\u0103, dar am auzit de multe ori spun\u00e2ndu-se \u0219i despre noi c\u0103 am fi o \u201erepublic\u0103 bananier\u0103\u201d, la figurat, dar, foarte cur\u00e2nd cred c\u0103 vom fi \u0219i la propriu, mu\u021bumit\u0103 schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci, folosim intens cutiile goale de la bananele importate. Bibliotecile comunale care nu mai au unde s\u0103-\u0219i etaleze c\u0103r\u021bile, adic\u0103 \u00een biblioteci normale, depoziteaz\u0103 c\u0103r\u021bile \u00een cutii de banane. Banii se \u021bin \u00een cutii de pantofi. Televiziunile ne \u021bin la curent \u0219i cu reciclarea cutiilor.<\/p>\n

*<\/p>\n

Propaganda, un cuv\u00e2nt pe care nimeni, niciodat\u0103, nu-l va putea reabilita, dar care va fi utilizat perpetuu. Tocmai am citit c\u0103 OpenAI a \u00eenchis ni\u0219te conturi folosite \u00eentr-o opera\u021biune de propagand\u0103 pro-Kremlin.<\/p>\n

\u201ePropaganda este universal\u0103 \u0219i continu\u0103. Prin urmare, nu se va renun\u021ba niciodat\u0103 la propagand\u0103\u201d, este concluzia pe care ne-o transmite Bernays \u00een cartea lui.<\/p>\n

\u0218i nu numai \u00een \u201e\u021b\u0103rile bananiere\u201d. Manipularea modern\u0103 o l\u0103s\u0103m pe alt\u0103 dat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[cuvinte afurisite] de Mihai Bogdan Lupescu Am plecat de la afirma\u021biile false ale unui jurnalist de gasconad\u0103, iubitor de dri\u0219c\u0103, pentru a explica adev\u0103rata origine a sintagmei din titlu, \u0219i am ajuns la propaganda SUA, de la prima schimbare a unui guvern, din afara continentului, care nu era pe placul americanilor, culmea, din Iran \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[55,1721,1914],"tags":[1120,1722,1915,1572],"class_list":["post-16465","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-cuvinte-afurisite","category-egophobia-91","tag-articole","tag-cuvinte-afurisite","tag-egophobia-91","tag-mihai-bogdan-lupescu"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-4hz","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16465"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16465\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16466,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16465\/revisions\/16466"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}