Chiar dac\u0103 era deja \u00een salon, ie\u015fi din el \u015fi intr\u0103 din nou \u00een el fiindc\u0103 dorea s\u0103 accentueze ce \u00eei era \u00een g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103. Ie\u015fi pe u\u015f\u0103 \u015fi o \u00eenchise ferm \u00een spatele s\u0103u \u00eendreptat \u00eenspre ea \u015fi dup\u0103 aceea se opri pe moment, cu m\u00e2na dinspre u\u015f\u0103 pe clan\u0163\u0103 \u015fi cu um\u0103rul dinspre ea \u00eendreptat \u00een c\u0103dere spre u\u015f\u0103, fiindc\u0103 avea la ce s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00eenainte de a intra \u00een salon pentru a face ce trebuia \u00een consecin\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103. Nu pierdu foarte mult timp \u00een aceast\u0103 pozi\u0163ie externabil\u0103 salonului fiindc\u0103 ceva \u00een el, impermeabil la corpul s\u0103u \u00eenc\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd indezirabil, \u00eel m\u00e2na s\u0103 intre odat\u0103 \u00een salon, s\u0103 se apuce de ce avea de f\u0103cut \u015fi numai dup\u0103 aceea s\u0103 \u015fi termine treaba pe care o va fi \u00eenceput \u00eenainte. Nu intr\u0103 totu\u015fi \u00een salon p\u00e2n\u0103 ce nu se g\u00e2ndi la toate aceste lucruri \u015fi, dup\u0103 ce le interioriz\u0103 cu totul \u00een minte, exterioriz\u00e2ndu-le dup\u0103 aceea \u00een ac\u0163iunea lui imediat\u0103, deschise u\u015fa \u00eenaintea trupului s\u0103u biblocat \u015fi o \u00eenchise instantaneu \u00een blocarea urmei sale.<\/p>\n
\nEra deja \u00een salon, preg\u0103tit s\u0103 fac\u0103 ce trebuia s\u0103 fac\u0103. \u00cenc\u0103 nu p\u0103\u015fi din umbra u\u015fii \u015fi nici nu \u00eenaint\u0103 cu vreun pas \u00eenspre ce \u00eei era salonului centru. Prefer\u0103 s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 pu\u0163in \u00een prelungirea alb negru a u\u015fii fiindc\u0103, dintr-o dat\u0103, de\u015fi \u015ftia precis ce are de f\u0103cut at\u00e2t de cur\u00e2nd, sim\u0163i cum \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu utilitatea a ceea ce era necesar s\u0103 fac\u0103. Poate se \u00eendoia dac\u0103 era bine s\u0103 fac\u0103 ce trebuia s\u0103 fac\u0103 sau poate nici nu se \u00eendoia, ci avea doar nevoie de un pic mai mult timp pentru a se concentra asupra celei mai bune strategii de \u00eenf\u0103ptuire a ceea ce avea de f\u0103cut, \u00eens\u0103 poate c\u0103 at\u00e2t se \u00eendoia, c\u00e2t se \u015fi preg\u0103tea mai pe \u00eendelete, iar poate c\u0103 nici nu avea vreun dubiu cu privire la ce trebuia s\u0103 fac\u0103, nici nu avea nevoie de vreo l\u0103murire suplimentar\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce era necesar s\u0103 fac\u0103 \u015fi, \u00eenainte s\u0103 fac\u0103 ce trebuia s\u0103 fac\u0103, poate numai se sprijinise pentru o singur\u0103 clip\u0103 de internabilitatea u\u015fii de la salon ca s\u0103 \u00ee\u015fi mai trag\u0103 r\u0103suflarea \u00een vederea \u00eemplinirii a ce avea oricum de f\u0103cut mai mult sau mai pu\u0163in fire\u015fte \u00eentocmai. Nu mai pierdu \u015fi alt timp cu alte ipoteze \u015fi ie\u015fi din umbra u\u015fii \u00een care se sprijinise pu\u0163in \u015fi intr\u0103 pe loc \u00een centrul salonului unde intuia c\u0103 avea s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 la \u00eemplinire ce avea de f\u0103cut.<\/p>\n
\nCentrul salonului era guvernat, de pe marginile sale, de patul crezut absurd animat de oarece credin\u0163e metalice \u00eentr-un anumit domn mobilier. Era ciudat s\u0103 aib\u0103 astfel de g\u00e2nduri despre un simplu articol mobilier din inventarul spitalului \u015fi, totu\u015fi, cu c\u00e2t avansa mai spre centrul salonului, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se tot mai mult de marginile sale mobiliere, acest g\u00e2nd trec\u0103tor despre patul \u00een care dormise de at\u00e2tea nop\u0163i deja se transforma tot mai vizibil \u00een imaginea ce e foarte posibil s\u0103 o aib\u0103 despre el \u015fi \u00een continuare. C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ajunse exact \u00een centrul salonului, patul abia se mai z\u0103rea impermeabil la orizontul s\u0103u marginal. El era departe de el \u015fi la relativ\u0103 distan\u0163\u0103 de orice influen\u0163\u0103 pe care ar putea s\u0103 o aib\u0103 asupra lui din momentul \u00een care avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 fac\u0103 tot ce trebuia oricum s\u0103 fac\u0103. Fiindc\u0103 nu \u00eel mai sim\u0163ea \u00een apropierea lui central\u0103, nici aparent absurda imagine despre el, pe care mintea i-o impermeabilizase \u00een realitatea sa blocant\u0103, nu mai st\u0103rui \u00een el \u015fi, fiindc\u0103 nu mai putea s\u0103 st\u0103ruie \u00een fiin\u0163a lui, se pierduse destul de treptat \u00een periferiile unui vis pe care s\u0103 \u00eel tot fi avut cu ochii deschi\u015fi \u00een timp ce, din mijlocul central al salonului, \u00eencerc\u0103, dac\u0103 tot se afla \u00een el, s\u0103 se dumireasc\u0103 cam \u00een ce fel trebuia s\u0103 fac\u0103 ce era necesar foarte cur\u00e2nd s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n
\nE foarte adev\u0103rat \u015fi c\u0103 r\u0103m\u0103sese aproape pironit \u00een centrul salonului ale c\u0103rui vizavii sup\u0103r\u0103tor de metalice le cerceta una dup\u0103 alta \u00een c\u0103utarea unui \u00eenceput pentru ce avea el de dus la sf\u00e2r\u015fit. \u00ce\u015fi v\u00e2r\u00ee degetele \u00een pumni \u015fi pe ei \u015fi-i b\u0103g\u0103 \u00een buzunare, numai pentru a \u015fi le putea ascunde de propria lor de\u015firare, \u015fi se uit\u0103 de jur \u00eemprejur cu inten\u0163ia sigur\u0103 de a identifica ce tot avea de f\u0103cut \u015fi se pare c\u0103 \u00eenc\u0103 nu f\u0103cuse. \u00cen salon, cu excep\u0163ia patului, la care prefera nici s\u0103 nu se uite de team\u0103 s\u0103 nu \u00eei cad\u0103 la picioarele din vizaviile metalice, mai era \u015fi taburetul pe care se a\u015feza ciudata doamn\u0103 asistent\u0103 ce \u00eei spusese \u00eentr-o alt\u0103 ocazie c\u0103 e de fapt una dintre buc\u0103t\u0103resele de la cantin\u0103, \u00eentotdeauna \u00een tura de cin\u0103 \u015fi, \u00een afara acestor dou\u0103 piese mobiliere precis identificabile \u015fi, ciudat cel pu\u0163in pentru el, cu o istorie aproape uman\u0103, nu mai putu s\u0103 vad\u0103 \u015fi nimic altceva. Nu mai era foarte sigur dac\u0103, \u015fi \u00een realitatea ce \u00eei blocase p\u00e2n\u0103 \u015fi salonul, \u00een salon nu mai exista nimic \u00een afar\u0103 de pat \u015fi de taburet, cu toate c\u0103 i se p\u0103rea oarecum logic ca nimic altceva s\u0103 nu mai fie \u00een el cu excep\u0163ia lor fiindc\u0103 cel pu\u0163in acestor dou\u0103 lucruri mobiliere putea s\u0103 le atribuie o istorie, fie \u015fi cam uman\u0103, cu siguran\u0163\u0103 mult mai uman\u0103 \u015fi dec\u00e2t propria lor istorie. Nici nu putea s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103, a\u015fa cum se prea putea \u00eendoi de natura lucrului pe care \u00eel avea de f\u0103cut, de faptul c\u0103 patul \u00eei revenea lui, iar ei taburetul, \u015fi c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi propria lui istorie se alinia \u00een istoria central\u0103 a patului, f\u0103c\u00e2ndu-i-o \u015fi pe a lui destul de central\u0103, \u015fi c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi propria ei istorie se a\u015feza \u00een istoria marginal\u0103 a taburetului, f\u0103c\u00e2ndu-i-o \u015fi pe a ei destul de marginal\u0103, ca \u015fi cum ar chiar exista un gol firesc \u00eentre ei \u015fi propriile lor istorii, pe care l-ar putea umple numai aliniindu-se pe acest pat, l\u00e2ng\u0103 marginea taburetului ei, \u015fi pe care ar putea s\u0103 \u00eel umple numai a\u015fez\u00e2ndu-se pe acest taburet, l\u00e2ng\u0103 centrul patului lui. Reflect\u00e2nd la toate aceste lucruri stranii, uit\u0103 pe moment c\u0103 avea de f\u0103cut ceva, dar \u00ee\u015fi \u015fi d\u0103du seama, \u015fi credea \u00een ce \u00ee\u015fi d\u0103duse seama, de ce venea \u00een fiecare dup\u0103 amiaz\u0103 \u00een salonul s\u0103u \u015fi de ce r\u0103m\u00e2nea mai mult pentru a se a\u015feza pe taburet \u015fi mai pu\u0163in pentru a-l vedea pe el, cu toate c\u0103, \u00ee\u015fi d\u0103dea ea seama de totul, \u00ee\u015fi mascase foarte bine adev\u0103ratul motiv al venirilor ei la el sub pretextul, ce i se p\u0103ruse dintotdeauna ciudat, de a-l fi cunoscut dintr-o internabilitate anterioar\u0103, \u00een timpul c\u0103reia el \u00ee\u015fi pierduse memoria c\u0103 nu o mai \u0163inuse minte deloc. \u00cenaintea ei probabil c\u0103 fuseser\u0103 foarte apropia\u0163i, iar tot vizit\u00e2ndu-l de c\u00e2te ori \u00eei venea din nou \u00een salon practic \u00eencerca s\u0103 recupereze ce pierduse din cauza amneziei lui cu adev\u0103rat destul de interogativ\u0103. Dar ea min\u0163ise despre totul altceva. \u00cel min\u0163ise \u00een toate celelalte privin\u0163e \u015fi, \u00een timp ce \u00ee\u015fi d\u0103dea seama de toate aceste lucruri, ce avea de f\u0103cut p\u0103rea s\u0103 prind\u0103 contur din ce \u00een ce mai liniar. \u00ce\u015fi inspect\u0103 pe loc toate vizaviile corpului s\u0103u indezirabil, \u00een care o realitate anonim\u0103 \u00eel blocase, \u015fi \u00eentreaga ei realitate \u00eei devenea tot mai clar\u0103. Sim\u0163ea cum, \u00eentr-un fel pe care \u00eenc\u0103 nu \u00eel \u00een\u0163elegea, ce trebuia el s\u0103 fac\u0103 avea leg\u0103tur\u0103 cu adev\u0103rata ei realitate. Deocamdat\u0103 \u00eencerca s\u0103 descurce leg\u0103tura dintre el \u015fi ea fiindc\u0103 nu dorea nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ei, dar, pe moment, nu contenea s\u0103 nu \u00ee\u015fi tot dea seama c\u0103 ea \u00eel min\u0163ise, totul \u00een consecin\u0163\u0103 pict\u00e2ndu-i-se momentan \u00een minte p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii iluzoriu nuan\u0163ate. Continu\u0103 s\u0103 repete \u00een sine, \u00een sinea lui at\u00e2t de punctat\u0103 de persoanele ce le era ca \u015fi de persoanele ce nu le era, \u00een func\u0163ie de gradul de impermeabilitate al acestor treptate persoane la propriul s\u0103u corp din timp \u00een timp indezirabil, c\u00e2t de mult \u00eel min\u0163ise ea \u015fi \u00een c\u00e2te alte r\u00e2nduri \u015fi de c\u00e2te ori \u015fi \u00een c\u00e2te alte circumstan\u0163e \u015fi nu putea s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103, centrat cum r\u0103m\u0103sese \u00een mijlocul salonului, din \u015focul descoperirii sale prezente. Nu mai f\u0103cuse niciun singur pas c\u0103tre vreuna dintre vizaviile mobiliere ale salonului de c\u00e2nd minciuna ei se ridicase la suprafa\u0163a realit\u0103\u0163ii \u015fi de c\u00e2nd alunecase pe \u00eentreaga ei \u00eentindere f\u0103r\u0103 nici cea mai infim\u0103 posibilitate de a se fixa \u00een col\u0163urile ei ciudat de hipoplanetoide. R\u0103m\u0103sese \u00een acela\u015fi pas \u00een care intrase c\u00e2nd \u00eense\u015fi vizaviile minciunii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 i se concentreze \u00een adev\u0103rul pe care \u00eencepuse din acel moment s\u0103 \u00eel vad\u0103 \u00een toat\u0103 realitatea lui. \u00cenainte se tot \u00eentrebase, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi \u015fi poat\u0103 r\u0103spunde, de ce venea ea la el chiar zilnic, iar acum p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 toate explica\u0163iile de care avea nevoie. Ea nu venea pentru el, \u015ftia el deja, ci pentru a se a\u015feza din nou \u015fi din nou \u00een propria ei istorie, de care p\u0103rea s\u0103 nu se mai poat\u0103 deta\u015fa. Probabil c\u0103 un eveniment din via\u0163a ei, cine \u015ftie cu adev\u0103rat ce, produsese dislocarea istoric\u0103 a propriei ei persoane de ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi, de atunci \u00eenainte, ea nu mai putuse s\u0103 \u00ee\u015fi aib\u0103 propria istorie \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nu mai putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dec\u00e2t \u00een istoriile celorlalte persoane ce foarte posibil s\u0103 le chiar \u015fi fost. De aceea, se g\u00e2ndea el, \u015fi inventase ea povestea cu amnezia, pe care dup\u0103 aceea \u015fi \u00eencerc\u0103 s\u0103 o imprime persoanei lui actuale. Dar, pe moment, se sperie de fluxul din ce \u00een ce mai accelerat de explica\u0163ii ce \u00eei veneau din toate periferiile centrului salonului \u00een care se blocase. Totul era prea rapid \u015fi deconspirarea minciunii ei, de\u015fi benefic\u0103, decurgea prea repede \u015fi risca s\u0103 nu lase \u00een propria urm\u0103 nicio funda\u0163ie pe care adev\u0103rul despre ea s\u0103 se poat\u0103 construi cu temeinicie. Perspectiva \u00eel f\u0103cu s\u0103 nu mai vrea s\u0103 fac\u0103 nimic, nici chiar ce avea de f\u0103cut, \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 ie\u015fi din mijlocul salonului \u015fi se \u00eendrept\u0103 c\u0103tre periferiile lui metalice, \u00een \u00eentinderea c\u0103rora se urc\u0103 pe moment fiindc\u0103 prea obosise s\u0103 tot fac\u0103 ce oricum trebuia s\u0103 fac\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 fie min\u0163it c\u0103 deja \u015fi face ce e necesar s\u0103 fac\u0103, c\u00e2nd, \u00een realitate, singurul lucru pe care \u00eel f\u0103cuse era momentan s\u0103 tot intre \u015fi s\u0103 tot ias\u0103 din salonul practic impermeabil la probabila pulsa\u0163ie a perimetrului s\u0103u originar.<\/p>\n
(va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chiar dac\u0103 era deja \u00een salon, ie\u015fi din el \u015fi intr\u0103 din nou \u00een el fiindc\u0103 dorea s\u0103 accentueze ce \u00eei era \u00een g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103. Ie\u015fi pe u\u015f\u0103 \u015fi o \u00eenchise ferm \u00een spatele s\u0103u \u00eendreptat \u00eenspre ea \u015fi dup\u0103 aceea se opri pe moment, cu m\u00e2na dinspre u\u015f\u0103 pe clan\u0163\u0103 \u015fi cu um\u0103rul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[6,4,5],"class_list":["post-29","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romanul-online","tag-literatura-virtuala-exclusiv-antuma","tag-patrick-calinescu","tag-roman-online"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-t","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=29"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1561,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29\/revisions\/1561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=29"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=29"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=29"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}