{"id":2995,"date":"2010-01-17T21:13:47","date_gmt":"2010-01-17T19:13:47","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=2995"},"modified":"2010-01-17T21:13:47","modified_gmt":"2010-01-17T19:13:47","slug":"o-abordare-transdisciplinara-a-operei-lui-vintila-horia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=2995","title":{"rendered":"O abordare transdisciplinar\u0103 a operei lui Vintil\u0103 Horia"},"content":{"rendered":"<p><strong>[Cr\u0103ciunescu, Pompiliu, <em>Vintil\u0103 Horia: translitt\u00e9rature et r\u00e9alit\u00e9<\/em>, \u00c9d. l&#8217;Homme indivis, 2008, 230 p]<\/strong><\/p>\n<p align=right>de Petri\u015for Militaru<\/p>\n<p align=justify>Av\u00e2nd experien\u0163a de cercet\u0103tor \u015fi profesor la Universitatea \u201eJean Monet\u201d de Saint-\u00c9tienne (1997-2001), actualmente conferen\u0163iar doctor la Universitatea de Vest din Timi\u015foara, Pompiliu Cr\u0103ciunescu este, de asemenea, cercet\u0103tor \u00een cadrul Centrului Na\u0163ional de Studii \u201eMihai Eminescu\u201d \u015fi membru activ al Centrului Interna\u0163ional de Cercet\u0103ri \u015fi Studii Transdisciplinare (CIRET) din Paris. Dintre numeroasele articole \u015fi studii publicate \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a, amintim <em>Eminescu. Paradisul infernal <\/em><em>\u015fi transcosmologia<\/em> (2000) \u015fi <em>Strategiile fractale<\/em> (2003). Cea de-a treia carte a lui Pompiliu Cr\u0103ciunescu este scris\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u015fi are \u00een centrul travaliului hermeneutic opera de lui Vintil\u0103 Horia, \u00een\u0163eleas\u0103 ca lucrare de cunoa\u015ftere nedivizat\u0103 a realit\u0103\u0163ii.<!--more--><\/p>\n<p align=justify>\nPe scurt, scriitorul de origine rom\u00e2n\u0103 Vintil\u0103 Horia (1915-1992) este cunoscut ca autor de romane, eseuri sau studii de epistemologie literar\u0103 \u015fi a devenit un scriitor consacrat o dat\u0103 cu decernarea premiului Goncourt (1960) pentru romanul <em>Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em>. Din punct de vedere tematic, opera lui Vintil\u0103 Horia este scris\u0103 sub zodia <em>c\u0103ut\u0103rii de sine<\/em>, a cercet\u0103rii Adev\u0103rului care nu de depinde de timpul istoric, o c\u0103utare pe care Pompiliu Cr\u0103ciunescu o situeaz\u0103 at\u00e2t \u201eprin\u201d \u015fi \u201ede-a lungul\u201d, c\u00e2t \u015fi \u201edincolo\u201d de domeniile limitate ale \u015ftiin\u0163ei, artei \u015fi filosofiei, adic\u0103 undeva la intersec\u0163ia acestora, \u00een zona lor de dialog \u2013 fapt ce motiveaz\u0103 pe deplin alegerea unei grile transdisciplinare, \u00een condi\u0163iile \u00een care transdisciplinaritatea este prin excelen\u0163\u0103 o <em>metodologie a dialogului<\/em>.<\/p>\n<p align=justify>\nPrima parte a studiului se nume\u015fte <em>Portret \u00een mi<\/em><em>\u015fcare<\/em> \u015fi cuprinde dou\u0103 capitole: <em>Patriile lui Vintil<\/em><em>\u0103 Horia<\/em> \u015fi <em>Adev<\/em><em>\u0103rata patrie a<\/em> <em>lui Vintil<\/em><em>\u0103 Horia<\/em>. Primul dintre acestea se refer\u0103 la perioada pe care scriitorul a petrecut-o \u00een Rom\u00e2nia \u00een\u0163eleas\u0103 ca surs\u0103 a \u201er\u0103d\u0103cinilor t\u0103iate\u201d (1915-1945) ale scriitorului, de la <img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/25\/pompiliucraciunescu.jpg?w=220\" align=right > na\u015fterea la Segarcea pe 18\/31 decembrie 1915, sub numele Caftangioglu, p\u00e2n\u0103 la pasiunile din copil\u0103rie pentru pove\u015ftile cu haiduci, romanele de aventuri \u015fi istorie, romanele lui Jules Verne sau cele din tinere\u0163e pentru Eminescu, Baudelaire, Cervantes sau Schopenhauer. \u00cen 1923 se mut\u0103 cu familia la Bucure\u015fti, iar apoi va ajunge la R\u00e2mnicu S\u0103rat, un alt important <em>topos<\/em> rom\u00e2nesc, care va p\u0103stra o valen\u0163\u0103 simbolic\u0103 \u00een memoria viitorului scriitor. \u00cen 1932, public\u0103 primul poem \u00een revista \u201eVl\u0103starul\u201d a Colegiului Na\u0163ional \u201eSf. Sava\u201d, iar apoi acest debut \u00eei va facilita p\u0103trunderea \u00een cercul cenaclului revistei \u201eG\u00e2ndirea\u201d. Interesat de litaratur\u0103 \u015fi filozofie, el fondeaz\u0103 \u00een 1939, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva prieteni, revista \u201eMe\u015fterul Manole\u201d, opus\u0103 \u201eG\u00e2ndirii\u201d, fiind preocupat\u0103 de scoaterea Rom\u00e2niei din provincialism \u015fi tradi\u0163ionalism.<\/p>\n<p align=justify>\nConstruit \u00een jurul a dou\u0103 teme predilecte pentru universul literar al lui Vintil\u0103 Horia \u2013 <em>Eros <\/em>\u015fi <em>Thanatos<\/em> \u2013 primul s\u0103u volum de versuri ap\u0103rea \u00een 1937 \u015fi era intitulat <em>Procesiuni<\/em>, av\u00e2nd ecouri livre\u015fti din Eminescu, Baudelaire, Blaga \u015fi Macedonski, iar din el re\u0163inem ce apar\u0163ine unui imn \u00eenchinat <em>jocului vie<\/em><em>\u0163ii<\/em>: \u201eEu \u015ftiu s\u0103 mor, dar via\u0163a m\u0103 strig\u0103 undeva\u2026\u201d (<em>Ludus princeps<\/em>). \u00cen 1939 apare <em>Cetatea de duhuri<\/em>, un amplu poem ce descrie o c\u0103l\u0103torie \u00een compania lui Caragiale \u015fi \u00een care se vede influen\u0163a lui Dante, care al\u0103turi de Rilke \u015fi Kierkegaard vor constitui o parte din modele spirituale la care se va raporta \u00een permanen\u0163\u0103. Fiind ata\u015fat de pres\u0103 la Roma din iulie 1940, el va fi alungat \u00een septembrie de c\u0103tre regimul G\u0103rzii de Fier, c\u0103ci el nu a fost niciodat\u0103 membru al acesteia, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Pompiliu Cr\u0103ciunescu. \u00cen anul urm\u0103tor \u00eei va ap\u0103rea volumul de poeme <em>Cartea omului solitar<\/em>, inspirat din Rilke \u015fi, \u00een acela\u015fi an, prime\u015fte bursa Humbolt \u015fi pleac\u0103 la Viena. \u00cenc\u0103 din acest volum se \u00eentrevede triada tematic\u0103 a viitorului romancier: <em>dragoste<\/em>,\u00a0 <em>sacru<\/em> \u015fi <em>cunoa<\/em><em>\u015ftere<\/em>, pe care se bazeaz\u0103 studiul universitarului timi\u015forean. Proza pe care a scris-o \u00een intervalul 1930-1940 este dominat\u0103 de intruziuni fantastice, \u00eent\u0103rite de diverse episoade cu caracter oniric \u015fi miraculos. \u00cen perioada urm\u0103toare, din cauza r\u0103zboiului mondial diploma\u0163ii rom\u00e2ni din Viena sunt constr\u00e2n\u015fi s\u0103 plece, iar \u00een septembrie 1945 scriitorul refuz\u0103 \u00eembarcarea pe vaporul care trebuia s\u0103-l repatrieze, deoarece avea certitudinea sovietiz\u0103rii Rom\u00e2niei, ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. \u00cen acest punct al biografiei sale, \u00eencepe <em>exilul<\/em> din care Vintil\u0103 Horia nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103. \u201eCe r\u0103m\u00e2ne din aceast\u0103 prim\u0103 etap\u0103 de crea\u0163ie \u015fi g\u00e2ndire?\u201d, se \u00eentreab\u0103 Pompiliu Cr\u0103ciunescu. Un intelectual preg\u0103tit s\u0103 sondeze cele mai profunde articula\u0163ii ale paradigmei \u00een care se \u00eenscrie condi\u0163ia uman\u0103 \u00een dubla sa determinare: <em>a<\/em> <em>existen<\/em><em>\u0163ei <\/em>\u015fi <em>a<\/em> <em>cunoa<\/em><em>\u015fterii<\/em>.<\/p>\n<p align=justify>\nCe-a de-a doua patrie a lui Vintil\u0103 Horia este Italia \u201eoptimi\u015ftilor tragici\u201d (1945-1948), dup\u0103 cum o nume\u015fte exegetul rom\u00e2n. Italia de dup\u0103 r\u0103zboi reprezint\u0103 pentru Vintil\u0103 Horia spa\u0163iul \u00een care el simte cum cre\u015fte viguros \u00een el <em>antidotul exilului<\/em>: \u201eam devenit astfel, cu anii, un european de origine rom\u00e2n\u0103, dar \u00een sensul medieval \u015fi rom\u00e2n al cuv\u00e2ntului\u201d, m\u0103rturise\u015fte el \u00een <em>Jurnal d<\/em><em>\u2019<\/em><em>un paysan du Danube<\/em> (p. 29). Semnificativ pentru anii italieni de exil este faptul c\u0103 ei sunt marca\u0163i de dou\u0103 figuri emblematice: Sf. Francisc de Assissi, datorit\u0103 c\u0103ruia Vintil\u0103 Horia a avut revela\u0163ia <em>vie<\/em><em>\u0163ii interioare<\/em> \u015fi Giovanni Papini pe care \u00eel socote\u015fte \u201eunul dintre fondatorii <em>v\u00e2rstei \u00eendoielei<\/em>\u201d (p. 30). \u00centre anii 1948-1953, la recomandarea lui Papini va preda un curs de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een Argentina unde se va \u00eemprieteni cu Alexandru Fr\u00e2ncu \u015fi Nelu M\u00e2nzatu (cu care va fonda dou\u0103 reviste literare) \u015fi unde se va na\u015fte ideea romanului <em>Dumnezeu s-a n<\/em><em>\u0103scut \u00een exil<\/em>. \u00centre 1953 \u015fi 1960, va c\u0103l\u0103tori \u00een Spania datorit\u0103 unei burse \u015fi \u00eencepe s\u0103 scrie \u00een mari reviste spaniole, franceze, italiene, dar \u015fi \u00een cele dedicate exilului rom\u00e2nesc din Canada \u015fi Germania. Majoritatea articolelor vizeaz\u0103 complexitatea fenomenului cultural al secolului al XX-lea, mai ales <em>implica<\/em><em>\u0163ia cognitiv\u0103 <\/em>a crea\u0163iei literare \u00een general \u015fi a celei rom\u00e2ne\u015fti \u00een special, pun\u00e2nd accentul pe <em>unitatea cunoa<\/em><em>\u015fterii<\/em> umane ce traverseaz\u0103 operele literare \u2013 idee ce va sta la baza studiului s\u0103u <em>Introducere \u00een literatura secolului al XX-lea<\/em> (eseu de epistemologie literar\u0103), ap\u0103rut \u00een limba spaniol\u0103 \u00een 1976. \u00cen 1960, revine patru ani \u00een Fran\u0163a, unde prime\u015fte premiul Goncourt (1960), dar \u00eencepe \u201eafacerea Vintil\u0103 Horia\u201d \u2013 scandalul orchestrat de autorit\u0103\u0163ile comuniste rom\u00e2ne de la Bucure\u015fti care \u00eel acuzau pe scriitor c\u0103 <img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/25\/coperta_Vintila_Horia.jpg?w=220\" align=left > ar fi fost un g\u00e2nditor de factur\u0103 profascist\u0103. Acum scrie romanele din \u201etrilogia exilului\u201d, \u00een care tema exilului \u015fi cea salv\u0103rii prin sacru \u015fi iubire ocup\u0103 un rol fundamental. Arta narativ\u0103 a lui Vintil\u0103 Horia este cre\u015fte \u00een complexitate o dat\u0103 cu diversitatea jocului perspectivelor \u015fi a nivelurilor narative, aspecte ce conduc spre o nou\u0103 viziune asupra lumii, teoretizat\u0103 abia mai t\u00e2rziu. <em>Complementaritatea contrariilor<\/em> \u015fi <em>viziunea deschis<\/em><em>\u0103 asupra lumii<\/em> sunt idei fundamentale pentru universul prozodic al lui vintil\u0103 Horia \u015fi ele traverseaz\u0103 nivelurile tematice ale sacrului, iubirii \u015fi exilului, ce devine o pecete a vizionarismului \u015fi un semn al cunoa\u015fterii complete \u2013 singura care poate scoate omul de sub tirania vremurilor dominate de cantitate \u015fi entropie, dup\u0103 cum sublinia Ren\u00e9 Gu\u00e9non. Din 1964 p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, Vintil\u0103 Horia se va re\u00eentoarce \u00een Spania, fiind deja un cunoscut romancier de expresie francez\u0103.<\/p>\n<p align=justify>\nAdev\u0103rata patrie a lui Vintil\u0103 Horia, spune Pompiliu Cr\u0103ciunescu, este cea a spiritului, iar \u00een cea de-a doua parte a studiului, intitulat\u0103 <em>Exil <\/em><em>\u015fi transgresiune<\/em>, autorul va aprofunda aceast\u0103 idee. Astfel, \u00een <em>Divina Comedie<\/em>, Ovidius se afl\u0103 \u00een Limb, zon\u0103 ambigu\u0103 ce reprezint\u0103 at\u00e2t posibilitatea, c\u00e2t \u015fi interdic\u0163ia de a ajunge \u00een Rai (\u00een latina ecleziastic\u0103 <em>limbus<\/em> \u00eensemna \u201ela marginea Paradisului\u201d), unde isp\u0103\u015fe\u015fte vina de a se fi n\u0103scut \u00eenainte de a se \u00eemplini profe\u0163ia din cea de-a patra <em>Eglog<\/em><em>\u0103<\/em> a lui Vergilius. \u00cen viziunea lui Vintil\u0103 Horia, a\u015fa cum reiese din capitolul <em>Resemnarea metafizic<\/em><em>\u0103 sau despre libertate<\/em>, exilul lui Ovidius la Tomis este \u00een\u0163eles nu numai ca o cobor\u00e2re \u00een Infern, ci \u015fi ca fiind sf\u00e2r\u015fitul acestei isp\u0103\u015firi. Dac\u0103 romanul <em>Dumnezeu s-a n<\/em><em>\u0103scut \u00een exil<\/em> reprezint\u0103 primul pas al lui Ovidius spre Paradis, atunci putem spune c\u0103 exilul poetului latin devine o reprezentare a mitului personal a lui Vintil\u0103 Horia, deoarece recreeaz\u0103 personajului \u00een <em>lumina sacrului<\/em>, tras\u00e2nd evolu\u0163ia spiritual\u0103 a personajului ca proces de \u201eautotranscendere\u201d, a\u015fa cum apare \u00een concep\u0163ia lui Basarab Nicolescu. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei, Pompiliu Cr\u0103ciunescu surprinde cum edificiul epic este \u00eentotdeauna dublat de o viziune filosofic\u0103, prin urmare valen\u0163a istoric\u0103 a operei lui Vintil\u0103 Horia nefiind dec\u00e2t o modalitate de activarea a dimensiunii po(i)etice a romanescului, fapt ce \u00eel apropie de al\u0163i scriitori valoro\u015fi precum Mann, Canetti, J\u00fcnger sau Hesse.<\/p>\n<p align=justify>\nA treia parte a studiului, <em>De la o orbit<\/em><em>\u0103 la alta<\/em>, ne dezv\u0103luie universul romanesc a lui Vintil\u0103 Horia ca <em>univers ter<\/em><em>\u0163<\/em>, aflat \u00eentre universul cosmic (exterior) \u015fi universul psihic (interior), caracterizat de discontinuitate, iregularitate \u015fi mister. Ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un univers prin excelen\u0163\u0103 transgresiv, \u00een care <em>psycheul<\/em> poate trece de la o orbit\u0103 la alta, se auto-dep\u0103\u015fe\u015fte, sc\u0103p\u00e2nd de sub dominarea g\u00e2ndirii \u015fi a sim\u0163irii binare \u015fi realiz\u00e2nd saltul spre o viziune asupra lumii \u00een care <em>ter<\/em><em>\u0163ul inclus<\/em> joac\u0103 un rol fundamental, \u00een sensul c\u0103 sus\u0163ine tocmai acest salt de con\u015ftiin\u0163\u0103 de la un nivel de realitate la altul.<\/p>\n<p align=justify>\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 studiul lui Pompiliu Cr\u0103ciuneascu repune \u00een discu\u0163ie esen\u0163a operei lui Vintil\u0103 Horia. Prin faptul c\u0103 \u00een literatura acestuia exist\u0103 o permanent\u0103 c\u0103utare a verticalit\u0103\u0163ii \u015fi indivizibilit\u0103\u0163ii umane, opera sa literar\u0103 este definit\u0103 ca <em>transliteratur<\/em><em>\u0103<\/em>, adic\u0103 un tip de fic\u0163iune ce ofer\u0103 un anumit tip de cunoa\u015ftere <em>prin<\/em> mijloacele umane specifice de care dispune un scriitor, explor\u00e2nd <em>de-a lungul<\/em> mai multor nivele de Realitate corespunz\u00e2nd diferitelor tipuri de cunoa\u015ftere \u015fi suger\u00e2nd c\u0103 <em>dincolo<\/em> de om poate fi ceva mai mult dec\u00e2t suma p\u0103r\u0163ilor sale vizibile, anume lumile secrete ale fiin\u0163ei umane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Cr\u0103ciunescu, Pompiliu, Vintil\u0103 Horia: translitt\u00e9rature et r\u00e9alit\u00e9, \u00c9d. l&#8217;Homme indivis, 2008, 230 p] de Petri\u015for Militaru Av\u00e2nd experien\u0163a de cercet\u0103tor \u015fi profesor la Universitatea \u201eJean Monet\u201d de Saint-\u00c9tienne (1997-2001), actualmente conferen\u0163iar doctor la Universitatea de Vest din Timi\u015foara, Pompiliu Cr\u0103ciunescu este, de asemenea, cercet\u0103tor \u00een cadrul Centrului Na\u0163ional de Studii \u201eMihai Eminescu\u201d \u015fi membru activ [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,436],"tags":[1113,1145,293],"class_list":["post-2995","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-25","tag-critica","tag-egophobia-25","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-Mj","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2995"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2995\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2997,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2995\/revisions\/2997"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}