{"id":1893,"date":"2009-10-13T07:00:17","date_gmt":"2009-10-13T05:00:17","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=1893"},"modified":"2009-10-12T14:26:34","modified_gmt":"2009-10-12T12:26:34","slug":"fantome-si-scantei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=1893","title":{"rendered":"Fantome \u015fi sc\u00e2ntei"},"content":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu)<\/font><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

\nSt\u00e2nga<\/em> \u015fi Dreapta<\/em>, ca simboluri politice (concept ar fi cam mult spus) s-au n\u0103scut \u00een anii revolu\u0163iei franceze, dup\u0103 cum se plasaser\u0103 iacobinii (\u00een partea st\u00e2ng\u0103 a hemiciclului), respectiv adversarii lor politici \u00een partea dreapt\u0103. De-a lungul celor cu ceva mai mult de dou\u0103 secole, \u00een\u0163elesul simbolurilor a suferit schimb\u0103ri mai mult de nuan\u0163\u0103, o anume constant\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2d peren\u0103. Dreapta<\/em> a fost \u00eentotdeauna asociat\u0103 cu un anume spirit conservator, st\u00e2nga<\/em>, \u015fi aici e ciud\u0103\u0163enia, a pus accentul pe dimensiunea social\u0103. Te-ai fi a\u015fteptat ca st\u00e2nga<\/em>, \u00een numele simetriei, s\u0103 reprezinte curentul novator. Dar asta s-a manifestat \u00een mult mai mare m\u0103sur\u0103 la nivelul discursului oficial dec\u00e2t la nivelul faptului politic. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, politica nu poate fi, prin defini\u0163ie, liber\u0103 de o anume demagogie, face parte din regula jocului c\u00e2t\u0103 vreme terenul de confruntare e cel electoral. Dar demagogia politic\u0103 nu e, vai, simetric\u0103. Balan\u0163a ei bate spre st\u00e2nga. Accentuat.<\/p>\n

E\u015fecul r\u0103sun\u0103tor al monstruosului experiment de inginerie social\u0103 care a mutilat secolul XX n-a convins dec\u00e2t pe cei dinainte convin\u015fi de absurditatea lui. Cum subiectul acestui articol nu e analiza, fie \u015fi succint\u0103, schematic\u0103, a stafiei invocate de economistul german Karl Marx pe la mijlocul secolului XIX ne vom limita la observa\u0163ia c\u0103 tocmai \u00een occidentul care se ar\u0103tase mei eficient \u00een dezvoltare s-a n\u0103scut un curent intelectual fa\u0163\u0103 de a c\u0103rui acribie bie\u0163ii activi\u015fti limita\u0163i \u015fi plictisi\u0163i care au \u00eencercat, cu succes quasinul, s\u0103 polarizeze genera\u0163ia mea, ca s\u0103 m\u0103 refer exclusiv la o lume cunoscut\u0103 bine, ar fi trebuit s\u0103 fie invidio\u015fi. Anesteziat de Marea P\u0103c\u0103leal\u0103, dar \u015fi cu totul nepreg\u0103tit pentru asimilarea realit\u0103\u0163ilor de dincolo, \u00een fa\u0163a c\u0103rora p\u0103rea s\u0103 se fi deschis largi por\u0163i \u00een Cortina de fier, am comis \u015fi eu gre\u015feala pe care am identificat-o la mul\u0163i congeneri: iluzia. Iluzia c\u0103, l\u0103murit\u0103 de e\u015fecul inevitabil \u00een plan economic a cuprinz\u0103torului gulag ro\u015fu<\/em>, lumea va arunca peste bord iluzii revolute \u015fi nevalidate. Ei, bine, nu. De\u015fi \u00eemi era oarecum team\u0103 c\u0103 o anume component\u0103 a intelectualit\u0103\u0163ii franceze ar putea repeta nefasta experien\u0163\u0103 a cau\u0163ion\u0103rii malam fedem<\/em> a aparentului cadavru politic aflat \u00een pragul imploziei, am r\u0103mas siderat s\u0103 constat, prin intermediul experien\u0163ei directe a lui Patapievici (confirmat\u0103, ulterior, fragmentar, dar sotto voce<\/em> de mul\u0163i prieteni stabili\u0163i \u00een State), experien\u0163\u0103 prilejuit\u0103 de un turneu \u00een spa\u0163iul universitar american. Articolul s\u0103u, care identific\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc noul concept de corectitudine politic\u0103 drept comunism american<\/em> mi-a explodat instantaneu \u00een minte cu 14 ani \u00een urm\u0103, \u00een urma lecturii uneia din c\u0103r\u0163ile publicate \u00een acei ani. C\u0103ci versiunea ini\u0163ial\u0103 din Revista 22<\/em> \u00eemi sc\u0103pase. <\/p>\n

A\u015fa ca nu m-am mirat defel c\u00e2nd am \u00eenregistrat corul strident de vocalize care c\u00e2ntau, dup\u0103 declan\u015farea crizei bursier-financiare apoi economice, prohodul \u201ccapitalismului\u201d. Nu tu construc\u0163ii argumentative plauzibile, nu tu ra\u0163ionamente, lozinc\u0103rie pur\u0103 cu vagi acute isteroide. Ba chiar puteai sesiza, dac\u0103 puneai urechea la p\u0103m\u00e2nt, ca amerindienii din urm\u0103 cu dou\u0103 secole, o bucurie abia re\u0163inut\u0103. Nu p\u0103rea s\u0103-i deranjeze falsitatea manifest\u0103 a pozi\u0163iei lor. Emigraser\u0103 \u00een state din motive evidente de tranzi\u0163ie pozitiv\u0103 a standardului economic, con\u015ftient \u015fi deliberat. \u015ei nu puteau fi b\u0103nui\u0163i c\u0103 nu cuno\u015fteau sursa structural\u0103 a propserit\u0103\u0163ii \u0163\u0103ri(lor) care-i adoptaser\u0103. Fu de ajuns s\u0103 tremure pu\u0163in pentru propriul job, pentru propria rat\u0103 la ma\u015fin\u0103 ori la cas\u0103, ca reflexe atavice, mai solid implantare dec\u00e2t puteai b\u0103nui, s\u0103 se declan\u015feze furibund. Al\u0103tur\u00e2ndu-se corului b\u0103\u015ftina\u015f. \u00censeamn\u0103 c\u0103 pr\u0103fui\u0163ii activi\u015fti n-au fost ei a\u015fa de fraieri pe c\u00e2t \u00eei crezusem? Sau, mai r\u0103u, stafia g\u00e2ndului care m-a b\u00e2ntuit \u00eenc\u0103 de pe vremea Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii, anume c\u0103, de fapt, acel regim pe care toat\u0103 lumea p\u0103rea s\u0103-l deteste, avea o real\u0103 baz\u0103 de mas\u0103, stafia asta e vie, e \u00een fa\u0163\u0103 mea, \u00eemi r\u00e2nje\u015fte \u00een fa\u0163\u0103. Ce-i de f\u0103cut, \u00eemi r\u0103m\u00e2ne s\u0103 m\u0103 \u00eentreb odat\u0103 cu Cern\u00ee\u015fevski \u015fi epigonul lui Vladimir Ilici Ulianov? C\u0103ci abandonarea humorului ar fi letal\u0103. Ce s\u0103 fie de f\u0103cut? S\u0103-i r\u00e2njesc \u015fi eu \u00een fa\u0163\u0103 fantomei acelui g\u00e2nd realist. <\/p>\n

Vox populi, vox Dei<\/em>. Acum e momentul s\u0103(-mi) pun \u00eentrebarea pe care e construit articolul: Ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte putem trage din rezultatul alegerilor din Germania? De ce din Germania anume? Nu, nu pentru c\u0103 sunt cele mai recente. C\u0103ci echilibrul politic European s-a p\u0103strat cel pu\u0163in de c\u00e2nd \u00eel urm\u0103resc, adic\u0103 aproape de dup\u0103 r\u0103zboi. Prin intermediul fluctua\u0163iilor locale. Niciodat\u0103 o majoritate masiv\u0103 de \u0163\u0103ri europene cu giuverne de st\u00e2nga, niciodat\u0103 de dreapta. V\u0103d \u00een p\u0103strarea (relativ\u0103 oricum) a acestui echilibru un exemplu de aplicabilitate a unei termodinamici sociale sui generis<\/em>. Un soi de extensie a pricipiului Le Chatelier la dinamica social\u0103. Ci deoarece Germaia posed\u0103 simultan dou\u0103 propriet\u0103\u0163i aflate \u00een raport aproape dialectic. Pe de o parte e motorul economic al Europei, pe de alta e supus\u0103 dificilului test de a asimila \u015fi a reconverti la s\u0103n\u0103tate economic-social\u0103 un ditamai sfert de \u0163ar\u0103, nu destructurat\u0103 ci, dimpotriv\u0103, structurat\u0103 ca antigen. Avea corpusul geman poten\u0163ialul de a produce doza necesar\u0103 de anticorpi? <\/p>\n

Ei, bine, ce ne-au ar\u0103tat alegerile? Dou\u0103 lucruri. Vestea rea e c\u0103 interesul publicului pentru politic\u0103, \u00een termenii ei clasici, e \u00een continu\u0103 sc\u0103dere (abia \u0103sta e simptomul care trebuie \u00eenterpretat \u00een termenii necesit\u0103\u0163ii unei schimb\u0103ri de paradigm\u0103, poate conserv\u00e2nd \u015fi articul\u00e2nd cele mai viabile elemente ale pie\u0163ei libere \u015fi ale solidarit\u0103\u0163ii sociale). Vestea bun\u0103 e c\u0103 de\u015fi ambele partide fanion au ob\u0163inut, datorit\u0103 fenomenului schi\u0163at sub gluma \u201cvestea rea\u201d, scoruri electorale care \u00eenseamn\u0103 noi recorduri negative absolute, diferen\u0163a e spectacular \u00een defavoarea st\u00e2ngii. \u00censeamn\u0103 c\u0103 popula\u0163ia Germaniei a v\u0103zut, cu semnificativ\u0103 majoritate, \u00een conceptele liberei ini\u0163iative o \u015fans\u0103 mai eficace de a dep\u0103si criza \u015fi, mutatis mutandis<\/em>, \u00een resurec\u0163ia etatismului dincolo de un nivel de avarie, o \u00eendep\u0103rtare de facto<\/em> a acestor \u015fanse. E cartezian.
\nBine, atunci cum se explic\u0103 virarea Americii spre un soi de socialism, tot unul sui generis<\/em>? A\u015f \u00eendr\u0103zni a presupune c\u0103 \u00een propor\u0163ie majoritar\u0103 vina cade pe popularitartea nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 a actualului pre\u015fedinte, care a ap\u0103rut ca un Deus ex machina<\/em>. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u0103t s\u0103 sper\u0103m, cu toat\u0103 puterea g\u00e2ndului nostru, ca \u00eengerul democra\u0163iei s\u0103-l trezeasc\u0103 \u00eenainrte de a luneca pe partea descendent\u0103 a riscantului traseu de Montagne russe<\/em> pe care s-a angajat. C\u0103ci oricum nu el e totu\u015fi subiectul nostru de acum. Dar v\u0103 asigur c\u0103-i va veni vremea. <\/p>\n

\u00cen concluzie, o popula\u0163ie serioas\u0103, pragmatic\u0103 \u015fi cu faima lipsei de humor i-a l\u0103sat pe emi\u0163\u0103torii de vocalize \u00een off-side<\/em>. Asta e, ca s\u0103 repet gluma jargonului american, vestea bun\u0103. Vestea rea e c\u0103 nu vor \u00een\u0163elege, pentru c\u0103 nu vor dori s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu St\u00e2nga \u015fi Dreapta, ca simboluri politice (concept ar fi cam mult spus) s-au n\u0103scut \u00een anii revolu\u0163iei franceze, dup\u0103 cum se plasaser\u0103 iacobinii (\u00een partea st\u00e2ng\u0103 a hemiciclului), respectiv adversarii lor politici \u00een partea dreapt\u0103. De-a lungul celor cu ceva mai mult de dou\u0103 secole, \u00een\u0163elesul simbolurilor a suferit […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,310,109],"tags":[1120,1131,114,110],"class_list":["post-1893","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-24","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-24","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-ux","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1893","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1893"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1893\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1897,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1893\/revisions\/1897"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}