{"id":1943,"date":"2009-10-12T23:00:28","date_gmt":"2009-10-12T21:00:28","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=1943"},"modified":"2010-03-22T19:34:45","modified_gmt":"2010-03-22T17:34:45","slug":"india-in-cultura-lui-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=1943","title":{"rendered":"India \u00een cultura lui Eminescu"},"content":{"rendered":"

[Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 sub titlul Influen\u0163a indian\u0103<\/em> asupra lui Eminescu<\/em>, Festivalul de poezie de la Ia\u015fi,\u00a0 27 octombrie 1972]<\/p>\n

(restitutio)<\/font><\/p>\n

de Amita Bhose<\/p>\n

\n\u00cenrudirea g\u00e2ndirii eminesciene cu filozofia indian\u0103 a fost semnalat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een 1889 de c\u0103tre un gazetar craiovean, Gheorghe D. Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I<\/em> \u00eentr-o traducere german\u0103 a Rgvedei<\/em>. \u00cen secolul care a urmat, mai mul\u0163i exege\u0163i rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini s-au preocupat de sursele indiene ale inspira\u0163iei poetului rom\u00e2n. Ca rezultat, aproape dou\u0103zeci de opere eminesciene, scrise \u00eentre 1870 \u015fi 1887, au fost puse sub semnul influen\u0163ei indiene. \u00cen unele lucr\u0103ri, Eminescu se refer\u0103 explicit la India, iar \u00een altele, leg\u0103turile se manifest\u0103 prin idei sau prin texte.<\/p>\n

\nApari\u0163ia at\u00e2t de frecvent\u0103 \u015fi pe o perioad\u0103 at\u00e2t de lung\u0103 a ideilor indiene nu se remarc\u0103 la nici un alt scriitor rom\u00e2n, fapt care indic\u0103 o preocupare statornic\u0103 \u015fi o cunoa\u015ftere ampl\u0103 a[le] lui Eminescu \u00een domeniul literaturii indiene. Dar materialele biografice nu furnizeaz\u0103 dec\u00e2t informa\u0163iile rudimentare despre aceast\u0103 latur\u0103 a culturii poetului. Din aceste surse reies doar c\u00e2teva fapte concrete: Eminescu a fost pasionat de filozofia buddhist\u0103, a citit piesa Sakuntala <\/em>a lui Kalidasa \u015fi a asistat la unele cursuri de literatur\u0103 indian\u0103 \u0163inute de prof. Weber \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Berlin.<\/p>\n

\nCercet\u0103rile operelor \u015fi manuscriselor eminesciene au stabilit ulterior c\u00e2teva surse indiene ale inspira\u0163iei lui Eminescu, de exemplu, istoria buddhismului indian a lui E. Burnouf \u015fi traducerea german\u0103 a unor imnuri vedice. La acestea se pot ad\u0103uga \u015fi un num\u0103r de texte \u015fi comentarii \u00een limbile german\u0103 \u015fi francez\u0103, care erau r\u0103sp\u00e2ndite pe vremea lui Eminescu \u015fi au putut astfel s\u0103-i fie accesibile. Din informa\u0163iile bibliografice, pe care le avem la dispozi\u0163ie, se poate constata c\u0103 Eminescu avea posibilitatea la acea dat\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 prin traduceri \u00een limbile europene de mare circula\u0163ie Rigveda<\/em> \u015fi comentariile ei, Yajurveda<\/em>, c\u00e2teva Upanisade<\/em> importante, fragmente din eposurile Ramayana<\/em> \u015fi Mahabharata<\/em>, \u00eendeosebi Bhagavad-gita,<\/em> c\u00e2teva Purane<\/em>, Manava-dharma-sastra (Legile lui Manu),<\/em> \u015fase opere ale lui Kalidasa, istoria vie\u0163ii lui Buddha, relatat\u0103 \u00een Lalita-vistara<\/em>, cartea fundamental\u0103 budist\u0103 Dhammapada<\/em> \u015fi o serie \u00eentreag\u0103 de lucr\u0103ri despre istoria culturii indiene, inclusiv Akademische Vorlerungen uber indische Literatur-geschichte <\/em>al lui Weber. Analiza operelor eminesciene reveleaz\u0103 faptul c\u0103 Eminescu a parcurs o mare parte a acestor lucr\u0103ri. De altminteri, inten\u0163ion\u00e2nd probabil s\u0103 recurg\u0103 la surse, el a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e sanscrit\u0103 \u015fi totodat\u0103 s\u0103 traduc\u0103 gramatica limbii sanscrite a lui Fr. Bopp.<\/p>\n

\nE de men\u0163ionat c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 influen\u0163a direct\u0103 provenit\u0103 din aceste izvoare, g\u00e2ndirea indian\u0103 a putut s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00een viziunea eminescian\u0103 \u015fi pe c\u0103ile indirecte, prin c\u0103r\u0163ile populare rom\u00e2ne, c\u0103rora li s-au integrat unele texte de ob\u00e2r\u015fie indian\u0103, de pild\u0103 Alexandria <\/em>\u015fi Varlaam \u015fi Ioasaf<\/em> precum \u015fi prin literatura romantic\u0103 european\u0103, creat\u0103 \u00een epoca \u201cRena\u015fterii orientale\u201d. Un important izvor \u00eel constituie \u015fi filozofia lui Schopenhauer, conceput\u0103 \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 dup\u0103 filozofia budist\u0103 \u015fi dup\u0103 unele teorii ale Upanisadelor <\/em> indiene.<\/p>\n

\nPrimele semne ale influen\u0163ei indiene \u00een opera eminescian\u0103 se arat\u0103 \u00een scrierile din Viena. Romanul Geniu pustiu<\/em>, \u00eenceput mai \u00eenainte, dar terminat la Viena, \u015fi poezia Venere \u015fi Madon\u0103<\/em> (1870) par a fi inspirate par\u0163ial din Sakuntala<\/em> lui Kalidasa<\/em>, care a exercitat o mare influen\u0163\u0103 \u015fi asupra marilor romantici germani ca Goethe \u015fi Herder. De altminteri, scena re\u00eent\u00e2lnirii celor doi eroi din poemul C\u0103lin<\/em> (1876) se aseam\u0103n\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, cu ultimul act din Sakuntala.<\/em> \u00cen poezia Icoan\u0103 \u015fi privaz<\/em>, scris\u0103 \u00een acela\u015fi an cu acesta, Eminescu \u00eel prosl\u0103ve\u015fte pe poetul indian. De altminteri, prin atitudinea sa afectiv\u0103 fa\u0163\u0103 de natur\u0103 \u00een Cezara<\/em>, Lacul<\/em>, Fream\u0103t de codru<\/em> etc., poetul rom\u00e2n se apropie de cel indian, ceea ce constituie un paralelism interesant.<\/p>\n

\nTot \u00een epoca vienez\u0103, g\u00e2ndirea buddhist\u0103 \u00ee\u015fi face prima apari\u0163ie \u00een viziunea eminescian\u0103 \u015fi de atunci r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic legat\u0103 de ea. Izvorul inspira\u0163iei unor versuri din Epigonii<\/em> (1870) a fost urm\u0103rit mai de mult \u00een Introducerea \u00een teoria buddhismului indian<\/em> a lui Burnouf (Paris, 1876), \u015fi pasiunea intens\u0103 a lui Eminescu pentru Buddha \u015fi doctrina sa a fost semnalat\u0103 de mai mul\u0163i cronicari \u015fi exege\u0163i. E interesant de observat c\u0103 primele scrieri inspirate din literatura budist\u0103, de ex. Andrei Mure\u015fanu<\/em> (1869-1876), \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar<\/em> (1874), Povestea indic\u0103<\/em> (cca. 1877) \u015fi Pa\u015ftele<\/em> (1878) se leag\u0103 mai mult de idealismul social al lui Buddha, de preocuparea sa pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea vie\u0163ii maselor indiene, despre care Eminescu a putut s\u0103 se documenteze din lucr\u0103rile lui Burnouf \u015fi Weber. Iar \u00een operele ulterioare, Rug\u0103ciunea unui dac<\/em> (1879), Glossa<\/em> (1883) \u015fi Oda \u00een metru antic<\/em> (1883), poetul e mai impresionat de etica \u015fi filozofia buddhist\u0103. \u00cen afar\u0103 de acestea, Eminescu a folosit, pare-se, \u015fi unele mituri buddhiste ca materiale de construc\u0163ie a cadrului fantastic din S\u0103rmanul Dionis<\/em> (1872).<\/p>\n

\nLaolalt\u0103 cu buddhismul, unul dintre sistemele \u201cheterodoxe\u201d ale filozofiei indiene, Eminescu s-a interesat \u015fi de sistemul \u201cortodox\u201d al acestei filozofii, expus \u00een Bhagavad-gita<\/em>,<\/span> Upanisade<\/em> \u015fi Manava-dharma-sastra.<\/em> <\/span>Concep\u0163iile indiene, pe care le-a \u00eent\u00e2lnit acolo, nemurirea sufletului, metempsihoza, omologarea \u00eentre sufletul individual (atman) \u015fi cel universal (Brahman<\/em>), raporturile \u00eentre microtimp \u015fi macrotimp, tr\u0103s\u0103turi importante ale filozofiei indiene, au conturat g\u00e2ndurile poetului \u015fi au contribuit la conceperea temelor esen\u0163iale ale unor lucr\u0103ri, de exemplu, S\u0103rmanul Dionis<\/em>, Umbra mea<\/em> (1869-1870), Avatarii Faraonului Tla<\/em> (anii petrecu\u0163i la Viena \u015fi la Berlin), Archaeus<\/em> (cca. 1875) \u015fi Ta twam asi<\/em> (1879).<\/p>\n

\nFr\u0103m\u00e2ntarea lui Eminescu pentru a p\u0103trunde \u00een misterul crea\u0163iei \u00eencepe aproximativ prin anul 1872, c\u00e2nd el recurge la studierea Vedelor<\/em>, pe care \u015fi le \u00eensu\u015fe\u015fte \u00een anii de la Berlin, \u015fi astfel ajunge la ultima treapt\u0103 a studiilor indianistice. Ca rezultat, geneza indian\u0103, conceput\u0103 \u00een Rigveda <\/em>\u015fi \u00een Manava-dharma-sastra<\/em> se asimileaz\u0103 viziunii eminesciene, \u015fi dup\u0103 str\u0103dania de ani \u00eentregi, se exprim\u0103 \u00een Rug\u0103ciunea unui dac<\/em> (1879), Scrisoarea I<\/em> (1881) \u015fi Luceaf\u0103rul<\/em> (1883).<\/p>\n

\n\u00cenrudirea cosmogoniei eminesciene cu dou\u0103 imnuri din Rigveda<\/em>, Imnul c\u0103tre zeul necunoscut<\/em> (Rv. X, 121) \u015fi Imnul crea\u0163iunii<\/em> (Rv. X, 129) s-a stabilit mai de mult. Dar confruntarea Scrisorii I<\/em> cu imaginile \u00eenceputului \u015fi sf\u00e2r\u015fitului lumii, cuprinse \u00een Legile lui Manu<\/em> aduce \u00een lumin\u0103 c\u00e2teva puncte interesante de pornire, \u015fi astfel identific\u0103 izvoarele unor motive \u00eenc\u0103 nedeterminate din aceast\u0103 poezie. \u00centre acestea se poate men\u0163iona motivul mi\u015fc\u0103rii \u201cpunctului \u201c(\u201cdeodat\u0103 un punct se mi\u015fc\u0103\u201d etc), care apare \u00een mod explicit \u00een cartea sus-men\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

\nDe altfel, unele versuri din Luceaf\u0103rul<\/em>, \u201cmii de ani treceau \u00een tot at\u00e2tea clipe\u201d sau \u201cdin chaos, Doamne, -am ap\u0103rut\/ \u015ei m-a\u015f \u00eentoarce-n chaos\u2026\/ \u015ei din repaos m-am n\u0103scut,\/ Mi-e sete de repaos\u201d, se leag\u0103 str\u00e2ns de ideile ap\u0103rute \u00een acest text. Pe baza acetor asem\u0103n\u0103ri se poate constata c\u0103 Eminescu a cunoscut \u015fi Legile lui Manu<\/em>, din traducerea german\u0103 a lui J.Chr. Huttner (1797).<\/p>\n

\nVersurile din aceste trei poezii legate de Rigveda<\/em> \u015fi de Manava-dharma-sastra<\/em> releveaz\u0103 cu c\u00e2t\u0103 exactitudine Eminescu a tradus termenii sanscri\u0163i; uneori traducerea sa a \u00eentrecut \u015fi pe cea german\u0103 sau englez\u0103, realizat\u0103 de autori at\u00e2t de cunoscu\u0163i. Ca s\u0103 prezent\u0103m doar c\u00e2teva exemple, expresia \u201cdor nem\u0103rginit\u201d din Scrisoarea I<\/em>, prin care Eminescu traduce kama<\/em> din Imnul crea\u0163iunii<\/em>, e mult mai apropiat\u0103 de ea dec\u00e2t Liebe<\/em>, Trieb<\/em>, love<\/em> sau desire<\/em>, pe care le-au folosit traduc\u0103torii germani \u015fi englezi. Iar \u00een versurile sus-men\u0163ionate din Luceaf\u0103rul<\/em>, cuv\u00e2ntul \u201crepaos\u201d pare s\u0103 fie cel mai indicat s\u0103 exprime sensul propriu al termenului sanscrit nirvrti<\/em>, care apare \u00een Legile lui Manu<\/em>. Priceperea at\u00e2t de perfect\u0103 a terminologiei filozofice din limba sanscrit\u0103 ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 credem c\u0103 Eminescu \u015fi-a \u00eensu\u015fit o bun\u0103 cunoa\u015ftere a acestei limbi. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, am dori s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 \u00een timpul bolii Eminescu i-a spus Mitei Kremnitz c\u0103 limba sanscrit\u0103 o \u015ftia mai de mult, afirma\u0163ie care, din nefericire, n-a fost tratat\u0103 cu destul\u0103 seriozitate. De altfel, acest fapt reiese \u015fi din parcurgerea manuscrisului gramaticii sanscrite l\u0103sat la Ia\u015fi.<\/p>\n

\nCronologic, influen\u0163a indian\u0103 asupra g\u00e2ndirii eminesciene, a\u015fa cum o dezv\u0103luie operele sale, indic\u0103 diferite ipostaze ale studiilor indianistice realizate de poet. \u00cencep\u00e2nd cu literatura sanscrit\u0103 clasic\u0103, el a mers treptat prin filozofia buddhist\u0103, filozofia ortodox\u0103 (Bhagavad-gita<\/em> \u015fi Upanisade<\/em>) \u015fi la ultima treapt\u0103 a ajuns la Vede<\/em>, ceea ce constituie cea mai \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi mai ordonat\u0103 metod\u0103 a studiilor indologice.<\/p>\n

\n\u00cen cursul \u00eentregii perioade a crea\u0163iei eminesciene \u2013 de la Venere \u015fi Madon\u0103<\/em> (1870) p\u00e2n\u0103 la Kamadeva<\/em> (1887) \u2013 g\u00e2ndirea indian\u0103 a r\u0103mas str\u00e2ns legat\u0103 de imagina\u0163ia artistic\u0103 \u015fi viziunea filozofic\u0103 a poetului rom\u00e2n. Ea s-a impregnat at\u00e2t de mult propriei sale g\u00e2ndiri \u00eenc\u00e2t ni se pare c\u0103 orice \u00eencercare de interpretare a filozofiei lui Eminescu ar r\u0103m\u00e2ne incomplet\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se refere la filozofia indian\u0103, un important izvor al inspira\u0163iei eminesciene.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 sub titlul Influen\u0163a indian\u0103 asupra lui Eminescu, Festivalul de poezie de la Ia\u015fi,\u00a0 27 octombrie 1972] (restitutio) de Amita Bhose \u00cenrudirea g\u00e2ndirii eminesciene cu filozofia indian\u0103 a fost semnalat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een 1889 de c\u0103tre un gazetar craiovean, Gheorghe D. Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I \u00eentr-o traducere […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,310,50],"tags":[40,1113,1131,545,1119],"class_list":["post-1943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-24","category-restitutio","tag-amita-bhose","tag-critica","tag-egophobia-24","tag-mihai-eminescu","tag-restitutio"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-vl","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1943"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1943\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4283,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1943\/revisions\/4283"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}