{"id":172,"date":"2009-06-15T13:10:16","date_gmt":"2009-06-15T11:10:16","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=172"},"modified":"2009-06-18T11:50:50","modified_gmt":"2009-06-18T09:50:50","slug":"marsilio-ficino-si-conceptia-sa-despre-docta-religio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=172","title":{"rendered":"Marsilio Ficino \u015fi concep\u0163ia sa despre docta religio"},"content":{"rendered":"<p align=\"right\">de Mario Barangea<\/p>\n<p align=\"justify\">\nMarsilio Ficino este cel datorit\u0103 c\u0103ruia ast\u0103zi \u00eei citim \u015fi \u00eei studiem pe Platon \u015fi pe Plotin, pe Hermes Trismegistul sau pe Proclos. Dar opera renascentistului de la curtea familiei florentine Medici nu a constat doar \u00een traduceri f\u0103cute din marii filosofi ai Antichit\u0103\u0163ii.  El aduce cu sine \u015fi o inten\u0163ie de revigorare a studiilor filologice \u015fi religioase. Importan\u0163a lui este a\u015fadar major\u0103, pe c\u00e2t de meritorie este erudi\u0163ia tuturor celor din Rena\u015fterea italian\u0103. O elegan\u0163\u0103 a stilului \u015fi o abunden\u0163\u0103 a ideilor filosofice marcheaz\u0103 teritoriul in care activeaz\u0103 Ficino.<br \/>\n<!--more--><br \/>\n       Datorit\u0103 studiilor despre via\u0163a lui Marsilio Ficino, putem \u015fti acum cu exactitate care era palierul \u00een care se manifestau cu prec\u0103dere concep\u0163iile sale. Este lucru demonstrat de acum c\u0103 tinere\u0163ea lui  a fost marcat\u0103 de o perioad\u0103, destul de scurt\u0103, dar totu\u015fi rodnic\u0103, \u00een care Ficino s-a sim\u0163it atras de \u00eenv\u0103\u0163aturile peripatetice profesate de un Nicolo Tignosi de Foligno. \u00centre 1454 si 1455, Marsilio Ficino se mi\u015fc\u0103 \u00een mediul celui mai temeinic aristotelism de \u015fcoal\u0103, ceea ce relev\u0103 preg\u0103tirea scolastic\u0103 a lui acestuia.<br \/>\n       Mai t\u00e2rziu, \u00een preambulul c\u0103tre Lorenzo de Medici, care deschide opera lui Plotin \u00een latin\u0103, readuce propria convertire la platonism, combinat\u0103 cu influen\u0163a lui Gemistos Plethon \u015fi Cosimo de Medici. Cosimo, influen\u0163at de Plethon, se decide s\u0103 fac\u0103 s\u0103 renasc\u0103 antica Academie la Floren\u0163a, \u00eens\u0103rcin\u00e2ndu-l pe Marsilio Ficino s\u0103 traduc\u0103 pe Platon, pe neoplatonici \u015fi scrierile hermetice.<br \/>\n        \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura lui Nicolo Tignosi de Foligno, peripatetic str\u0103in de platonismul lui Arghiropoulos, a fost decisiv\u0103 pentru aristotelismul s\u0103u ini\u0163ial \u00een timp ce raporturile cu Cosimo \u015fi influen\u0163a lui Landino (care l-a indemnat in 1456 sa compuna Institutionis platonicae), au orientat rapid interesul lui Marsilio Ficino c\u0103tre Platon.<br \/>\n       Simpatia pentru un mare poet al Antichit\u0103\u0163ii, este vorba de Lucre\u0163iu, se simte \u00een opera de tinere\u0163e De voluptate, terminat\u0103 \u00een 1457. Ficino considera aceast\u0103 scriere drept o doxografie, far\u0103 mari contribu\u0163ii personale. \u00cens\u0103 De voluptate nu este lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea g\u00e2ndirii lui Ficino.<br \/>\n         Exaltarea unei voluptas, care este aderare a voin\u0163ei, consim\u0163ire a min\u0163ii la obiectul ei ideal, la adev\u0103rul care \u00eei este propriu \u015fi familiar, face obiectul studiului lui Ficino. Cea mai \u00eenalt\u0103 placere este \u00een aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere a min\u0163ii cu obiectul s\u0103u \u015fi dac\u0103 voluptas este servitute, a\u015fa cum ar\u0103ta Ficino, prin servitute trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 acea nobil\u0103 bucurie care este un bine adev\u0103rat, o subjugare a sufletului fa\u0163\u0103 de un obiect absolut valid. Este o subjugare care \u00eenseamn\u0103 o absoluta libertate, nu pasiune ci perfec\u0163iune a actului. Marsilio Ficino g\u0103se\u015fte un ton religios la Lucre\u0163iu, iar voluptas, dezbr\u0103cat\u0103 de orice carnal\u0103 senzualitate, devine semnul \u00eemp\u0103c\u0103rii la care s-a ajuns, \u00een deplina armonie cu divinul.<br \/>\n\u00cens\u0103 prima luare de pozi\u0163ie clar\u0103 a lui Marsilio Ficino \u00een problema care \u00eel va mobiliza cel mai mult, \u015fi anume problema religioas\u0103, o g\u0103sim \u00een scrisoarea de dedica\u0163ie a acestuia adresat\u0103 lui Cosimo de Medici, pus\u0103 \u00een prefa\u0163a versiunii, publicate \u00een 1471, din Hermes Trismegistul. Aici este formulat\u0103 cu toat\u0103 claritatea acea tez\u0103 ce va reveni far\u0103 \u00eencetare \u00een toate scrierile sale: teza unei revel\u0103ri perene a Verbului, a Logosului, a unei philosophia perennis, transmise de poe\u0163ii antici \u015fi de Biblie, receptat\u0103 de Pythagora \u015fi de Platon, aprofundat\u0103 de neoplatonici \u015fi de scrierile atribuite lui Dionisie Areopagitul. Aceasta este tocmai theologia platonica, \u00een\u0163eleas\u0103 ca tip exemplar al unei docta religio, al unei cunoa\u015fteri de sine prin cunoa\u015fterea lui Dumnezeu, al cunoa\u015fterii lui Dumnezeu prin cunoa\u015fterea de sine.<br \/>\n        Fericirea suprem\u0103, paradisiac\u0103, este scopul vie\u0163ii noastre. Ea st\u0103 \u00een \u00eentregime sub semnul cunoa\u015fterii de sine \u00een calitate de cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu, a Logosului reg\u0103sit \u00een noi in\u015fine, \u00een convertirea oric\u0103rei dorin\u0163e din exterior c\u0103tre interior, pentru ob\u0163inerea p\u0103cii \u00een via\u0163a intim\u0103 a Verbului care tr\u0103ieste \u00een noi. Nu putem s\u0103 \u00eentelegem adev\u0103rul cu mijloacele noastre, mintea uman\u0103 este un ochi care are nevoie de lumin\u0103 pentru a putea vedea. Dar solara lumin\u0103 divin\u0103 (Logosul) nu se manifest\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mintea noastr\u0103 nu se \u00eentoarce c\u0103tre ea. Iar aceast\u0103 convertire nu se petrece p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sufletul nu se va elibera din sclavia am\u0103girilor fanteziei obscure. Aceast\u0103 eliberare ca proces de convertire la Dumnezeu, dup\u0103 Marsilio Ficino, se realizeaz\u0103 chiar \u00een cadrul theologia platonica, atunci c\u00e2nd descoper\u0103 revela\u0163iile religioase ascunse sub ve\u015ftmintele imagina\u0163iei poetice. Aceste lucruri de fapt se articuleaz\u0103 ca un dublu atac, care este \u00eendreptat \u00eempotriva peripateticienilor care vedeau \u00een religie doar aspectul ei exterior \u015fi \u00eempotriva poe\u0163ilor care operau reducerea adev\u0103rurilor metafizice la limitele unei imagini. Aceast\u0103 dubl\u0103 polemic\u0103 se g\u0103se\u015fte mai pe larg exprimat\u0103, \u00een prefa\u0163a edi\u0163iei traducerii din Plotin.<br \/>\n          Filosofia, \u00een sens tehnic, devine pentru Ficino, sinonim\u0103 cu peripatetismul (reprezentat fie de urma\u015fii lui Alexandru din Afrodisia, fie de uma\u015fii lui Averroes). Oamenii de litere nu in\u0163eleg, la r\u00e2ndul lor, mesajul ascuns sub haina versurilor.<br \/>\n\u00cempotriva filosofiei filosofilor si poeziei poe\u0163ilor, Marsilio Ficino insereaz\u0103 cu abilitate propria sa concep\u0163ie despre docta religio, unde converg filosofia \u015fi poezia. \u00cempins de o puternic\u0103 preocupare religioas\u0103, Ficino, \u00eencepe prin a accepta, aproape f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama, distinc\u0163ia \u00eendragit\u0103 de agnostici \u015fi afirmat\u0103 de Averroes, \u00eentre dou\u0103 tipuri de umanitate: aceea a celor simpli, a ignoran\u0163ilor, a neini\u0163ia\u0163ilor \u00een misterele sacre \u015fi a celora care dincolo de liter\u0103 surprind spiritul, a filosofilor. Imaginile, ca de altfel \u00eens\u0103\u015fi natura, ascund un suflet, o semnifica\u0163ie. A te opri la imaginea fantastic\u0103, ca \u015fi la a te limita la o concep\u0163ie pur fizic\u0103 asupra naturii \u015fi a nu cobor\u00ee spre o mai profund\u0103 orientare spiritual\u0103, spre inten\u0163ia artistului (uman sau divin, ca ipostaze ale adev\u0103ratului artist, care este Logosul), a desprinde \u015fi a \u00eenchide \u00een sine aparen\u0163a, iat\u0103 eroarea cea mai d\u0103un\u0103toare. Manifestarea extern\u0103, intuit\u0103, este solidar\u0103 cu mi\u015fcarea intern\u0103 ce o genereaz\u0103; pentru a-i \u00een\u0163elege valoarea este deci necesar sa i se g\u0103seasc\u0103 izvorul. Iar acest izvor este lumina \u015fi \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu. Pe de alt\u0103 parte, ajun\u015fi la Verb, noi ne scufund\u0103m \u00eentr-un adev\u0103r atemporal, tr\u0103ind \u00een etern, \u00een acea luminozitate de care vorbeste Platon \u015fi care este \u00een afara \u015fi dincolo de orice discu\u0163ie, de orice distinc\u0163ie, pentru c\u0103 este r\u0103d\u0103cina a toate. La aceast\u0103 lumin\u0103 ajung adep\u0163ii acelei philosophia perennis. Dincolo de multiplele manifest\u0103ri sensibile, Unitatea nu se poate revela dec\u00e2t \u00eentr-un singur adev\u0103r, ce va avea mai multe aspecte. Cine cauta \u00een profunzime, surprinde adev\u0103rul unic dincolo de aspectele infinite, \u015fi \u00een toate revela\u0163iile religioase, \u00een toate c\u00e2ntecele poe\u0163ilor, \u00een toate frumuse\u0163ile naturii, \u00een toate armoniile matematice, g\u0103se\u015fte \u015fi \u00een\u0163elege sufletul unic, acel Logos care vorbe\u015fte \u00een noi \u015fi pe care \u00eel sim\u0163im \u00een alte suflete, \u00een toate lucrurile.<br \/>\n         Aceast\u0103 philosophia perennis se identific\u0103 a\u015fadar cu docta religio, cu adev\u0103rata religie a Logosului, care \u00eenseamn\u0103 adev\u0103rata solidaritate a totului cu Dumnezeu, \u00eentr-un circuit de iubire care este o r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi o reflectare de lumin\u0103. Problema fiind pus\u0103 \u00een astfel de termeni, nu numai c\u0103 exist\u0103 o mare apropiere \u00eentre Religie \u015fi \u00cen\u0163elepciune, ci \u00eentre ele este chiar o identitate perfect\u0103.<br \/>\n      Din premisele examinate mai sus reiese clar c\u0103 imutabilul adev\u0103r etern, simbolizat \u00een teologiile poetice str\u0103vechi, relevat de Hristos, clarificat filosofic de Platon \u015fi Plotin , are ca baz\u0103 unitatea lumii, inseparabilitatea manifest\u0103rilor \u00een raport cu cel ce se manifest\u0103. \u00cempotriva ereziilor diviziunii, este convenabil s\u0103 se restaureze adev\u0103rul convergen\u0163ei totului \u00een Unitate. \u00cen\u0163eleapta religie este deci adev\u0103rata filosofie, este confluen\u0163a deplin\u0103 a intelectului (v\u0103zut ca sophia) \u015fi a voin\u0163ei (sacerdo\u0163iu). Dar dac\u0103 Ficino ar trebui s\u0103 indice cui i se cuvine o prioritate ideal\u0103, i-ar indica pe filosofi; \u00eentr-adev\u0103r \u201ceste ra\u0163ional ca acei care prin propria lor inteligen\u0163\u0103 au g\u0103sit mai \u00eent\u00e2i lucrurile divine, ori s-au apropiat de Dumnezeu, s\u0103 venereze mai \u00eent\u00e2i din dreapt\u0103 voin\u0163\u0103 aceste lucruri divine \u015fi s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe ceilal\u0163i dreapta venerare a lor\u201d[1]. Iar celui ce ajunge la Adev\u0103r, care este unic, imediat i se va dezv\u0103lui adev\u0103rul cre\u015ftinismului, care rezum\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte \u00een el, pentru cine \u00eel \u00een\u0163elege bine, \u00eentreaga cunoa\u015ftere uman\u0103.<br \/>\nDincolo de inevitabilele divaga\u0163ii \u00een termeni tehnici ce apar\u0163in filosofiei, sper ca acest articol s\u0103 trezeasc\u0103 m\u0103car interesul asupra unei perioade fecunde din istoria g\u00e2ndirii umane. Asta daca nu cumva deja v\u0103 sim\u0163i\u0163i datori s\u0103 parcurge\u0163i textele lui Ficino, pentru a afla mai multe despre boga\u0163ia pe care spiritul o poate achizi\u0163iona \u00een parcursul s\u0103u spre Fericire. Am scris cu majuscul\u0103 ultimul cuv\u00e2nt din propozi\u0163ia anterioar\u0103 tocmai pentru a demarca sensul pe care odinioar\u0103 adevara\u0163ii filosofi (printre care Ficino se num\u0103ra) \u00eel d\u0103deau filosofiei \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n<p>Bibliografie:<\/p>\n<p>L. Thorndike \u2013 Science and Thought in the Fifteenth Century, New York, 1929<br \/>\nP. P. Negulescu \u2013 Filosofia Rena\u015fterii, Bucure\u015fti, 1986<br \/>\nA.J.Festugiere \u2013 La philosophie de l\u2019amour de Marsile Ficin et son influence sur la literature francaise du XVIe siecle, Paris, 1941<\/p>\n<p>________________________________________<br \/>\n[1] Cf. L. Thorndike, Science and Thought in the Fifteenth Century, New York, 1929, pag. 161.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Mario Barangea Marsilio Ficino este cel datorit\u0103 c\u0103ruia ast\u0103zi \u00eei citim \u015fi \u00eei studiem pe Platon \u015fi pe Plotin, pe Hermes Trismegistul sau pe Proclos. Dar opera renascentistului de la curtea familiei florentine Medici nu a constat doar \u00een traduceri f\u0103cute din marii filosofi ai Antichit\u0103\u0163ii. El aduce cu sine \u015fi o inten\u0163ie de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,27],"tags":[9,1117,58,57],"class_list":["post-172","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-filosofie","tag-egophobia-22","tag-filosofie","tag-mario-barangea","tag-marsilio-ficino"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-2M","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=172"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":548,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172\/revisions\/548"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=172"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=172"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=172"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}