{"id":245,"date":"2009-06-15T15:33:54","date_gmt":"2009-06-15T13:33:54","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=245"},"modified":"2009-06-18T12:06:22","modified_gmt":"2009-06-18T10:06:22","slug":"elegie-isabel-coixet-2008","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=245","title":{"rendered":"Elegie [Isabel Coixet, 2008]"},"content":{"rendered":"<p align=\"right\">de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n<p align=\"justify\"><font color=green>(ca prin oglind\u0103)<\/font><\/p>\n<p><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/images.easyart.com\/i\/prints\/rw\/en_easyart\/lg\/7\/1\/Reclining-Nude-Amedeo-Modigliani-7195.jpg?resize=400%2C262\" title=\"Amedeo MODIGLIANI, Reclining Nude (Le Grand Nu).\" width=\"400\" height=\"262\" align=left><\/p>\n<p align=\"justify\">\nBazat pe romanul lui Philip Roth (The Dying Animal) \u015fi ecranizat de Isabel Coixet, Elegie este un film despre \u201cclipa prielnic\u0103\u201d (Ecles. 3,1), despre care nu \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 a trecut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd o pierzi, \u00eentorc\u00e2ndu-te la ea cu nostalgie.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p align=\"justify\">\nDavid Kepesh este un profesor de literatur\u0103 comparat\u0103 pentru care femeia se reduce la o bucat\u0103 de carne \u015fi ale carui rela\u0163ii constau \u00een \u00eent\u00e2lniri sexuale f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii post-coitale, sex pur, eliberat de conven\u0163iile sociale ale c\u0103ror reper \u00eel constituie c\u0103s\u0103toria.Profit\u00e2nd de statutul s\u0103u social \u00ee\u015fi pune \u00een func\u0163iune \u00eentreaga mecanic\u0103 erotic\u0103 crez\u00e2ndu-se eliberat de am\u0103girile rela\u0163iei dialogale.De o femeie frumoas\u0103 te \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti ocazional precum dintr-o oper\u0103 de art\u0103, dintr-o carte bun\u0103 sau o pies\u0103 de teatru, satisf\u0103c\u00e2ndu-\u0163i astfel nevoia de estetic\u0103 carnal\u0103. \u201dIndiferent c\u00e2t de multe \u015ftii, indiferent c\u00e2t de mult g\u00e2nde\u015fti, indiferent c\u00e2t intrigi \u015fi t\u0103inuie\u015fti \u015fi pl\u0103nuie\u015fti, nu e\u015fti superior sexului\u201d( Philip Roth).Rela\u0163ia ideal\u0103 pentru tipul acesta de b\u0103rbat este cea descris\u0103 de Paul \u00een capodopera lui Bernardo Bertolucci, Ultimul tango la Paris : \u201cnu vreau s\u0103 \u015ftiu nimic despre tine.Nu vreau s\u0103 \u015ftiu unde locuie\u015fti sau de unde vii.Nu vreau s\u0103 \u015ftiu nimic\u2026Tu \u015fi cu mine o s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim aici f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim nimic din ceea ce e \u00een afara locului \u0103sta\u2026Pentru c\u0103 nu avem nevoie de nume aici.\u201d Transformarea actului sexual de c\u0103tre fiin\u0163a uman\u0103 \u00eentr-un act \u00een care mor p\u00e2n\u0103 \u015fi zeii constituie scopul trupului eliberat de idealuri.Problema fundamental\u0103 a omului este \u00eens\u0103 c\u0103, a\u015fa cum scria Charles Bukowski \u00eentr-unul dintre poemele sale, \u201ccarnea caut\u0103 ceva mai mult dec\u00e2t carnea\u201d(singur cu toat\u0103 lumea).De aceast\u0103 realitate existen\u0163ial\u0103 se loveste \u015fi David Kepesh atunci c\u00e2nd se \u00eendr\u0103goste\u015fte de una dintre studentele sale, Consuela Castillo.<\/p>\n<p align=\"justify\">\nV\u00e2rsta cea mai potrivit\u0103 pentru a pune \u00een scen\u0103 o elegie e b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, v\u00e2rst\u0103 asociat\u0103 cu reflexivitatea \u015fi c\u0103utarea fundamentului existen\u0163ial.David r\u0103m\u00e2ne legat de \u201caspectele carnale ale comediei umane\u201d pentru c\u0103 \u00een mintea sa nimic nu s-a schimbat. \u00cenc\u0103 se afl\u0103 \u00een c\u0103utarea fericirii sexuale. \u00cen lumea lui Cronos singura care dureaz\u0103 este c\u0103utarea.<\/p>\n<p align=\"justify\">\n\u00cen joc sunt puse dou\u0103 concep\u0163ii total diferite despre frumuse\u0163e :<\/p>\n<p align=\"justify\">\n1.\t\u201cFrumuse\u0163ea se afl\u0103 \u00een ochii privitorului\u201d, concep\u0163ia viril\u0103, dominatoare, specific\u0103 artistului ce creaz\u0103 frumosul, ce asemeni lui Pygmalion se \u00eendr\u0103goste\u015fte de opera c\u0103reia \u00eei d\u0103 via\u0163\u0103. \u201cAdam nu o iubea pe Eva pentru c\u0103 era frumoas\u0103, iubirea lui a f\u0103cut-o frumoas\u0103\u201d(Augustin).Cel\u0103lalt nu are o existen\u0163\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, ci se reduce la exteriorizarea viziunii interioare a artistului despre ce \u00eenseamn\u0103 frumosul, cel\u0103lalt nu este dec\u00e2t o versiune modificat\u0103, polar\u0103, a eului atotcuprinz\u0103tor al celui ce creaz\u0103.Cel\u0103lalt nu are nici o calitate esen\u0163ial\u0103 \u00een raport cu care s\u0103 poat\u0103 fi definit, care s\u0103 \u00eel poat\u0103 distribui \u00een rolul de persoan\u0103.Pentru c\u0103 nu exist\u0103 cu adev\u0103rat poate fi \u00een orice moment \u00eenlocuit de un alt obiect asupra c\u0103ruia creatorul sufl\u0103 \u201csuflare de via\u0163\u0103\u201d(Fac 2,7).Statutul unei astfel de fiin\u0163e este cel a celei ce p\u0103m\u00e2nt este \u015fi \u00een p\u0103m\u00e2nt se va \u00eentoarce (Fac 3,19).Aceasta este filosofia de via\u0163\u0103 a lui David a\u015fa cum \u00eel g\u0103se\u015fte rela\u0163ia pe care o \u00eencepe cu Consuela, o filosofie care implic\u0103 discu\u0163ii inteligente despre Kafka, Goya \u015fi cursurile sale, discu\u0163ii ce nu sunt dec\u00e2t o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen, menite s\u0103 mascheze adev\u0103ratul scop al locvacit\u0103\u0163ii savante: \u201co vr\u0103jesc at\u00e2t pentru c\u0103 vreau s\u0103 i-o trag\u201d.<\/p>\n<p align=\"justify\">\n2.\t\u201cFemeile frumoase sunt invizibile; suntem at\u00e2t de orbi\u0163i de exterior \u00eenc\u00e2t nu ajungem niciodat\u0103 \u00een interior\u201d, \u015fi \u015ftim c\u0103 \u201ccele ce se v\u0103d sunt trec\u0103toare, iar cele ce nu se v\u0103d sunt ve\u015fnice\u201d(II Cor 4,18).David descoper\u0103 frumuse\u0163ea potrivit sensului tare a apokalupsis-ului grecesc, frumuse\u0163ea ca revela\u0163ie, ca realitate spiritual\u0103 prin intermediul tinerei cubaneze al\u0103turi de care poate r\u0103m\u00e2ne chiar \u015fi dup\u0103 ce din punct de vedere fizic aceasta este mutilat\u0103 prin opera\u0163ia de cancer la s\u00e2n.Este vorba de fapt despre distinc\u0163ia pe care Slavoj Zizek o face \u00eentre dorin\u0163\u0103 \u015fi dragoste.Dorin\u0163a este prins\u0103 \u00eentotdeauna \u00een logica lui \u201cacesta nu este acela\u201d, \u00een pr\u0103pastia ce separ\u0103 pentru totdeauna satisfac\u0163ia ob\u0163inut\u0103 de c\u0103utarea satisfac\u0163iei.Dragostea accept\u0103 \u00een \u00eentregime c\u0103 \u201cacesta este acela\u201d, c\u0103 prin cel\u0103lalt transcenden\u0163a este f\u0103cut\u0103 accesibil\u0103, c\u0103 str\u0103luce\u015fte prin intermediul acestei fiin\u0163e ne\u00eendem\u00e2natice \u015fi mizerabile pe care o iubesc (On belief).Dragostea este cea care salveaz\u0103 fiin\u0163a celuilalt de contingent \u015fi pe a ta de z\u0103d\u0103rnicie.<\/p>\n<p align=\"justify\">\nLucrurile \u00een film \u00eens\u0103, precum \u00een via\u0163\u0103, nu sunt at\u00e2t de u\u015for de separat \u015fi de tran\u015fat \u00een favoarea unui mod de a fi.\u00cen aspectele ei esen\u0163iale pasiunea dintre David si Consuela p\u0103streaz\u0103 caracteristicile amorului occidental: pasiunea pentru a-\u015fi p\u0103stra intensitatea are nevoie de obstacole, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ne\u00eemplinit\u0103, are nevoie de suferin\u0163\u0103 \u015fi de asocierea cu moartea, de sfidarea conven\u0163iilor sociale, \u00eentr-un fel de \u201cdep\u0103\u015fire a condi\u0163iei noastre comune, \u00eentr-un absolut inefabil, incompatibil cu legile lumii, dar pe care \u00eel simt ca fiind mai real dec\u00e2t lumea aceasta\u201d(Denis de Rougemont).E o pasiune \u00eens\u0103 care are nevoie de transfigurare, pentru c\u0103 \u00een fa\u0163a z\u0103d\u0103rniciei ce descalific\u0103 orice tip de certitudine obiectual\u0103, omul are nevoie de cineva care s\u0103-l iubeasc\u0103. \u201cPoate atomul, piatra, cerul \u015fi animalul pot persevera \u00een mod natural \u00een fiin\u0163a lor, f\u0103r\u0103 angoas\u0103, nici scrupul.Eu nu pot.Pentru a persevera \u00een fiin\u0163a mea, eu trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vreau s\u0103 fiu \u015fi, pentru aceasta, s\u0103 iubesc s\u0103 fiu. \u015ei n-o pot face prea mult timp (f\u0103r\u0103 s\u0103 neutralizez \u00een mine ceea ce m\u0103 distinge de atom, de piatr\u0103, de cer \u015fi de animal), dac\u0103 nu primesc repede un r\u0103spuns pozitiv la \u00eentrebarea \u201cm\u0103 iube\u015fte cineva?\u201d\u201d(Jean-Luc Marion).Ne fenomenaliz\u0103m \u00een m\u0103sura \u00een care suntem iubi\u0163i.Dintr-un animal care moare omul se transfigureaz\u0103 \u00eentr-un animal care iube\u015fte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglind\u0103) Bazat pe romanul lui Philip Roth (The Dying Animal) \u015fi ecranizat de Isabel Coixet, Elegie este un film despre \u201cclipa prielnic\u0103\u201d (Ecles. 3,1), despre care nu \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 a trecut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd o pierzi, \u00eentorc\u00e2ndu-te la ea cu nostalgie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[48,7,27],"tags":[30,9,59,1117,60],"class_list":["post-245","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ca-prin-oglind","category-7","category-filosofie","tag-ca-prin-oglinda","tag-egophobia-22","tag-film","tag-filosofie","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3X","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":275,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245\/revisions\/275"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}