de Gorun Manolescu<\/p>\n
(postmodernitate versus postmodernism [XIX])<\/font><\/p>\n 1. Dac\u0103 ar fi\u2026<\/strong><\/p>\n s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 teoria clasic\u0103 a \u00abc\u00e2mpului de evenimente\u00bb, atunci se poate spune c\u0103 \u00eenceputurile teoriei probabilit\u0103\u0163ilor sunt legate de numele matematicienilor Blaise Pascal \u015fi Pierre Fermat \u00een secolul XVII, ajung\u00e2nd la probleme legate de probabilitate datorit\u0103 jocurilor de noroc. Dezvoltarea ulterioar\u0103 a teoriei probabilit\u0103\u0163ilor \u015fi cercetarea unor probleme care dep\u0103\u015fesc jocurile de noroc sunt legate de matematicienii: Abraham Moivre, Pierre Simone de Laplace, Carl Friedrich Gauss, Simon-Denis Poisson, Pafnuti Lvovici Ceb\u00ee\u015fev, Andrei Andreevici Markov \u00een secolul XIX, iar \u00een secolul XX Andrei Nikolaevici Kolmogorov \u015fi al lui Alexandr Iakovlevici Hincin etc, \u015ei de aici se ajunge la diferite definiri ale \u00abc\u00e2mpurilor de evenimente\u00bb. Pe care nu o s\u0103 le mai redau pentru c\u0103 nu a\u015f mai face altceva dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 plictisesc. \u015ei nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu cele ce urmeaz\u0103. <\/p>\n 2. Ce este matricea S?<\/strong><\/p>\n Ea a fost propus\u0103 de Heisenberg. \u015ei arat\u0103 c\u0103, la nivelul microparticulelor, \u201eLumea ne apare\u2026ca o re\u0163ea complicat\u0103 de evenimente, \u00een care conexiunile de diferite tipuri alterneaz\u0103, se suprapun, sau se combin\u0103\u201d duc\u00e2nd astfel la o complet\u0103 nedeterminare \u00een ceea ce prive\u015fte apari\u0163ia unui nou eveniment.<\/p>\n Importan\u0163a matricei S rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 ea propune deplasarea aten\u0163iei spre eveniment. Adic\u0103 spre interac\u0163iuni, spre procese \u015fi nu spre entit\u0103\u0163ile care sun implicate.<\/p>\n Odat\u0103 cu explozia comunica\u0163iilor (internet, intranet, extranet) \u015fi a mass-mediei, se pare c\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la nivelul microparticulelor, \u00eencepe s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi \u00een societate \u00een general.<\/p>\n 3. Nu voi intra \u00een tot soiul de generaliz\u0103ri.<\/strong><\/p>\n M\u0103 voi referi la un exemplu sugestiv din economie. \u015ei nici m\u0103car la un eveniment-catastrof\u0103 (\u00een termenii lui R. Thom), de genul celui care acum ne bulverseaz\u0103 la nivel global, dar \u015fi local.<\/p>\n 4. O poveste de succes.<\/strong><\/p>\n Care pare a sem\u0103na cu multe altele de care sunt pline revistele destinate managementului. \u015ei care, \u00een general, se bazeaz\u0103 pe teorii de genul celor din paragraful 1. \u00cens\u0103 povestea pe care o s\u0103 v-o spun este cu totul deosebit\u0103. Deoarece ea nu are nici un fel de leg\u0103turi cu teoriile amintite. \u00cen schimb, este legat\u0103, \u00een mod nea\u015fteptat, cu impredictibilitatea gen \u00abmatrice S\u00bb. Printr-un transfer semantic. <\/p>\n Exemplul – studiu de caz – este legat de ceea ce majoritatea dintre noi a vorbit, la un moment dat, despre PC-uri \u00abpentium\u00bb; f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie nimic altceva dec\u00e2t faptul c\u0103 ele erau mult mai rapide dec\u00e2t modelele anterioare. De fapt, rapiditatea lor era dat\u0103 de o nou\u0103 tehnologie a pl\u0103cilor de baz\u0103, \u00abinima\u00bb unu PC. Dar aceast\u0103 rapiditate era \u00eempiedicat\u0103 de a\u015fa numitele sisteme de \u00abintrare \u2013 ie\u015fire\u00bb (BUS) care, fiind lente, nu mai realizau comunicarea, la fel de rapid\u0103, cu utilizatorii. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, grupul de cercet\u0103tori de la Intel, care realizase placa pentium, a insistat pe l\u00e2ng\u0103 pre\u015fedintele companiei s\u0103 le acorde fonduri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea BUS-urilor. Prima dat\u0103, au fost trimi\u015fi la plimbare. Lider pe pia\u0163a acestor BUS, era, la vreme aceea, IBM-ul. Ei au insistat. \u015ei, \u00een final, au ob\u0163inut fonduri. Rezultatul: au reu\u015fit s\u0103 realizeze astfel de sisteme de intrare-ie\u015fire compatibile cu viteza noului pentium. \u015ei aici a ap\u0103rut \u201eevenimentul de pia\u0163\u0103\u201d. Exploatat rapid de Intel. Care a luat locul IBM pe pia\u0163a BUS-urilor.<\/p>\n Un astfel de eveniment (\u015fi multe altele de acest gen) a condus la o mini-revolu\u0163ie \u00een pia\u0163\u0103 (pu\u0163in au sim\u021bit-o \u00een afara firmelor): orientarea spre un management pro-activ. Care s\u0103 poat\u0103 exploata un \u00abeveniment\u00bb (de pia\u0163\u0103) imediat ce acesta apare. Ceea ce a produs o reconfigurare din mers a marketing-ului. Astfel, o serie de func\u0163iuni ale acestuia, printre care, una de baz\u0103 \u015fi anume luarea \u00abpulsului\u00bb pie\u0163ei, a fost par\u0163ial transferat\u0103 c\u0103tre alte compartimente: cel de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi, mai ales, cel de cercetare. Pentru c\u0103 acestea, prin contactul direct \u00abproduc\u0103tori (v\u00e2nz\u0103tori) \u2013 clien\u0163ii\u00bb \u015fi, \u00eendeosebi, cu informa\u0163iile \u00abup to date\u00bb din \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnologie, sunt mult mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 p\u00e2ndeasc\u0103 apari\u0163ia unor evenimente imprevizibile \u015fi s\u0103 le exploateze. Asta nu \u00eenseamn\u0103 ca s-a renun\u0163at complet la vechile, clasicele studii de pia\u0163\u0103 previzionale care au r\u0103mas, \u00een continuare, \u00een sarcina compartimentelor de marketing. C\u0103rora le-a mai r\u0103mas, \u00een continuare \u015fi exclusiv, \u00abpromotion-ul\u00bb \u015fi reclama. <\/p>\n 5. \u00cen loc de concluzii<\/strong><\/p>\n G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 \u015fi extrapola\u0163i singuri cele de mai sus la modul \u00een care poate apare \u015fi trebuie s\u0103 fie exploatat \u00een timp util un \u00abeveniment editorial\u00bb \u00een condi\u0163iile de azi, prin folosirea magistralelor informa\u0163ionale care au drept corolar mass-media. Ca s\u0103 devin\u0103 nu numai un \u00abbest-seller\u00bb dar \u015fi un \u00abprodus\u00bb \u00eentr-adev\u0103r valoros \u015fi nu un kitsch.<\/p>\n Dar, mai ad\u00e2nc, pute\u0163i medita \u015fi asupra modului \u00een care noua realitate postmodern\u0103 \u00een care tr\u0103im ne afecteaz\u0103 pe toate planurile, inclusiv artistic. \u015ei, mai mult \u2013 doar o sugestie pe care nu o voi argumenta acum – oric\u00e2t s-ar str\u0103dui, \u00een mod cartezian, Pierre Duhem s\u0103 despart\u0103 fizica \u015fi astrofizica de metafizic\u0103 \u2013 \u015fi, implicit, cel pu\u0163in, de psihologie, art\u0103, sociologie \u015fi economie – (nereu\u015find dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 confuzia, pentru cei care nu sunt familiariza\u0163i cu meandrele \u015fi subtilit\u0103\u021bile discursului filosofico-epistemic specializat) va fi, practic, imposibil s\u0103 nu se \u0163in\u0103 seama de descoperirile actuale din fizic\u0103, astrofizic\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103 (\u00een general) \u015fi dezvolt\u0103rile tehnologice. Toate acestea p\u0103r\u00e2nd a fi doar la un fulminant \u00eenceput. <\/p>\n \u015ei, poate, ar trebui s\u0103 renun\u0163\u0103m la tot soiul de post-isme: post-modernism, post-istorie, post-filozofie, post-literatur\u0103 etc. \u00cenlocuindu-le pe toate cu un singur nume \u00abpost-predictibilitate\u00bb. Pe care s-o accept\u0103m \u00een\u0163eleg\u00e2nd-o drept o cauzalitate global\u0103 (\u00een detrimentul uneia local-liniare). Post-predictibilitate care constituie nu o apocalips\u0103, ci o nou\u0103 provocare. C\u0103reia trebuie s\u0103-i facem fa\u0163\u0103 adapt\u00e2ndu-ne ei. Inclusiv \u00een cazul unui eveniment major cum este actuala criz\u0103 mondial\u0103. \u015ei exploat\u00e2ndu-i poten\u0163ele imediat ce apar sub form\u0103 de evenimente imprevizibile. Adopt\u00e2nd modele integratoare de exemplu de genul \u201ePlenitudinii lumii\u201d propus de David Bohm, \u00een care \u201einforma\u0163ia \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 (\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103) energia\u201d, iar \u201eenergia \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 (\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103) informa\u0163ia\u201d \u00eentr-un Joc (cosmic?!) la care putem, con\u015ftien\u0163i \u015fi \u00een consonan\u0163\u0103 cu el, s\u0103 lu\u0103m parte. Altfel, ajungem la un simulacru gen Baudrillard: \u201eToate tehnologiile virtualului propag\u0103 indecidabilul. Dar, oare, tehnologiile virtualului sunt cele care propag\u0103 indecidabilul, sau universul nostru indecidabil fabric\u0103 tehnologiile virtualului? E indecidabil! La fel stau lucrurile \u015fi cu mass-media: ele nu sunt responsabile, ele propag\u0103 iresponsabilitatea, care constituie, ast\u0103zi, modul nostru de solidaritate colectiv\u0103. O fac printr-un fel de atrac\u0163ie, de vertij. Fiecare este un punct intermediar \u00een circuit, sau \u00een acest inel al lui M\u00f6bius care e informa\u0163ia. P\u0103rerea mea este c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 ma\u015fin\u0103rie virtual\u0103 nu are ca dimensiune real\u0103 informa\u0163ia, cunoa\u015fterea sau \u00eent\u00e2lnirea, ci o veleitate de a disp\u0103rea. Tot ceea ce ne ofer\u0103 noile tehnologii este un tip de imagini \u00een care noi ne cufund\u0103m, av\u00e2nd posibilitatea de a le modifica\u2026.O re\u0163ea este f\u0103cut\u0103 pentru a trimite de la un element la altul. Nu exist\u0103 posibilitate de stopare. E un lucru viral. Nu exist\u0103 nici oprire pe responsabilitate. Tot ceea ce circul\u0103 antreneaz\u0103 imposibilitatea unei adev\u0103rate identific\u0103ri a unui actor cu actul s\u0103u\u2026.Dac\u0103 g\u00e2ndirea este o provocare, ea trebuie, atunci, s\u0103 fie experimental\u0103. Ea reprezint\u0103 mai cur\u00e2nd o experien\u0163\u0103 de g\u00e2ndire, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 exploreze un domeniu necunoscut cu alte reguli ale jocului\u2026..odat\u0103 cu fizica cuantic\u0103, universul nostru \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai asculte de legea cauzalit\u0103\u0163ii stricte\u2026.\u015ei ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a indetermin\u0103rii definitive\u201d. \u015ei, mai departe: \u201eLa limit\u0103 putem avea un univers total comunicativ, imperativ, cu atomi\u2026imploda\u0163i unii \u00een ceilal\u0163i. Pe planul aproape material al planetei, cu c\u00e2t \u00eei explor\u0103m mai mult limitele, cu at\u00e2t, ca printr-un ciudat sortilegiu, P\u0103m\u00e2ntul se mic\u015foreaz\u0103 \u015fi devine o bil\u0103 mic\u0103. \u015ei atunci trebuie s\u0103 \u0163inem cont de aceast\u0103 nou\u0103 dimensiune, care este o dimensiune imploziv\u0103 \u015fi care schimb\u0103 cu siguran\u0163\u0103 toate legile, toate regulile jocului, inclusiv percep\u0163iile noastre\u201d. Caz \u00een care, \u00een extremis, devenim entit\u0103\u0163i interschimbabile, androgine, de tipul unor \u00abparticule elementare\u00bb (electronul X oric\u00e2nd poate fi electronul Y, de exemplu, pentru c\u0103 nu exist\u0103 nicio posibilitate de diferen\u0163iere \u00eentre ei); ca \u00een romanul lui Michel Houellebecq \u201eLes particules \u00e9l\u00e9mentaires\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Gorun Manolescu (postmodernitate versus postmodernism [XIX]) 1. Dac\u0103 ar fi\u2026 s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 teoria clasic\u0103 a \u00abc\u00e2mpului de evenimente\u00bb, atunci se poate spune c\u0103 \u00eenceputurile teoriei probabilit\u0103\u0163ilor sunt legate de numele matematicienilor Blaise Pascal \u015fi Pierre Fermat \u00een secolul XVII, ajung\u00e2nd la probleme legate de probabilitate datorit\u0103 jocurilor de noroc.<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[310,27,51],"tags":[1131,1117,28,52],"class_list":["post-1729","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-24","category-filosofie","category-postmodernitate-vs-postmodernism","tag-egophobia-24","tag-filosofie","tag-gorun-manolescu","tag-postmodernitate-versus-postmodernism"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-rT","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1729","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1729"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1729\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1737,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1729\/revisions\/1737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1729"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1729"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1729"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}