{"id":1706,"date":"2009-10-10T19:21:46","date_gmt":"2009-10-10T17:21:46","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=1706"},"modified":"2009-10-17T22:54:01","modified_gmt":"2009-10-17T20:54:01","slug":"sa-fie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=1706","title":{"rendered":"Deconstruc\u0163ia Avangardei"},"content":{"rendered":"

interviu cu poetul Yigru Zeltil<\/strong>
\n[continuare<\/a> din EgoPHobia #23]<\/p>\n

“Lacrimosa preciosa
\nvelum, delirul albului furnir
\nc\u0103mila conturnat\u0103 \u00een acustic miel
\n\u00een boarea serilor de cox
\nprin fiorul c\u0103r\u0163ilor, ahh pergamentul dox
\ncu policarul \u00eencordat c\u00e2t pra\u015ftie goal\u0103
\nte sun vocal, esti un \u015fofar \u0163inut \u00een poal\u0103
\nnacel\u0103 submarin\u0103 ce trece prin ecluze
\ngorneam din lustruite buze
\nbistrouri galbene de bere
\nc\u00e2ntam fl\u0103m\u00e2nzi, c\u0103deau din ceruri pere…”
\n(AG)<\/p>\n

AG: C\u00e2t\u0103 nebunie g\u0103sim \u00een vorbe… Pentru al doilea interviu cu poetul YZ propusesem ini\u0163ial ca subiect tentativ scandalurile \u015fi crizele avangardei. Prompt, f\u0103r\u0103 mult\u0103 z\u0103bav\u0103 YZ plonjeaz\u0103 direct \u00een farsa Dadai\u015ftilor, intentat\u0103 lui Barr\u00e8s \u00een anul de gra\u0163ie 1921..
\nS\u0103-l ascult\u0103m:<\/p>\n

YZ:
\n\u00ab\u00cen prim\u0103vara anului 1921, Dada \u00eei intenteaz\u0103 un proces fars\u0103 academicianului \u015fi deputatului Maurice Barr\u00e8s, acuzat de “atentat la siguran\u0163a spiritului”. Aceast\u0103 parodie, cu anun\u0163uri, afi\u015fe, preg\u0103tirea actelor de audiere seam\u0103n\u0103 excesiv cu un proces veritabil \u015fi \u00eei divizeaz\u0103 pe dadai\u015fti. Tzara, Picabia, Georges Ribemont-Dessaignes, Satie, Pansaers nu prea gust\u0103 ideea unui tribunal, mai ales unul revolu\u0163ionar. Tzara, fidel rolului s\u0103u de catalizator, observ\u0103 : \u00ab Nu este toat\u0103 lumea pre\u015fedintele mi\u015fc\u0103rii Dada? \u00bb El, fondatorul, nu va interveni dec\u00e2t ca “martor”, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Breton s\u0103 conduc\u0103 procesul. \u00cen cauz\u0103 e pus\u0103 renegarea de c\u0103tre Barr\u00e8s, patriot na\u0163ionalist anti-dreyfusard, a tinere\u0163ii sale anarho-socialiste. E vorba de devenirea oric\u0103rei atitudini revolu\u0163ionare, dar Barr\u00e8s nu reprezint\u0103 nimic pentru Tzara. Procesul se transform\u0103 \u00eentr-o fars\u0103: Breton e pre\u015fedinte, Ribemont-Dessaignes un acuzator public singular, Aragon asigur\u0103 ap\u0103rarea \u00eempreun\u0103 cu Soupault, Jacques Rigaut care e martor, refuz\u0103 s\u0103 jure. Dup\u0103 ce o polemic\u0103 public\u0103 divizase Fran\u0163a \u00een privin\u0163a oportunit\u0103\u0163ii de a \u00eenmorm\u00e2nta un soldat necunoscut sub Arcul de Triumf, Benjamin P\u00e9ret n\u0103v\u0103le\u015fte \u00eembr\u0103cat \u00een soldat necunoscut, cu masc\u0103 de gaze, \u00eentrerup\u00e2nd dezbaterile \u00een german\u0103. Patrio\u0163ii, avertiza\u0163i nu se \u015ftie cum, se arat\u0103 amenin\u0163\u0103tori. Benjamin P\u00e9ret se retrage prudent. Tzara \u00eempinge cu virtuozitate ac\u0163iunea spre deriziune: “N-am nicio \u00eencredere \u00een justi\u0163ie, chiar dac\u0103 aceast\u0103 justi\u0163ie e f\u0103cut\u0103 de Dada. Ve\u0163i fi de acord cu mine, domnule pre\u015fedinte, \u00eei spune el lui Breton, c\u0103 nu suntem cu to\u0163ii dec\u00e2t o band\u0103 de tic\u0103lo\u015fi \u015fi c\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103, micile diferen\u0163e, tic\u0103lo\u015fi mai mari sau tic\u0103lo\u015fi mai mici, n-au nicio importan\u0163\u0103”.
\nBreton este pe cale s\u0103 piard\u0103 controlul \u015fi, \u00een disperare de cauz\u0103, i se adreseaz\u0103 lui Tzara: “Martorul vrea s\u0103 treac\u0103 drept un imbecil des\u0103v\u00e2r\u015fit sau caut\u0103 s\u0103 fie \u00eenchis?”. Tzara \u015ftie \u00eencotro bate: “Da, \u0163in s\u0103 fiu considerat un imbecil des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi nu caut s\u0103 scap din azilul \u00een care-mi petrec via\u0163a”. \u00centr-un sens, totul a fost spus \u00eentre Breton \u015fi Tzara. “Idio\u0163enia pur\u0103” reclamat\u0103 de Dada nu accept\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00een recuperare.
\nTzara a ie\u015fit din sal\u0103 tr\u00e2ntind u\u015fa. Picabia a plecat \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i c\u00e2nd Aragon a \u00eenceput o pledoarie “abil\u0103 \u015fi str\u0103lucit\u0103” (dup\u0103 Soupault), care exprima “mai degrab\u0103 o condamnare a tribunalului dec\u00e2t o ap\u0103rare a acuzatului”. Juriul l-a condamnat pe Barr\u00e8s la dou\u0103zeci de ani de munc\u0103 silnic\u0103. \u015etim din Litt\u00e9rature c\u0103, la ora c\u00e2nd aprodul \u00eentreba cu voce ridicat\u0103 “Sunte\u0163i prezent, Barr\u00e8s?”, scriitorul na\u0163ionalist “perora la Aix-en-Provence despre sufletul francez \u00een vreme de r\u0103zboi. C\u00e2\u0163iva tineri provinciali \u00eel ascultau cu gura c\u0103scat\u0103 pe academicianul \u015fi deputatul de la Paris”…<\/p>\n

AG:
\nScandalul aici pomenit implica doar clica lui Breton. Tzara era la \u00eenceputul dadaismului, Geo Bogza striga \u015fi el: “Academicieni b\u0103rbieri\u0163i-v\u0103 pe creier”. Ap\u0103ruser\u0103 c\u00e2\u0163iva avangardi\u015fti declara\u0163i, revistele Alge prezentau pictori \u015fi tineri poe\u0163i de geniu: Brauner, Voronca, Roll… Am nevoie de ceva ordine \u00een haos, ai putea clasifica poe\u0163ii rom\u00e2ni \u00een ordinea preferin\u0163elor? B\u0103nuiesc c\u0103 va lipsi din list\u0103 numele Gherasim Luca, un preferat al meu, dar propun s\u0103 l\u0103s\u0103m polemica \u00een jurul lui pentru o alt\u0103 ocazie.<\/p>\n

YZ:
\nA\u015f vrea s\u0103-\u0163i men\u0163ionez faptul c\u0103 vorbim aici despre lucruri care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een c\u00e2teva decenii, nu s-au \u00eent\u00e2mplat toate \u00een aceia\u015fi ani.
\nPentru c\u0103 totu\u015fi acest interviu pare s\u0103 fie numai despre avangard\u0103 (\u015ftii, la un moment dat sem\u0103na pu\u0163in Bacovia cu avangardi\u015ftii! De fapt, toate drumurile literare, \u00een secolul XX, par a ajunge, \u00eentr-un fel sau altul, la avangard\u0103, iar c\u00e2nd nu ajung la avangard\u0103, m\u0103car la modernismul moderat.), hai s\u0103-\u0163i \u00eendeplinesc dorin\u0163a (ai b\u0103nuit bine c\u0103 lipse\u015fte Gherasim Luca, \u015fi lipsesc de asemenea to\u0163ii avangardi\u015ftii care nu sunt rom\u00e2ni):
\nTristan Tzara
\nIlarie Voronca
\nSa\u015fa Pan\u0103
\nGellu Naum
\nStephan Roll
\nIon Vinea
\nN-am citit totu\u015fi prea multe din ce a scris Bogza, a\u015fa c\u0103 nu m\u0103 pronun\u0163 asupra lui. De fapt, nici de la Tristan Tzara n-am citit multe, dar nici n-aveam cum. \u00cen orice caz, mi-a pl\u0103cut atitudinea lui. Care a avut poate unele lacune \u00een perioada sa marxist\u0103, dar tot e bine dac\u0103 a \u00eencercat s\u0103 balanseze pseudo-proletcultismul \u015fi suprarealismul, de\u015fo pare o combina\u0163ie contradictorie. N-am citit prea multe din acea perioad\u0103, dar dac\u0103 este s\u0103 m\u0103 iau dup\u0103 “Phases”, o carte din 1949 din care am tradus ni\u015fte fragmente, chiar \u00eencerca s\u0103 men\u0163in\u0103 un echilibru \u2013 fin, dar existent. Totu\u015fi prefer atitudinea lui din perioada \u00een care semnase \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i dadai\u015fti un manifest \u00een care se spunea c\u0103 proletarii, la urma urmei, sunt tot ai burgheziei, ceea ce e perfect adev\u0103rat. Isidore Isou, care reluase unele idei \u015fi atitudini ale lui Tzara, spunea c\u0103 societatea ar trebui \u00een viitor s\u0103 lase loc \u015fi unei p\u0103turi sociale aparte, \u015fi anume “creatorii”…
\nCam asta e, ordinea acestei liste se schimb\u0103 permanent, \u00een unele zile Sa\u015fa Pan\u0103 \u00eemi pare mai tare dec\u00e2t to\u0163i, alteori am senza\u0163ia c\u0103 Gellu Naum e cel mai mare poet rom\u00e2n dup\u0103 Eminescu, uneori Ilarie Voronca mi se pare cel mai savuros, dar mai \u00eentotdeauna Tzara este un reper… N-ai zis dac\u0103 s\u0103-i enumer pe to\u0163i, n-a\u015f avea spa\u0163iu atunci \u015fi nici nu i-am citit pe to\u0163i, de\u015fi am citit cel pu\u0163in c\u00e2te un text de mai to\u0163i.
\n\u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe pictori, ordinea ar fi cam a\u015fa:
\nVictor Brauner
\nJacques Herold
\nJules Perahim
\nJean David
\n\u015ei i-a\u015f men\u0163iona \u015fi pe Gellu Naum, Paul P\u0103un \u015fi Dolfi Trost, c\u0103ci ei to\u0163i f\u0103ceau \u015fi picturi\/desene, nu numai poezii…<\/p>\n

Wassily Kandinsky \u2013 P\u0103trate cu cercuri concentrice<\/p>\n

AG: E\u015fti, se pare, un mare admirator al poetului rom\u00e2n Gellu Naum. Cum era apreciat poetul \u00een Rom\u00e2nia postbelic\u0103? Ai difuzat “Crusta”, poem minimalist, ne atrage imediat aten\u0163ia prin reducere, sublimarea textului. Cum scria Gellu Naum \u00een anii de oprimare spirituala?<\/p>\n

“Crusta”
\nde Gellu Naum<\/p>\n

Ora\u015ful avea o singur\u0103 cas\u0103
\ncasa avea o singur\u0103 \u00eenc\u0103pere
\n\u00eenc\u0103perea avea un singur perete
\nperetele avea un singur ceas
\nceasul avea o singur\u0103 limb\u0103<\/p>\n

\u00een tot acest timp copiii
\ncre\u015fteau \u015fi puneau o singur\u0103 \u00eentrebare
\npe c\u00e2nd adul\u0163ii nedumeri\u0163i \u015fi superbi
\nsc\u0103deau sc\u0103deau sur\u00e2z\u00e2nd<\/p>\n

YZ:
\n\u00cenainte s\u0103 sar la subiect, vreau s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 Gellu Naum, p\u00e2n\u0103 \u00een 1968, era foarte pu\u0163in cunoscut, \u015fi aproape exclusiv pentru Cartea cu Apolodor. Da, a scris literatur\u0103 pentru copii, a trebuie s\u0103 scrie \u015fi c\u00e2teva c\u0103r\u0163i proletcultiste \u015fi multe traduceri ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 financiar, dar, dup\u0103 ani, nu i-a pl\u0103cut s\u0103 mai deschid\u0103 subiectele acestea. \u00centr-un dic\u0163ionar de autori al vremii, el era prezent doar ca scriitor de literatur\u0103 pentru copii. Dar, la nivelul sertarului s\u0103u, era \u00eenc\u0103 suprarealist. \u015ei nu oricum, ci un altfel de suprarealist. Criticii au v\u0103zut diferen\u0163a c\u00e2nd a lansat \u00een 1968 \u201cAthanor\u201d \u2013 poezia lui Gellu Naum devenise mai mult dec\u00e2t gum\u0103 de mestecat pentru entuzia\u015ftii suprarealismului, era chiar poezie \u00een cel mai bun sens al cuv\u00e2ntului.
\nA \u00eenceput s\u0103 fie apreciat cu adev\u0103rat dup\u0103 anii \u201980. P\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201990 a mai luat el premii, dar avalan\u015fa de premii a \u00eenceput abia dup\u0103 ce a luat un premiu… din Republica Zair! Cine mai e \u00een tem\u0103 \u015ftie c\u0103 Republica Zair\/Congo e o pepinier\u0103 de francofonie a Africii \u2013 deci, nu e chiar de mirare c\u0103 a fost premiat pentru edi\u0163ia rom\u00e2no-francez\u0103 \u201cPartea cealalt\u0103\/L\u2019autre c\u00f4t\u00e9\u201d, \u015fi totu\u015fi sun\u0103 de-a dreptul suprarealist. Dar s\u0103 revin la ce vroiam s\u0103 spun.
\nSe spunea la un moment dat c\u0103 Gellu Naum a publicat chiar \u00een 1958 (sau \u00een 1965, nu \u015ftiu exact) poemul Heraclit, drept consecin\u0163\u0103 primind amenin\u0163\u0103ri din partea Securit\u0103\u0163ii. N-aveam o surs\u0103 sigur\u0103, dar am aflat de cur\u00e2nd dintr-un interviu cu Lyggia Naum din 2003 povestea integral\u0103:<\/p>\n

“\u00centr-o zi (…), Iva\u015fcu, director pe atunci la Contemporanul, l-a chemat pe Gellu la redac\u0163ie, \u00een ideea de a-i publica un poem. Nu i se mai ceruse niciodat\u0103 vreun text spre publicare, \u00een acea perioad\u0103, dar acum era nevoie s\u0103 se demonstreze c\u0103 Gellu Naum nu a fost omor\u00e2t, ci c\u0103, dimpotriv\u0103, e publicat. Poemul care a ap\u0103rut \u00een Contemporanul se numea Heraclit. Dup\u0103 apari\u0163ie, am \u00eenceput s\u0103 primim zi \u015fi noapte nenum\u0103rate telefoane cu \u00eenjur\u0103turi, amenin\u0163\u0103ri cu moartea, din partea unor oameni care spuneau cel mai adesea c\u0103 sunt ingineri, studen\u0163i, muncitori. Printre toate aceste telefoane \u00eengrozitoare, mai sun\u0103 \u015fi c\u00e2te o fat\u0103 sau un b\u0103iat, care vorbeau \u00een \u015foapt\u0103 \u015fi ziceau: “\u015eti\u0163i, s-a prelucrat la noi \u00een c\u0103min, dar noi suntem dintre cei care \u0163inem cu domnul Gellu Naum”. Nu \u00een\u0163elegeam absolut deloc ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Au ap\u0103rut scrisori pline de indignare la adresa poemului \u015fi \u00een Sc\u00e2nteia. Am f\u0103cut atunci o cerere la Telefoane pentru a avea lista numerelor de la care eram suna\u0163i. Dup\u0103 o zi de la cererea asta, nu ne-a mai sunat nimeni. Ne-au c\u0103utat \u00eens\u0103 cei de la Telefoane \u015fi ne-au \u00eentrebat dac\u0103 mai suntem suna\u0163i ca \u00een zilele trecute, am spus c\u0103 nu \u015fi atunci ne-au r\u0103spuns c\u0103, \u00een acest caz, dat fiind c\u0103 nu ne mai deranjeaz\u0103 nimeni, nu mai au de ce s\u0103 ne comunice lista respectiv\u0103. A\u015fa am \u00een\u0163eles ce s-a \u00eent\u00e2mplat. \u015ei mai t\u00e2rziu am aflat c\u0103 ceea ce l-a ap\u0103rat pe Gellu \u00een mod special a fost faptul c\u0103 era at\u00e2t de cunoscut \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00centimplarea a f\u0103cut \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een 1995, revista Poesis s\u0103 realizeze un num\u0103r \u00eenchinat lui Gellu, care \u00eemplinea atunci 80 de ani. Am citit \u00een acel num\u0103r un text scris de Caius Dobrescu, pe care atunci nici nu-l cuno\u015fteam prea bine. \u00cen acel articol, Caius povestea cum, pe c\u00e2nd avea 16 ani, a dat de o copie a unei scrisori a tat\u0103lui lui, care era inginer la \u201eTractorul\u201c Bra\u015fov. Era o scrisoare adresat\u0103 ziarului Sc\u00e2nteia, \u00een care scria c\u0103 Gellu Naum trebuie trimis la Canal, c\u0103 asemenea oameni stric\u0103 tineretul patriei. Caius spune cum a plecat atunci de acas\u0103, \u0163ip\u00e2nd la tat\u0103l lui: \u201eVrei s\u0103-l trimi\u0163i la Canal pe cel mai mare poet al nostru!?\u201c. Asta cu toate c\u0103 tat\u0103l s\u0103u \u00eencerca s\u0103 \u00eei explice c\u0103 a fost pus s\u0103 scrie acea scrisoare. Dup\u0103 cum se vede, problema Gellu Naum a fost prelucrat\u0103 \u00een \u015fedin\u0163e \u015fi oamenii au fost obliga\u0163i s\u0103 scrie toate acele scrisori din Sc\u00e2nteia…”
\nUlterior, Caius Dobrescu formuleaz\u0103 o replic\u0103 la acest interviu, \u00een care aduce unele preciz\u0103ri despre “Scrisoarea tat\u0103lui meu”:
\n1) n-a fost comandat\u0103 de nimeni, ci a reprezentat o reac\u0163ie de lectur\u0103 absolut liber\u0103, personal\u0103 \u015fi spontan\u0103;
\n2 ) nu era adresat\u0103 organului PCR Sc\u00e2nteia, ci revistei culturale Contemporanul;
\n( 3 nu con\u0163inea nici un fel de obiec\u0163ii din perspectiva ideologiei proletare, ci doar obiec\u0163ii estetice, conforme cu un gust, e drept, profund conservator, \u201eburghez \u201c
\n4 ) nu era redactat\u0103 \u00een limb\u0103 de lemn \u015fi nu con\u0163inea nici un fel de invective la adresa dlui Naum, nici un fel de \u00eendemnuri la lin\u015faj colectiv sau, Doamne fere\u015fte!, la \u201etrimiterea la Canal\u201c, ci era o compunere, e drept, ironic\u0103, dar civilizat\u0103, care se limita la comentariul versurilor. Singura referire la Canal \u00een relatarea conflictului legat de poezia lui Gellu Naum dintre tat\u0103l meu \u015fi mine (survenit, de altfel, la 17 ani dup\u0103 publicarea sus-amintitului poem) se produce \u00een momentul c\u00e2nd m\u0103rturisesc c\u0103, nereu\u015find s\u0103 impresionez cu argumente estetice care mie mi se p\u0103reau evidente, recurgeam la strategia culpabiliz\u0103rii \u015fi sus\u0163ineam c\u0103 reac\u0163iile negative din partea cititorilor ar fi putut fi folosite (chiar \u00eempotriva literei \u015fi spiritului lor) pentru a trimite un poet la Canal.”
\n\u015ei, mai departe, sus\u0163ine c\u0103, de fapt, tat\u0103l lui asociase instinctiv dicteul lui Naum cu “confuzia valorilor, haosul moral \u015fi intelectual pe care, asemenea tuturor celor forma\u0163i \u00een structurile \u015fi\/sau \u00een spiritul Rom\u00e2niei interbelice, le detesta la lumea comunist\u0103” \u015f.a.m.d….<\/p>\n

AG:
\nSe \u015ftie c\u0103 Naum prin valoarea operei sale \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftigase dreptul de a nega pe marele Breton. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 el ram\u00e2ne un poet gigantic al secolului XX. Cred c\u0103 \u00eentre voi doi exist\u0103 o afinitate despre care Bacovia ne spune:
\n“Cu g\u00e2ndul meu la tine
\nAm int\u00e2lnit aspecte similare
\nP\u0103rea c\u0103 e\u015fti chiar tu
\nDoar sufletul t\u0103u mai r\u0103m\u00e2ne s\u0103 difere..”
\nAi scrie o poezie anti-Naum a\u015fa cum ai scris o stan\u0163\u0103 “antibacovian\u0103” plin\u0103 de culoare \u015fi aer burlesc, pozna\u015f?<\/p>\n

“antibacovian\u0103”<\/p>\n

copacii verzi \u015fi copacii roz
\npapucii mei sunt monumente ale naturii
\ncopacii verzi \u015fi copacii roz
\n\u00een\u0103l\u0163imea e joas\u0103 sublim p\u00e2ntecul p\u0103m\u00e2ntului
\ncopacii verzi \u015fi copacii roz
\n\u00een palmieri c\u00e2nt\u0103 maimu\u0163ele samba hawaiian
\ncopacii verzi \u015fi copacii roz
\nz\u00e2mbetele cresc pe fiecare figur\u0103
\ncopacii verzi \u015fi copacii roz..<\/p>\n

(20 august 2009)<\/p>\n

Jules Perahim \u2013 La Marie<\/p>\n

YZ :
\nTrebuie s\u0103 men\u0163ionez faptul c\u0103 Naum nu \u00eel nega deloc pe Breton, pur \u015fi simplu nu \u00eei mai pl\u0103cea poezia lui Breton, care, se \u015ftie, n-avea o stan\u0163\u0103 la fel de radical\u0103 a lui Naum. El vorbea cu evlavie Simonei Popescu despre Breton \u00een felul urm\u0103tor : \u00abG\u00e2nde\u015fte-te, \u00eemi spunea, omul \u0103sta a coagulat toate marile idei ale secolului, a schimbat mentalit\u0103\u0163ile, a schimbat lumea. Uit\u0103-te pu\u0163in \u00een jurul t\u0103u. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103 fiind, n-ai cum s\u0103 compari. Crede-m\u0103 c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 zdruncine vechile \u015fi falsele certitudini \u2013 asta nu-i pu\u0163in lucru\u00bb. Concluzia se impune de la sine…
\nAcum 20 sau 50 de zile, poate c\u0103 a\u015f fi fost dispus s\u0103 fac chiar o poezie anti-Naum. Dar acum sunt pu\u0163in prea \u00eemp\u0103cat cu lucrurile ca s\u0103 mai am grij\u0103 s\u0103 m\u0103 opun la vreo tendin\u0163\u0103 sau alta. Realizez c\u0103 asta este solu\u0163ia cea mai bun\u0103. \u00cen 2008 m-am decis s\u0103 citesc totu\u015fi \u015fi alte c\u0103r\u0163i \u00een afar\u0103 de cele ale lui C\u0103rt\u0103rescu (bibliografia sa p\u0103r\u00e2nd un soi de cosmos \u00een sine) – \u015fi, astfel, am reu\u015fit, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ajung la Gellu Naum \u015fi restul avangardei, \u00eenainte de asta la unii dintre simboli\u015ftii francezi \u015fi rom\u00e2ni (oh, Ilumina\u0163iile lui Rimbaud…), la oniri\u015fti, chiar la Blaga, am \u00eencercat chiar \u015fi c\u00e2\u0163iva tradi\u0163ionali\u015fti, \u00een mod curios nu prea am citit din postmoderni\u015fti… \u00cen fine, \u015ftii care e ideea? C\u0103 ar fi mai bine poate s\u0103 nu ne mai \u00eendeletnicim a\u015fa de des cu antagonizarea \u015fi opunerea, poate ar trebui s\u0103 fim ca frunza care se las\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de direc\u0163ia v\u00e2ntului… Acestea fiind zise, n-a\u015f mai putea scrie acum nici m\u0103car o antibacovian\u0103. N-am nimic \u00eempotriva lui Bacovia sau \u00eempotriva tradi\u0163ionali\u015ftilor sau \u00eempotriva fracturi\u015ftilor, fiecare \u00ee\u015fi croie\u015fte propriul drum. \u015ei mai e o chestie: oare ideile noastre chiar sunt ale noastre? Poate c\u0103 exist\u0103 cu adev\u0103rat acea inspira\u0163ie, acel suflu divin de care ziceau poe\u0163ii antici! \u015ei atunci n-am face dec\u00e2t s\u0103 culegem ni\u015fte fructe din copaci, \u015fi atunci ar disp\u0103rea orgoliul, ar disp\u0103rea nevoia de copyright. (\u015etia\u0163i c\u0103 nu exist\u0103 copyright \u00een industria muzical\u0103 din Palau?) Pentru c\u0103 pe undeva se intersecteaz\u0103 toate poeziile, toate c\u0103r\u0163ile. \u00centr-un imens metatext, cum ar zice textuali\u015ftii. La ei (\u015fi nu numai), lumea este un metatext. \u015ei, la urma urmei, au dreptate. La univers \u00eei se zice UNIVERS. Adic\u0103 un singur vers. Nu c\u0103 ar fi un singur vers, o singur\u0103 partitur\u0103, doar c\u0103 toate partiturile sunt UNA a\u015f zice.<\/p>\n

AG:
\n\u00centors din Germania la finele lui Oktoberfest, \u00eel gasesc pe YZ expandat \u015fi eflorescent \u00een lipsa mea, activ pe grupul de discu\u0163ii Farfuridis. Acolo YZ se desf\u0103\u015foar\u0103 cu impetuozitatea sa neparalel\u0103 \u00een spa\u0163iul internetic cunoscut, poetul ne invit\u0103 la cercetare, \u0163intele sale literare sunt ecologic-futurist-organizate, ne sim\u0163im ca \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 paralel\u0103 cu delirul verilor de august petrecute l\u00e2ng\u0103 mare. Girafe roz? o od\u0103 a nonsensului organizat ce ne trimite \u00een postmodernism? A da… lipse\u015fte doar Ilarie pe Lun\u0103 cu un aparat Morse legat de casetofonul respira\u0163iei poetice ..<\/p>\n

“sunny side of the moon\u201d
\nlui ilarie voronca<\/p>\n

luna tico zmeur\u0103 de televizor pe alb
\nurc\u0103 hidrargirul c\u00e2t \u00een ap\u0103 caribu
\npudr\u0103 stereofonic\u0103 \u00een c\u00e2ntar de 5 eclipse
\nc\u00e2nd eram la pia\u0163\u0103 am v\u0103zut o cutie cu banane din surinam
\ndovad\u0103 existen\u0163ial\u0103 c\u0103 surinam exist\u0103
\ncu cele 162 de kilograme de nisipuri solare \u00een buzunar
\ncu papaya astrolongata \u015fi assossissanssos
\nnu se ascunde nimeni sub p\u0103turi
\ncerneala urc\u0103 plin\u0103 de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare
\nlumina urc\u0103 plin\u0103 de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare
\ncurcubeu de casetofon organic
\ncreaturile lui mir\u00f3 danseaz\u0103 \u00een ora\u015f
\nsp\u0103lat
\npiept\u0103nat
\noceanat
\necranat
\nomul de pepene
\ncu trei culori sub musta\u0163\u0103
\ngustul des\u0103v\u00e2r\u015fit
\npentru foi colorate de napolitan\u0103
\nc\u00e2te o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 pe fiecare hectar
\npodul de sticl\u0103
\nsintetizator
\n\u015fi la fiecare semafor
\nse \u00eenal\u0163\u0103 muzicile de girafe roz
\nacum \u015fi \u00een vecii vecilor amin<\/p>\n

(1 august 2009\/ora 19:10)<\/p>\n

Apoi diapazonul se schimb\u0103, YZ focuseaz\u0103 pe Leonid Dimov, \u00een rime! O form\u0103, se pare, pe cale de dispari\u0163ie.
\nNe sim\u0163im pierdu\u0163i \u00een ambiguul mesajului, tonurile voit imposibile, e oare vers sau poate doar imagine de carnaval? Oricum r\u0103m\u00e2nem \u00een bra\u0163e cu \u00eentrebarea \u00abce e via\u0163a.. pentru un vizigot bufon\u00bb?<\/p>\n

YZ : Roc\u0103 baroc\u0103 sau Stamp\u0103 negustoreasc\u0103
\nlui Leonid Dimov<\/p>\n

Fructe de mare, \u00eenvelite \u00een ciocolat\u0103,
\nSub \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ambalajelor de parmalat\u0103,
\nPrivesc mute – dragi telespectatoare –
\nRepeti\u0163iile unui spectacol de mare grandoare:<\/p>\n

Protagonistul: un \u015farmant vizigot bufon,
\nAbsolvent al Facult\u0103\u0163ii de Circ din Gabon,
\nRon\u0163\u0103ind un soare copil\u0103resc, la reduceri,
\nAsistat de curcubeeni la fa\u0163\u0103 culceri.<\/p>\n

\u00cen conversa\u0163ie cu un \u015furub bimotor,
\nO revela\u0163ie \u00eei urc\u0103 la cap: “\u00cen opinia lui Eu,
\nVia\u0163a nu e o \u00eent\u00e2lnire dintre o casieri\u0163\u0103 \u015fi Nabucodonosor.<\/p>\n

Chiar de nu candidez la Partidul Esen\u0163elor,
\nMiner prin nori de c\u0103mil\u0103, \u00eel am pe Dumnezeu,
\nPrin z\u0103c\u0103minte de g\u00e2nduri, busol\u0103 (mie, lor, p\u0103ianjenilor).<\/p>\n

(25 august 2009\/ora 18:14)<\/p>\n

Robert Delaunay \u2013 Femeie portughez\u0103 \u00eenalt\u0103<\/p>\n

AG:
\nSi iat\u0103, tot din aceast\u0103 var\u0103 fierbinte, Eclabusur\u0103, un poem total diferit, impresionist,
\namintind de lumiile fantastice inventate de Cortazar :<\/p>\n

“eclabusur\u0103”<\/p>\n

O melibee dou\u0103 un trup uscat la aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime cu apa
\niat\u0103 mai pu\u0163ine umbre mai mult\u0103 zeam\u0103 de neon
\nrufele ce at\u00e2rn\u0103 deasupra piscinei azurii \u015fi mun\u0163ilor de \u00eenghe\u0163at\u0103
\no pas\u0103re ie\u015find din gur\u0103
\n\u015fi \u00een pahar bem iubire \u00een dungi
\ndungi de culori
\ndungi de soare
\ndungi de via\u0163\u0103
\ndulcele integralism cu bine \u015fi r\u0103u nu bine sau r\u0103u
\n\u015fi din nisipuri am putea s\u0103 ne na\u015ftem a doua oar\u0103<\/p>\n

(27 iulie 2009\/ora 14:16)<\/p>\n

Noi doi am scris pu\u0163in \u00eempreun\u0103, la 4 m\u00e2ini, cred c\u0103 erau ni\u015fte colaje abstracte. Este o experien\u0163\u0103 deosebit\u0103, seam\u0103n\u0103 mult cu improviza\u0163ia \u00een jazz, un act aleatoriu, imposibil de ref\u0103cut. Dac\u0103, ipotetic, \u0163i s-ar oferi ocazia unui colaj, pe cine ai alege dintre cei mari?<\/p>\n

YZ:
\nPe Ion Barbu…
\nVorbesc serios. \u015etia\u0163i c\u0103 a colaborat la Contimporanul? Sau c\u0103 “Ritmuri pentru nun\u0163ile necesare” se chemase ini\u0163ial “Jazzband pentru nun\u0163ile necesare”? Dar nu \u015ftiu dac\u0103 ar fi acceptat propunerea mea, a\u015fa c\u0103 dintre avangardi\u015ftii no\u015ftri familiari: cu Ilarie Voronca sau cu Sa\u015fa Pan\u0103. Sau cu Victor Brauner. Ar fi interesant.<\/p>\n

AG:
\nHai s\u0103 t\u0103iem firul \u00een 4. \u2018Netul de azi e inundat de o literatur\u0103 destul de \u00eendoielnic\u0103, uneori despresiv-visceral\u0103. G\u0103sim autori obseda\u0163i de introspec\u0163ie, de mizeria rela\u0163iilor comunica\u0163ionale. Se simte o deplasare spre extreme, limba e mai s\u0103rac\u0103, esen\u0163a nu rezid\u0103 \u00een calitatea textului cum era cerut\u0103 de Heidegger, ci mai cur\u00e2nd \u00een lamentarea unui drum care nu duce nic\u0103eri, care e minat de dezv\u0103luirea discrepan\u0163elor \u00eentre real-virtual. Crezi c\u0103 avangarda e o mi\u015fcare apus\u0103, \u00eenchis\u0103? Care e aportul ei la arta modern\u0103? Ce organiza\u0163ie ar trebui s\u0103 difuzeze materialele \u00eenc\u0103 nepublicate \u00een limba rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n

YZ:
\nMai \u00eent\u00e2i, vreau s\u0103 spun c\u0103 nu e de ieri, de azi aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 \u2013 nu e nimic r\u0103u \u00een a fi obsedat de introspec\u0163ie, dar poate c\u0103 lamentarea asta \u00een doze excesiv cam d\u0103uneaz\u0103…
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte avangarda (nu \u015ftiu ce leg\u0103tur\u0103 are \u00eentrebarea cu propozi\u0163iile anterioare), eu cred c\u0103 avangarda e \u00eenchis\u0103 doar pentru istoricii stric\u0163i…Sau mai bine spus dac\u0103 o consider\u0103m o mi\u015fcare. Dar avangardi\u015ftii o defineau mai degrab\u0103 ca pe o stare de spirit.
\n\u015ei Shakespeare era avangardist. “Norul acela seam\u0103n\u0103 cu o c\u0103mil\u0103”. Nu \u0163i se pare asta suprarealist? Sau Heraclit. Era un soi de filozof avangardist. \u00cen sensul larg al cuv\u00e2ntului, dup\u0103 cum \u0163i-ai dat seama. Dar la vremea aceea \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 era absolut \u015focant s\u0103 vin\u0103 Heraclit \u015fi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 focul e ‘\u0103l mai tare din elemente, chiar dac\u0103 nu e nici pe departe la fel de prezent ca apa, ca aerul, ca p\u0103m\u00e2ntul. Sau c\u0103 r\u00e2ul nu r\u0103m\u00e2ne niciodat\u0103 acela\u015fi.
\nAcum, peste tot putem observa influen\u0163a mai mult sau mai pu\u0163in subtil\u0103 a avangardelor. Care sunt \u00eenc\u0103 studiate superficial la \u015fcoal\u0103, de\u015fi, cred eu, impactul lor a fost mult mai mare dec\u00e2t al, s\u0103 zicem, romanelor neorealiste, neobalzaciene. Romanul balzacian a fost \u015fi el o influen\u0163\u0103 de net\u0103g\u0103duit, \u00een m\u0103sura \u00een care e un demers oarecum clasicist, iar proza a fost mereu mai pu\u0163in permeabil\u0103 la inova\u0163ii dec\u00e2t poezia, general vorbind. \u015ei, oricum, influen\u0163a suprarealismului a p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een proz\u0103 – vezi reali\u015ftii magici, vezi Boris Vian sau, pe la noi, prozatorii din grupul oniri\u015ftilor…
\nAcum, mai e o chestiune delicat\u0103: de cele mai multe ori, aportul la arta modern\u0103 este fie foarte subtil, fie foarte semnificativ, \u015fi atunci ar fi de discutat despre copierea la infinit a re\u0163etei lui Duchamp. Bun, bun, readymade-readymade, dar parc\u0103 n-a devenit pu\u0163in prea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 chestia? Chiar \u015fi unul ca mine poate deveni, dup\u0103 o vreme, iritat de at\u00e2tea “sculpturi” gen vulcan din excremente de elefant (a\u015fa am v\u0103zut \u00eentr-un film; \u00een mod evident, protagonistul \u00ee\u015fi exprimase opinia nefavorabil\u0103 vis-a-vis de sculptur\u0103 \u00een timp ce artista era \u00een spatele s\u0103u, iar c\u00e2nd \u00ee\u015fi d\u0103 seama de ce a f\u0103cut, \u0103sta o \u00eentoarce \u015fi zice c\u0103 e minunat\u0103…). Stau \u015fi m\u0103 \u00eentreb: ce diferen\u0163\u0103 este atunci \u00eentre aceste neodadaisme ieftine \u015fi arti\u015ftii neremarcabili care, \u00een secolele trecute, foloseau aceea\u015fi re\u0163et\u0103 a tabloului mimetic la infinit? Scuz\u0103-m\u0103, dar dac\u0103 e\u015fti suprarealist sau dadaist, asta nu te face automat un geniu, oric\u00e2t de mul\u0163i genii ar fi fost \u00een aceste curente. Exist\u0103 un Institut de Cercetare a Avangardei Rom\u00e2ne \u015fi Europene, dar, cel pu\u0163in aici pe Internet, activitatea acestui institut este cam invizibil\u0103. \u015ei da, acest institut ar trebui s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndirea informa\u0163iilor despre avangard\u0103 per total, ca, de pild\u0103, Funda\u0163ia Gellu Naum, care se ocup\u0103, fire\u015fte, doar de Gellu Naum. Ar mai fi Funda\u0163ia Prodan, care prezint\u0103, \u00een englez\u0103, informa\u0163ii despre unii dintre avangardi\u015fti. Dar, \u00een ansamblu, ar fi de dorit mai mult\u0103 mi\u015fcare \u00een domeniu – mai multe informa\u0163ii despre c\u0103r\u0163ile avangardi\u015ftilor se g\u0103sesc pe unele siteuri de licita\u0163ii.
\nNu-mi prea place s\u0103 fac publicitate, dar a\u015f ruga cititorii interesa\u0163i s\u0103 arunce o privire pe site-ul meu http:\/\/sites.google.com\/site\/avangardaromana\/. \u015ei a\u015fa, nu prea i-am f\u0103cut reclam\u0103…<\/p>\n

AG :
\nRepet acum o chestiune care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mai de mult. Ai transpirat din greu s\u0103 procuri \u015fi s\u0103 traduci texte avangardiste necunoscute cititorului de limba rom\u00e2n\u0103, nu ar fi timpul s\u0103 legi aceste eforturi \u00eentr-o binemeritat\u0103 carte?<\/p>\n

YZ:
\nCred c\u0103 e\u015fti totu\u015fi con\u015ftient, Adriane, c\u0103 ceea ce fac poate fi numit\u0103 \u201cpiraterie\u201d. Dar cum operele unor mari poe\u0163i precum, s\u0103 zicem, Eminescu pot fi g\u0103site aproape sau chiar \u00een \u00eentregime pe Internet, de ce nu? \u015ei n-am primit \u00eenc\u0103 nicio scrisoare de la FBI… Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i \u015ftiu, dar eu am lansat \u00een trecutul apropiat \u015farje \u00eempotriva copyrightului… Ast\u0103zi cred c\u0103 foarte cur\u00e2nd se va renun\u0163a definitiv la copyright, cred c\u0103 nu ajut\u0103 pe nimeni \u00een afar\u0103 de factorul \u201cbani stor\u015fi de la plagiatori\u201d, oricum nu inten\u0163ionez s\u0103 plagiez de-a dreptul avangardi\u015ftii. Am respect pentru ei \u015fi \u00eei crediteaz ca atare, am grij\u0103 s\u0103 informez publicul p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een carte se poate reg\u0103si o poezie sau alta (cu unele excep\u0163ii, c\u00e2nd chiar nu \u015ftiu volumul de provenien\u0163\u0103).
\nA\u015fadar, nu \u015ftiu dac\u0103 voi fi prea cur\u00e2nd capabil s\u0103 scot o astfel de carte, ar trebui s\u0103 scot aprob\u0103ri de la Vladimir Pan\u0103 \u015fi compania… Dar a\u015f putea s\u0103 \u00eencerc s\u0103 fac ceva \u00ee privin\u0163a asta dup\u0103 ce intru la Facultatea de Litere…
\n\u015etii ce ar fi interesant?
\nAm avea suficient material rar \u015fi poate chiar inedit pentru o antologie a avangardei mai altfel. Toate antologiile \u00een materie de dup\u0103 cea a lui Sa\u015fa Pan\u0103 au \u00eencercat s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul doar la avangardi\u015ftii “esen\u0163iali”, indiscutabili. Dar sunt destule nume chiar interesante precum Aurel Zaremba sau Nicolae Oprea Dinu care nu au prea fost discutate dup\u0103 antologia lui Sa\u015fa Pan\u0103. \u015ei ar mai fi \u015fi unele care lipsesc din cea a lui Sa\u015fa Pan\u0103, precum cea a lui Teodor Scarlat, care \u00eencercase s\u0103 publice o carte la editura Unu, dar \u015fi-a pierdut manuscrisele \u015fi le-a g\u0103sit abia la \u00eenceputul anilor ’70, antologia lui Sa\u015fa a ap\u0103rut pu\u0163in mai devreme. \u015ei care con\u0163inea \u015fi unele ilustra\u0163ii de avangardi\u015fti, dar lipsesc unele nume precum Michonze, iar despre cele men\u0163ionate nu se dau informa\u0163ii.
\nMai vreau s\u0103 zic ceva: mai bine dec\u00e2t \u00eenc\u0103 o antologie a avangardei ar fi s\u0103 se \u00eencepe s\u0103 se republice \u00een facsimile sau ceva de genul edi\u0163iile originale ale avangardi\u015ftilor. Numai s\u0103 \u015ftie editurile cum s\u0103 le promoveze, cum s\u0103 le aloce edi\u0163ii frumoase, luxoase, c\u0103 altminteri se poate g\u0103si interes.
\nAcestea fiind zise, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 vorbim iar\u0103\u015fi \u015fi din nou despre avangard\u0103, a\u015f fi vrut s\u0103 vorbim despre m\u00e2ncare, de exemplu. Ce zici de pralinele belgiene?<\/p>\n

AG:
\nPraline? \u00cemi sorb cafeaua cu pai simplu, cu buzele str\u00e2nse \u00een form\u0103 de muon,
\nmiezul deprimat al zilei m\u0103 \u0163ine treaz, nu am v\u0103zut azi flori \u015fi nici glastre cu mu\u015ftar \u00eenflorit. E o penurie de gesturi \u015fi mirodenii \u00een abstract, lipsesc gusturile simple, m\u0103 uimesc lumina polar\u0103, biscui\u0163ii f\u0103r\u0103 sare, feti\u0163ele ce nu ies din \u015fotron de teama maturiz\u0103rii imediate. Uneori rumeg\u0103m o idee, o molf\u0103im c\u00e2\u0163iva ani ca s\u0103 o abandon\u0103m \u00een favoarea unei doctrine de design mai nou. Ne b\u0103gam \u00een pat, ne acoperim cu pene b\u0103rbia \u015fi genunchii coc\u00e2rja\u0163i \u00een pozi\u0163ie foetal\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 vom dormi, dar nu, aurora bate direct din tavan, las\u0103 pete albastre pe tencuiala cortexului, chem\u0103m un specialist \u00een vedenii, e\u015fti bolnav omule, zice d\u00e2nd cu talc peste amintiri, ia \u015fi tu o vacan\u0163\u0103 de la avangard\u0103, de c\u00e2nd nu ai urcat un catarg, sau c\u0103utat \u00een pod polaroidul de var\u0103 indian\u0103? \u00cemi mi\u015fc ochelarii de soare, cu gestul unui fermier atacat de capre disperate, \u00een zare fumeg\u0103 abatorul tuturor speran\u0163elor.
\nA mai r\u0103mas s\u0103 m\u0103 \u00eembrac, \u00eemi pun o c\u0103ma\u015f\u0103 de m\u0103tase, o cravat\u0103 “art brut” inventat\u0103
\nde Dubuffet, un ceas cu cuc simboliz\u00e2nd nebunia nefertil\u0103 a clanului poetic, o vulpe rapace m\u0103 mu\u015fc\u0103 de glezne, \u015ftiu… e incon\u015ftien\u0163a mea care d\u0103 t\u00e2rcoale psihicului r\u0103pus de prea mult\u0103 abstractizare… Mai ai praline?<\/p>\n

YZ :
\nDa\u2019 cum s\u0103 nu!
\nDin suflet se scot pralinele!…<\/p>\n

Tel Aviv \/ Constan\u0163a \u2013 Oct 2009<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

interviu cu poetul Yigru Zeltil [continuare din EgoPHobia #23] “Lacrimosa preciosa velum, delirul albului furnir c\u0103mila conturnat\u0103 \u00een acustic miel \u00een boarea serilor de cox prin fiorul c\u0103r\u0163ilor, ahh pergamentul dox cu policarul \u00eencordat c\u00e2t pra\u015ftie goal\u0103 te sun vocal, esti un \u015fofar \u0163inut \u00een poal\u0103 nacel\u0103 submarin\u0103 ce trece prin ecluze gorneam din lustruite […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[310,83],"tags":[87,1131,1124,392],"class_list":["post-1706","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-24","category-experiment","tag-adrian-grauenfels","tag-egophobia-24","tag-experiment","tag-yigru-zeltil"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-rw","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1706"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1706\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2215,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1706\/revisions\/2215"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}