de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f<\/p>\n
\n\u00centr-o societate c\u0103reia, parc\u0103, \u00eei lipse\u015fte busola, apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii Dialectica seculariz\u0103rii era de a\u015fteptat, aceasta propun\u00e2nd un dialog \u00eentre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, dialog sus\u0163inut de J\u00fcrgen Habermas \u015fi Joseph Ratzinger. Cartea, scoas\u0103 la editura Apostrof, este \u00eenso\u0163it\u0103 de o introducere consistent\u0103 a profesorului Andrei Marga, prelegerile fiind \u00een traducerea Deliei Marga.
\n
\nJ\u00fcrgen Habermas, \u2013 Fundamentele prepolitice ale statului de drept democratic \u2013 pentru dezbaterea \u00een cauz\u0103, porne\u015fte de la o problem\u0103 ridicat\u0103 de Ernst-Wolfgang B\u00f6ckenf\u00f6rde prin anii 60, care se \u00eentreba dac\u0103 nu cumva statul secularizat s-ar alimenta din norme necesare, dar, pe care nu le poate garanta, l\u0103s\u00e2ndu-le \u00een seama regulilor religioase, \u00een cele din urm\u0103.
\n\tStatul liberal, cu fundamentele lui politice, necesit\u0103 o situare pe ra\u0163iuni politice, \u00eens\u0103 a\u015fa cum apare la Kant. \u201eLiberalismul politic, spune Habermas, se \u00een\u0163elege ca o justificare nonreligioas\u0103 \u015fi postmetafizic\u0103 a fundamentelor normative ale statului constitu\u0163ional democratic. Cum era de a\u015fteptat, se face apel la \u00een\u0163elgerea just\u0103 a Constitu\u0163iei unui stat de drept, ca garan\u0163ie pentru procesul democratic.
\nProblemele actuale, care au antrenat \u015fi antreneaz\u0103 lumea, factorii decizionali la nivel planetar au drept cauz\u0103 un mod eronat de interpretare a bazelor constitu\u0163ionale. A\u015fadar, latura discursivit\u0103\u0163ii, \u00een opinia filosofului german, reprezint\u0103 un factor decisiv \u00een era globaliz\u0103rii, av\u00e2nd de a face pe de o parte cu o uniformizare politico-economic\u0103 iar pe de alt\u0103 parte cu pluralit\u0103\u0163i culturale, cu moduri \u015fi convingeri religioase diferite. La baza solidarit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163ene\u015fti, conform convingerilor filosofice ale lui Habermas, ar fi \u201efundamentul religios\u201d, \u201elimba comun\u0103\u201d, \u201econ\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d. Ins\u0103, arat\u0103 filosoful f\u0103c\u00e2nd referire la experien\u0163a comun\u0103 a ceea ce a \u00eensemnat pentru omenire Holocaustul, acestea, prin ele \u00eensele, nu justific\u0103, nu pot reprezenta factori emergen\u0163i pentru umanitate, at\u00e2ta timp c\u00e2t ele pot degenera \u00een fundamentalisme. Problema, a\u015fa cum o pune Habermas, este c\u00e2t se poate de plauzilbil\u0103 \u015fi c\u00e2t se poate de actual\u0103. Acestea, pentru a-\u015fi identifica modul concret uman, trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 pe ele \u00eensele prin intermediul factorului ra\u0163ional, \u00een interiorul Constitu\u0163iei, cum, de altfel, e valabil\u0103 \u015fi reciproca, raport\u00e2nd planul istoric \u2013 cu valen\u0163ele lui lingvistice, religioase \u015fi na\u0163ionale, dar \u015fi pe cel politic \u2013 constitu\u0163ional, cu legi ra\u0163ionale, la palierul extins \u2013 Mondial \u015fi, \u00een particular, la cel restr\u00e2ns al unei comunit\u0103\u0163i politice. \u201eImpotriva unei ne\u00een\u0163elegeri foarte r\u0103sp\u00e2ndite, arat\u0103 Habermas, patriotismul constitu\u0163ional \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cet\u0103\u0163enii nu-\u015fi \u00eensu\u015fesc principiile Constitu\u0163iei doar \u00een con\u0163inutul lor abstract, ci \u015fi \u00een semnifica\u0163ia lor concret\u0103, pornind de la contextul istoric al trecutului lor na\u0163ional propriu. Dac\u0103, de exemplu, con\u0163inuturile morale ale drepturilor fundamentale trebuie s\u0103 devin\u0103 convingeri interioare, momentul cognitiv nu este suficient. O con\u015ftientizare moral\u0103 \u015fi un acord mondial \u00een indignarea moral\u0103 \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului ar fi suficiente doar pentru integrarea unei societ\u0103\u0163i de cet\u0103\u0163eni cosmopoli\u0163i, uni\u0163i printr-o Constitu\u0163ie. Intre membrii unei comunit\u0103\u0163i politice nu se na\u015fte o solidaritate, oric\u00e2t de abstract\u0103 \u015fi de mediatizat\u0103 ar fi ea de drept, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd principiile justi\u0163iei se insereaz\u0103 \u00een re\u0163eaua dens\u0103 a unei culturi orientate de valori.\u201d \u2013 p.88
\n\tO necorelare a acestor principii care stau la baza societ\u0103\u0163ii duc spre coeziune, spre fragmentarea social\u0103, spre fragilitatea societ\u0103\u0163ii, care favorizeaz\u0103 coeziunea democratic\u0103 sau \u201es-ar ajunge atunci exact la constela\u0163ia pe care o are \u00een vedere B\u00f6ckenf\u00f6rde: \u201etransformarea cet\u0103\u0163enilor (…) \u00een monade izolate, care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een propriul interes.\u0081h A\u015fadar, ne aten\u0163ioneaz\u0103 Habermas, principiile culturale \u00eentr-un stat de drept sunt o condi\u0163ie sine qua non, nu \u00eens\u0103 \u00een afara sferei constitu\u0163ionale, dincolo de limitele factorilor ra\u0163ionali, pentru c\u0103 ar putea degenera \u00een fanatism, dup\u0103 cum experien\u0163a istoric\u0103 a umanit\u0103\u0163ii o confirm\u0103. Societatea mondializat\u0103 \u00een locul unor expecta\u0163ii favorabile de natur\u0103 economico-politic\u0103 se izbe\u015fte de un recul datorat progresului for\u0163at. Solu\u0163ia pentru acest nea\u015fteptat regres nu s-ar g\u0103si \u00een teoriile postmoderne extrem de ra\u0163ionale, lipsite de factorul cultural cu cele trei valen\u0163e \u2013 religios, lingvistic, na\u0163ional, ci \u00een religie ca factor transcendental cu impact asupra con\u015ftiin\u0163ei \u015fi con\u015ftien\u0163ei. Crearea unei disponibilit\u0103\u0163i a filosofiei de a \u00eenv\u0103\u0163a de la religie \u2013 a\u015fa cum propune Habermas \u2013 reprezint\u0103 de fapt, \u00eencercarea apropierii dintre factorii ra\u0163ionali \u015fi mistici, apropiere care, \u00een contextul istoric, s-a f\u0103cut prin proximitatea filosofiei grece\u015fti cu factorii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, tentativ\u0103 e\u015fuat\u0103 m\u0103car par\u0163ial, devenit\u0103 necesitate \u00een era mondializ\u0103rii.
\n\tAcest nou tip de \u00eenv\u0103\u0163are (filosofia fiind dispus\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendrepte disponibilit\u0103\u0163ile de percep\u0163ie spre teologie) este explicitat de filosoful german prin t\u0103lm\u0103cirea unui exemplu religios, prin \u015fi spre o epistemologie filosofic\u0103: \u201ea traduce ideea unui om creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu \u00een ideea demnit\u0103\u0163ii egale a tutror oamenilor, de respectat \u00een mod necondi\u0163ionat, constituie un exemplu de traduceri salvatoare.\u201dp.94
\nDesigur, \u00een contextul unei societ\u0103\u0163i secularizate, at\u00e2t religia, c\u00e2t \u015fi \u015ftiin\u0163ele (indiferent de natura lor), ca o unic\u0103 vedere cognitiv\u0103, ar putea beneficia de condi\u0163ii favorabile \u00een urma unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri reciproce.
\nJoseph Ratzinger, \u00een eseul Ceea ce \u0163ine lumea laolalt\u0103. Fundamente prepolitice morale ale unui stat liberal , plec\u00e2nd de la tratarea aceleia\u015fi teme, ca o necesitate actual\u0103, impus\u0103 de evolu\u0163ia rapid\u0103 a istoriei \u00een urma ritmului alert al \u015ftiin\u0163elor, ca \u00eent\u00e2mpinare dialogic\u0103 la cele g\u00e2ndite de Habermas, \u00eentrevede doi factori ai acestei dezvolt\u0103ri istorice problematice. Un prim factor \u00eel constituie societatea mondial\u0103 ca o unitate de for\u0163e care se \u00eentrep\u0103trund \u015fi se revendic\u0103 din ele: politic-economic-cultural. Cel de-al doilea factor subliniat de Ratzinger \u00eel constituie puterea \u00een sine, dreptul de a crea \u015fi de a distruge, pe care omul \u00eel are \u015fi care, necesit\u0103 pozi\u0163ion\u0103ri etice. In lumina acestor diagnoze stabilite, din capul locului se propune drept solu\u0163ie a cauzei spre un efect scontat ca fiind m\u0103car eficace, dac\u0103 nu bun \u2013Etica: \u201efaptul c\u0103 proiectul unui ethos mondial al lui Hans K\u00fcng g\u0103se\u015fte un asemenea ecou dovede\u015fte, \u00een orice caz, c\u0103 problema este pus\u0103.\u201d p.101
\n\tRatzinger atrage aten\u0163ia asupra unor aspecte extrem de importante, \u015fi anume c\u0103 \u015ftiin\u0163a nu poate impune o con\u015ftiin\u0163\u0103 etic\u0103 iar filosofia, ca mod de situare \u015fi \u00een\u0163elegere a lumii \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie, poate seconda din perspectiv\u0103 etico-moral\u0103 \u015ftiin\u0163ele particulare. Trat\u00e2nd problema puterii politice sau de orice natur\u0103, teologul Ratzinger arat\u0103 necesitatea subordon\u0103rii acesteia dreptului \u015fi nu invers. Ins\u0103, ne aten\u0163ioneaz\u0103 teologul Ratzinger, \u00een contextul actual, nu putem vorbi de bazele dreptului \u015fi devenirea ei ulterioar\u0103 \u00een afara devenirii omului politic, avid de putere care, \u00een m\u0103sura \u00een care a v\u0103zut c\u0103 poate distruge \u00een urma procesului evolutiv al \u015ftiin\u0163ei, \u015fi-a ridicat probleme de tipul \u201ece pot face s\u0103 nu mai distrug?\u201d sau \u201e ce pot face s\u0103 de\u0163in mai mult\u0103 putere?\u201d. A\u015fadar, avem de-a face fie cu un fundament etic, fie cu lipsa lui. Cea mai viabil\u0103 \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u00eentrebare ridicat\u0103 de Ratzinger este prins\u0103 \u00een fraza: \u201eproblema omului \u015fi a ethosului s-a deplasat din chiar acest motiv: din ce surse se alimenteaz\u0103 teroarea?\u201d
\n\tDe pe pozi\u0163ia unui autentic g\u00e2nditor, ni se canalizeaz\u0103 aten\u0163ia asupra noii maladii mondiale \u2013 terorismul religios cu baze pseudoetice. Dac\u0103 filosoful Habermas f\u0103cea apel la factorul religios transcendental ca mediere \u00eentre con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi societate, teologul Ratzinger vede ca mediere dintre religie \u015fi evolu\u0163ia rapid\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u2013 Ra\u0163iunea. El spune: \u201enu ar trebui s\u0103 fie plasat\u0103 religia sub controlul ra\u0163iunii \u015fi s\u0103 fie cu grij\u0103 delimitat\u0103?!
\nCa un autentic filosof, Ratzinger \u00eentrevede ca r\u0103spuns la propria sa \u00eentrebare o alt\u0103 \u00eentrebare ce necesit\u0103 r\u0103spuns, f\u0103c\u00e2ndu-se un excurs prin evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103: – din ra\u0163iune \u015ftiin\u0163a a creat bomba: – din ra\u0163iune omul a devenit propriul lui produs, fiind creat \u00een eprubet\u0103. Dac\u0103 din ra\u0163iune \u015ftiin\u0163a a determinat distrugerea \u015fi dezumanizarea, n-ar fi mai bine ca ra\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 fie supravegheat\u0103? Sau cele dou\u0103 \u2013 religia \u015fi \u015ftiin\u0163a \u2013 s\u0103 se limiteze reciproc, una prin cealalt\u0103, \u015ftiin\u0163a av\u00e2nd ca baz\u0103 a ei responsabilitatea omului fa\u0163\u0103 de om, ambele \u00eens\u0103 implic\u00e2nd morala \u015fi dreptul. A\u015fadar, o carte necesar\u0103, un dialog pertinent pentru societatea actual\u0103 lipsit\u0103, parc\u0103, de busol\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f \u00centr-o societate c\u0103reia, parc\u0103, \u00eei lipse\u015fte busola, apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii Dialectica seculariz\u0103rii era de a\u015fteptat, aceasta propun\u00e2nd un dialog \u00eentre religie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, dialog sus\u0163inut de J\u00fcrgen Habermas \u015fi Joseph Ratzinger. Cartea, scoas\u0103 la editura Apostrof, este \u00eenso\u0163it\u0103 de o introducere consistent\u0103 a profesorului Andrei Marga, prelegerile fiind \u00een traducerea Deliei Marga.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,27],"tags":[9,1117,65,64,63],"class_list":["post-239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-filosofie","tag-egophobia-22","tag-filosofie","tag-joseph-ratzinger","tag-jurgen-habermas","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3R","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=239"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":243,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239\/revisions\/243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}