de Mario Barangea<\/p>\n
\nAm s\u0103 \u00eel consider \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 pe Paul Deussen drept unul dintre cei mai str\u0103luci\u0163i orientali\u015fti germani. Afirma\u0163ia asta ar putea s\u0103 aib\u0103 un ecou negativ printre cei care sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Heinrich Zimmer sau Johann Buhler sunt de obicei \u00een capul listei indologilor de limb\u0103 german\u0103. Ceea ce \u00eel diferen\u0163iaz\u0103 \u00eens\u0103 pe Deussen de cei men\u0163iona\u0163i este maniera dialogal\u0103 \u015fi chiar colocvial\u0103 \u00een care a \u00een\u0163eles s\u0103-\u015fi fac\u0103 expunerile. Cu alte cuvinte, este mai aproape spiritual de India dec\u00e2t ar putea fi un erudit care se supune limit\u0103rilor unui spa\u0163iu de studiu (Biblioteca sau Universitatea). \u00centr-un fel, aduce aminte de Eliade \u015fi de experien\u0163a indian\u0103 a acestuia. Bun prieten cu Friedrich Nietzsche, Deussen hot\u0103re\u015fte \u00eempreun\u0103 cu acesta s\u0103 studieze teologia la Universitatea din Bonn. Au abandonat \u00eens\u0103 am\u00e2ndoi studiile de teologie, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre filologia clasic\u0103. Nietzsche la Universitatea din Leipzig iar Deussen la Universitatea din Berlin, \u00eencep\u00e2nd din 1867. La Berlin se va \u00eendr\u0103gosti definitiv de Kant \u015fi Schopenhauer, prin hegelianismul lui Werder. \u00cen 1869 \u00ee\u015fi va sus\u0163ine doctoratul, la Marburg, cu o tez\u0103 despre Sofistul lui Platon. Av\u00e2nd acum un bagaj impresionant de studii \u00een filologie clasic\u0103 \u015fi filosofie, Deussen va \u015fov\u0103i destul\u0103 vreme \u00eentre sanscrit\u0103 \u015fi filosofie, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi materia prim\u0103 a erudi\u0163iei. \u00cen filosofia indian\u0103 le-a putut g\u0103si pe am\u00e2ndou\u0103. Dup\u0103 o perioad\u0103 de un an petrecut\u0103 \u00een Rusia ca profesor particular, se va \u00eentoarce \u00een 1881 la Berlin, unde \u00ee\u015fi va lua docentura cu o lucrare despre \u201eSistemul Vedantei\u201d. Avea 36 de ani \u015fi promisiunea unei cariere universitare. Destinul \u00eei va oferi constant \u00eencep\u00e2nd de acum \u00eencolo diferite oportunit\u0103\u0163i pe care Paul Deussen le va lua drept misiuni ce trebuie \u00eendeplinite. Nu las\u0103 nimic necercetat din ceea ce \u00eensemna interes de studiu. Sanscrita, filosofia vedantin\u0103, Upanishadele, doctrinele lui Kant \u015fi ale lui Schopenhauer, toate acestea se transform\u0103 nu at\u00e2t \u00een obiecte de cercetare, c\u00e2t \u00een trasee ini\u0163iatice.
\nDeussen \u00ee\u015fi va defini propria concep\u0163ie despre lume ca: \u201eun ansamblu care unific\u0103 organic filosofia \u015fi cre\u015ftinismul\u201d. Iar aceast\u0103 afirma\u0163ie face inteligibil\u0103 inten\u0163ia lui Deussen de a-l declara pe Schopenhauer drept \u201ecel mai cre\u015ftin dintre to\u0163i filosofii\u201d. Dar nu e cazul s\u0103 ne alarm\u0103m, pentru c\u0103 Deussen posed\u0103 aceast\u0103 amprent\u0103 personal\u0103, a unui anumit fel de a \u015foca prin afirma\u0163ii oximoronice. Tot el ajungea \u00eentr-un final, la concluzia c\u0103 toate religiile au acela\u015fi nucleu de credin\u0163\u0103, dar sunt sitematizate diferit. Iar aceast\u0103 sistematizare, dogmatic, la nivel de doctrin\u0103, este singurul lucru care face diferen\u0163a. \u015etergerea diferen\u0163elor este contraindicat\u0103, afirm\u0103 Deussen, dar fiecare om este chemat ca, sub coordonatele religiei \u00een care a fost ini\u0163iat, s\u0103 evolueze spiritual iar aceast\u0103 evolu\u0163ie nu se poate desf\u0103\u015fura dec\u00e2t circumscris\u0103 leg\u0103turii cu un Dumnezeu impersonal. Iat\u0103 cum influen\u0163a filosofiei indiene asupra g\u00e2ndirii lui Paul Deussen a fost capital\u0103. Aparent, o singur\u0103 idee r\u0103m\u00e2ne statornic\u0103 la el din tot ansamblul upan\u015fadic: cea a dep\u0103\u015firii concep\u0163iei, specific cre\u015ftine, a unui Dumnezeu personal. Dar aceast\u0103 unic\u0103 idee, de sorginte upani\u015fadic\u0103 \u015fi vedantin\u0103, c\u00e2nt\u0103re\u015fte foarte greu. Cel mai greu de fapt \u015fi este, \u00een acela\u015fi timp, cea care d\u0103 seama de exemplaritatea lui Deussen. Cre\u015ftinismul se mi\u015fc\u0103 \u00een perimetrul rela\u0163iei omului cu un Dumnezeu v\u0103zut eminamente ca persoan\u0103, ori afirma\u0163ia lui Deussen despre lipsa de temei spiritual a lui Dumnezeu ca persoan\u0103, atinge de fapt \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a acestei religii. Este sigur de acum c\u0103 numai \u00een Upani\u015fade va g\u0103si Deussen suportul teoretic pentru un idealism al cunoa\u015fterii. Conform Upani\u015fadelor, tot ceea ce exist\u0103 este \u201emaya\u201d, adic\u0103 iluzie. Intelectul nostru construie\u015fte aceast\u0103 iluzie pentru a ordona o realitate inexistent\u0103 dincolo de chiar aceast\u0103 iluzie. Singura existen\u0163\u0103 este Fiin\u0163a situat\u0103 deasupra devenirii, spa\u0163iului \u015fi timpului, determin\u0103rilor \u015fi manifest\u0103rilor. Aceste lucruri, chestionate de Paul Deussen ca elemente pentru o posibil\u0103 \u00eentemeiere a unei epistemologii religioase, sunt cele care, \u00een aceea\u015fi ordine cu Schopenhauer, \u00eel vor influen\u0163a cel mai mult pe savantul german.
\nAutor a 11 c\u0103r\u0163i de istorie a filosofiei, exegez\u0103 filologic\u0103, biografii \u015fi coresponden\u0163\u0103, Paul Deussen a g\u0103sit r\u0103gazul necesar pentru a se putea ocupa admirabil de editarea complet\u0103 a operei lui Arthur Schopenhauer, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este membru fondator al Societ\u0103\u0163ii Schopenhauer. O institu\u0163ie de prestigiu, care \u00ee\u015fi continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi func\u0163ionarea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Mario Barangea Am s\u0103 \u00eel consider \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 pe Paul Deussen drept unul dintre cei mai str\u0103luci\u0163i orientali\u015fti germani. Afirma\u0163ia asta ar putea s\u0103 aib\u0103 un ecou negativ printre cei care sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Heinrich Zimmer sau Johann Buhler sunt de obicei \u00een capul listei indologilor de limb\u0103 german\u0103. Ceea […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[310,27],"tags":[1131,1117,58,354],"class_list":["post-1764","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-24","category-filosofie","tag-egophobia-24","tag-filosofie","tag-mario-barangea","tag-paul-deussen"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-ss","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1764","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1764"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1764\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1856,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1764\/revisions\/1856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1764"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1764"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1764"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}