de C\u0103t\u0103lin Gicaru<\/p>\n
1.Timpuri eroice. Diverse exemple mitice de pederastie<\/strong><\/p>\n \nUn cercet\u0103tor al pederastiei la vechii greci ca M.H.E. Meier consider\u0103 c\u0103 aceasta este un produs al timpurilor relativ noi, iar pentru \u00eendep\u0103rtata antichitate greac\u0103 ea a fost str\u0103in\u0103. \u00cen sprijinul acestei pozi\u0163ii este invocat\u0103 \u015fi o observa\u0163ie a lui Lucian din Samosata (165 e.n.) din scrierea sa Iubirile \u00een care acesta sus\u0163ine, pe fondul unei concep\u0163ii potrivit c\u0103reia evolu\u0163ia omenirii trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o eliberare progresiv\u0103 de sub ap\u0103sarea necesit\u0103\u0163ilor imediate, c\u0103 ceea ce \u00eenseamn\u0103 munca \u0163es\u0103torului fa\u0163\u0103 de pieile de animale, sau arta arhitectului fa\u0163\u0103 de caverne, este iubirea b\u0103ie\u0163ilor fa\u0163\u0103 de rela\u0163iile cu femeile. La \u00eenceput femeile erau necesare ca s\u0103 nu dispar\u0103 specia. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, c\u00e2nd fiin\u0163a uman\u0103 s-a \u00een\u0103l\u0163at spre curiozitate \u015fi cunoa\u015ftere, care a aprins \u00een sufletul ei \u015fi iubirea frumosului, a ap\u0103rut filosofia iar o dat\u0103 cu ea \u015fi pederastia.<\/p>\n \nOprindu-se asupra Iliadei cercet\u0103torul nostru consider\u0103 c\u0103 Ahile \u015fi Patrocle erau uni\u0163i doar printr-o fraternitate de arme \u015fi abia rafinamentele ulterioare ale poe\u0163ilor au transformat-o \u00eentr-o rela\u0163ie amoroas\u0103. Aceste rafinamente aveau \u00eens\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu practicarea pederastiei. Aceasta a fost cauza care i-a \u00eempins pe poe\u0163i s\u0103 creeze mituri \u00een care au transpus asupra zeilor \u015fi eroilor obi\u015fnuin\u0163e conforme cu moravurile epocii. Toate acestea se petreceau \u00een preajma secolului VI \u00ee.e.n..<\/p>\n \nMai t\u00e2rziu nimeni ne se mai \u00eendoie\u015fte de iubirea dintre cei doi eroi legendari \u015fi se discut\u0103 doar dac\u0103 ei s-au iubit pur sau impur (\u00een sensul de onorabil sau neonorabil dup\u0103 cum erau respectate regulile de comportament prescrise \u00eentr-o astfel de situa\u0163ie)*<\/a>.<\/p>\n \nO mare influen\u0163\u0103 asupra cre\u0103rii noilor mituri au avut-o poezia epic\u0103, bucolic\u0103 \u015fi elegiac\u0103.<\/p>\n \nPoetul epic Pisandru din Rodos (aproximativ sec. VII \u00ee.e.n.) a elaborat o scriere epic\u0103 referitoare la via\u0163a bogat\u0103 \u00een acte de vitejie a lui Heracles care cuprindea 9000 de versuri. Aici el \u00eel reprezint\u0103 pe Laios ca inventator \u015fi prim exemplu al acestui fel de iubire. Acesta \u00eel dezonoreaz\u0103 pe Chrysippe care se sinucide cu o spad\u0103. Deoarece tebanii nu sanc\u0163ioneaz\u0103 amorul criminal al lui Laios, zeii trimit sfinxul pentru a pedepsi aceast\u0103 indulgen\u0163\u0103 vinovat\u0103.<\/p>\n \nCa reprezentan\u0163i ai poeziei bucolice \u00eei avem pe poe\u0163ii Teocrit \u015fi Bion (sec. V). Primul descrie \u00eentr-o manier\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare iubirea lui Heracle pentru Hylas. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe Bion de la acesta s-au p\u0103strat 15 poeme erotice scurte, transmise prin intermediul antologiei lui Stobaios (sec. V e.n.). Bion \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 pe Oreste \u015fi Pylade, pe Ahile \u015fi Patrocle printre cei care au fost uni\u0163i \u00eentr-o rela\u0163ie de iubire.<\/p>\n \nPoezia elegiac\u0103 nu\u00a0 r\u0103m\u00e2ne deloc str\u0103in\u0103 de pederastie. Numele lui Theognis din Megara \u015fi al lui Solon sunt suficiente pentru a o dovedi.<\/p>\n \nDar cea care a exercitat influen\u0163a cea mai activ\u0103 \u015fi a contribuit cel mai mult la promovarea pederastiei prin intermediul miturilor este poezia liric\u0103 \u015fi dramatic\u0103.<\/p>\n \n\u00centre liricii care au celebrat pederastia cei mai celebrii sunt Alceu din Mitilene (sec. VII), Anacreon din Teos (sec. VI) \u015fi Ibycos de Rhegiom (sec. VII). \u00cen istoria litaraturii grece\u015fti Alceu trecea, \u00eenc\u0103 din vechime, drept \u00eentemeietorul c\u00e2ntecului de banchet. De altfel c\u00e2ntecele sale de banchet s-au c\u00e2ntat pretutindeni \u00een Grecia p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een secolul al IV-lea \u00ee.e.n.. \u00cen poemele erotice ale lui Alceu sunt \u00eent\u00e2lnite numele lui Melanipos, al lui Bichis, al frumosului Menon \u015fi al lui Licos. Cel din urm\u0103 era l\u0103udat \u015fi iubit pentru ochii \u015fi p\u0103rul s\u0103u negru.<\/p>\n \nDac\u0103 Alceu a avut o crea\u0163ie poetic\u0103 divers\u0103 care \u00een afara c\u00e2ntecelor de banchet mai cuprindea c\u00e2ntece r\u0103zboinice \u015fi c\u00e2ntece de r\u0103scoal\u0103, \u00een ceea ce-l prive\u015fte pe Anacreon, toate poeziile lui au un caracter erotic f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi \u00eens\u0103 rezerva \u015fi cuviin\u0163a. Sentimentele poetului s-au \u00eendreptat spre adolescen\u0163i ca Megistos, Cleobul, Batilos \u015fi tracul Smerdies. \u00centr-unul din fragmentele p\u0103strate avem de-a face cu o invoca\u0163ie c\u0103tre Dionisos, zeul vinului, care este rugat s\u0103-l \u00eencredin\u0163eze pe Cleobul de dragostea ce i-o poart\u0103 poetul. Se poveste\u015fte c\u0103 atunci c\u00e2nd a fost \u00eentrebat de ce \u00een imnurile sale \u00eei c\u00e2nt\u0103 pe frumo\u015fii b\u0103ie\u0163i \u015fi nu pe zei poetul ar fi r\u0103spuns c\u0103 ace\u015ftia sunt de asemenea zei pentru noi.<\/p>\n \nAnacreon n-a fost \u00eens\u0103 str\u0103in nici de farmecul frumuse\u0163ii feminine:<\/p>\n ,, Eros cu p\u0103rul de aur Despre Ibicos din Rhegion \u015ftim c\u0103 a fost contemporan cu Anacreon pe care l-a \u015fi cunoscut \u00eendeaproape la curtea tiranului Policrate \u00een Samos, care atunci era o putere maritim\u0103 de prim ordin. Sosit \u00een aceste locuri poetul alege s\u0103 c\u00e2nte tinere\u0163ea atotbiruitoare \u015fi farmecul iubirii \u00een locul faptelor de arme \u015fi a figurilor de eroi. Sentimentelor de admira\u0163ie \u015fi de afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de tinerii adolescen\u0163i, care roiau la curtea lui Policrate, Ibicos le adaug\u0103, pe plan poetic, elemente de mitologie \u015fi aluzii la asem\u0103narea lor cu zeii. De asemenea se pare c\u0103 Ibicos a explicat \u00eentr-o form\u0103 mitic\u0103 superioritatea iubirii b\u0103ie\u0163ilor asupra iubirii femeilor.<\/p>\n \n\u00centre poe\u0163ii lirici care au celebrat pederastia trebuie s\u0103-l men\u0163ion\u0103m \u015fi pe Pindar. \u00cen c\u00e2ntecele sale el l-a prezentat pe Pelops ca iubit al lui Poseidon. Chiar \u015fi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e poetul teban \u00eel iubea pe Theoxene din Tenedos \u00een bra\u0163ele c\u0103ruia a \u015fi murit.<\/p>\n \nFaptul care surprinde \u00eens\u0103 cel mai mult pe cel care trateaz\u0103 probema pederastiei la vechii greci este s\u0103 afle \u00eentre cei care au celebrat acest comportament \u015fi o femeie, mai precis poeta Praxila din Sicione. Aceasta a c\u00e2ntat r\u0103pirea lui Chrysippe de Zeus.<\/p>\n \nLa crearea miturilor pederastice a contribuit \u015fi tragedia. Astfel Eschile \u00een tragedia sa Laios a avut ca subiect iubirea impur\u0103 a lui Laios pentru Chrysippe, fiul lui Pelops. \u00cen drama sa satiric\u0103 \u2013 Sfriji\u0163ii, Eschile abordeaz\u0103 rela\u0163ia de iubire dintre Achile \u015fi Patrocle \u00eentr-o manier\u0103 care mai t\u00e2rziu va atrage asupra lui critici din partea lui Xenofon, care aprecia c\u0103 Ahile a r\u0103zbunat moartea lui Patrocle \u00een calitate de prieten \u015fi nu de iubitor al acestuia, precum \u015fi din partea lui Platon, care \u00een Phaidros \u00eel \u00eenvinuia pe Eschile de a fi inversat rolurile celor doi eroi. Astfel, dup\u0103 Platon, nu Ahile era iubitorul ci Patrocle.<\/p>\n \nPederastia ocup\u0103 un loc \u00eensemnat \u015fi-n crea\u0163ia lui Sofocle. Despre acesta se \u015ftie c\u0103 p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e a avut o nea\u015fteptat\u0103 ardoare fa\u0163\u0103 de seduc\u0163ia frumuse\u0163ii masculine. \u00cen drama sa satiric\u0103 \u2013 Iubitorii lui Ahile, el \u00eel prezint\u0103 pe Ahile \u00eenconjurat de iubitori, iar \u00een tragedia sa \u2013 Colcidienii el \u00eel evoc\u0103 pe Ganymede \u00een calitate de iubit al lui Zeus.<\/p>\n \n\u00cen sf\u00e2r\u015fit Euripede, \u00een tragedia sa \u2013 Chrysippe, descrie r\u0103pirea fiului lui Pelops de Laios \u015fi ata\u015famentul care i-a unit p\u00e2n\u0103 dincolo de moarte. Euripide a prezentat aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare ca fiind primul exemplu de pederastie care s-a petrecut \u00een Grecia, opinie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de Platon. Se crede c\u0103 Euripide a scris aceast\u0103 pies\u0103 pentru a-i face pl\u0103cere poetului Agaton, pe care \u00eel iubea. \u00cen felul acesta el a dat propriei sale pasiuni o expresie mitic\u0103.<\/p>\n \nUn alt tip de scriere literar\u0103 care a contribuit la crearea miturilor pederastice este \u015fi discursul despre iubire. Un reprezentant de seam\u0103 al acestui gen este Lisias. De altfel se crede c\u0103 unul dintre discursurile sale despre iubire a fost preluat de Platon \u00een dialogul Phaidros.<\/p>\n \nPrintre operele care \u00eei erau atribuite, Suidas (sec. X e.n.) num\u0103ra 7 scrisori care, \u00een afar\u0103 de una, erau scrisori de iubire. Din cele 6 scrisori de iubire, 5 au fost adresate adolescen\u0163ilor, iar una a fost adresat\u0103 unei femei.<\/p>\n \nEste cert \u00eens\u0103 faptul c\u0103 Lisias nu fusese primul care scria discursuri de iubire. Dovad\u0103 stau vorbele pe care Platon le face s\u0103 fie pronun\u0163ate de Socrate \u00een dialogul Phaidros, atunci c\u00e2nd el sus\u0163ine c\u0103 oameni \u015fi femei, celebri prin \u00een\u0163elepciunea lor, au discutat pe larg \u015fi au scris despre acest subiect, men\u0163ion\u00e2ndu-i aici \u015fi pe scriitorii prozatori, dup\u0103 ce mai \u00eenainte fuseser\u0103 evocate numele lui Anacreon \u015fi al lui Sapho.<\/p>\n \nDac\u0103 ne propunem s\u0103 insist\u0103m pu\u0163in asupra originii pederastiei atunci nu putem s\u0103 nu amintim de o tradi\u0163ie care pretindea c\u0103 aceasta provine de la traci, care \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 de la Orfeu s\u0103 practice o astfel de iubire. Se mai spunea despre Orfeu c\u0103 el a atentat la iubirea femeilor n\u0103scocind pederastia \u015fi de aceea ele l-au ucis. Dup\u0103 o alt\u0103 tradi\u0163ie primul care i-ar fi \u00eenv\u0103\u0163at pe oameni iubirea b\u0103ie\u0163ilor ar fi fost un c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u2013 Thamyris. Pe iubitul acestuia \u00eel chema Hyacinthe sau Hymenee.<\/p>\n \nDup\u0103 Heracle, acela dintre zei pe care tradi\u0163iile \u00eel reprezint\u0103 ca cel mai mult consacr\u00e2ndu-se pederastiei este Apollon. Acestuia i-au fost atribui\u0163i iubi\u0163i ca: Branchos, Hyacinthe, Admete, Helenos \u2013 fiul lui Priam etc.<\/p>\n 2. Pederastia considerat\u0103 ca o institu\u0163ie proprie vechilor greci<\/strong><\/p>\n \u00cen prima parte \u00a0am vorbit despre interesul poe\u0163ilor pentru celebrarea iubirii b\u0103ie\u0163ilor. Acum ne propunem s\u0103 discut\u0103m despre interesul care s-a acordat pederastiei \u015fi din partea legislatorului.<\/p>\n \nPentru un studiu juridic al pederastiei sunt folosite \u00een general \u00a0informa\u0163iile furnizate de discursul lui Eschine \u2013 \u00cempotriva lui Timarque<\/strong>. Acest discurs este un act de acuzare \u015fi cel care-l pronun\u0163\u0103 \u015fi-a propus s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 Timarque n-are dreptul s\u0103 ia cuv\u00e2ntul \u00een public, deoarece, \u00een tinere\u0163ea sa, el si-a v\u00e2ndut corpul pe bani pentru pl\u0103ceri contra naturii. Prin acest proces Eschine nu a urm\u0103rit ra\u0163iuni \u00eenalte ale moralit\u0103\u0163ii publice, ci \u015fi-a \u00eemplinit dorin\u0163a de a dobor\u00ee un adversar politic incomod, care \u00eel \u00eenvinuia de tr\u0103dare a intereselor Atenei cu prilejul ambasadelor. \u00cen acest scop el a r\u0103scolit trecutul lui Timarque reamintind toate b\u00e2rfele care circulaser\u0103 pe seama lui \u015fi conform c\u0103rora, \u00een tinere\u0163e, acesta se prostituase, lucru care-l f\u0103cea incompatibil cu statutul de orator public, deoarece legile ateniene \u00eei declarau infami pe astfel de cet\u0103\u0163eni toat\u0103 via\u0163a lor \u015fi le interziceau o serie de func\u0163ii publice \u015fi de drepturi cum ar fi: Aceast\u0103 ultim\u0103 interdic\u0163ie ridica celui vinovat posibilitatea de a face parte din senat, tribunal \u015fi adunarea poporului c\u0103ci toate erau delimitate prin lustra\u0163ii. \u00centr-un cuv\u00e2nt acesta era privat de dreptul de a vorbi liber care era un avantaj esen\u0163ial pentru cel care dorea s\u0103 se integreze \u00een democra\u0163ia atenian\u0103.<\/p>\n \nAcuza\u0163ia de prostitu\u0163ie putea fi adus\u0103 de orice atenian care se afla \u00een posesia drepturilor sale de cet\u0103\u0163ean. \u00cen cazul \u00een care condamnatul, \u00een ciuda verdictului care era \u00eempotriva lui, continua s\u0103 exercite drepturile din care el fusese dec\u0103zut legal, el putea fi acuzat din nou, iar dac\u0103 aceast\u0103 acuza\u0163ie se dovedea adev\u0103rat\u0103 cel \u00een cauz\u0103 risca s\u0103 fie condamnat la moarte.<\/p>\n \n\u00cen cazul \u00een care prostituatul era minor, legea nu lovea \u00een el cu nici o sanc\u0163iune. Dar tat\u0103l, fratele, unchiul, tutorele care aveau autoritate asupra copilului precum \u015fi cel care a oferit bani pentru a se bucura de corpul b\u0103iatului, puteau fi urm\u0103ri\u0163i de orice cet\u0103\u0163ean atenian \u015fi se pare c\u0103 pl\u00e2ngerea depus\u0103 se numea \u201estimulare la prostitu\u0163ie pe bani\u201d.<\/p>\n \nSe mai \u015ftie faptul c\u0103 un astfel de copil, atunci c\u00e2nd ajungea b\u0103rbat nu era obligat s\u0103-i procure tat\u0103lui nevoia\u015f alimente \u015fi locuin\u0163\u0103, dar trebuia s\u0103-i aduc\u0103 ultimele omagii atunci c\u00e2nd acesta murea.<\/p>\n \n\u00cempotriva celui care necinstea un b\u0103iat minor f\u0103r\u0103 aprobarea prealabil\u0103 a celui care avea autoritate asupra lui erau dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a se proceda:<\/p>\n \na. Se putea recurge la o urm\u0103rire care avea un caracter civil. \u00cen acest caz, condamnatul pl\u0103tea tutorelui b\u0103iatului dezonorat o amend\u0103 de 100 drahme. Dac\u0103 b\u0103iatul fusese r\u0103nit aceast\u0103 pagub\u0103 era evaluat\u0103 la un pre\u0163 \u015fi vinovatul trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tutorelui, cu titlu de reparare, dublul sumei fixate prin expertiz\u0103.<\/p>\n \nb. Se putea da unui astfel de delict caracterul unei afaceri publice. \u00cen acest caz dreptul de urm\u0103rire apar\u0163inea nu doar tutorelui b\u0103iatului ci orice atenian avea calitatea de a depune o pl\u00e2ngere public\u0103. \u00centr-un timp de 30 de zile pl\u00e2ngerii i se conferea caracterul de proces \u015fi acesta era comunicat la tribunal care pronun\u0163a judecata. Dac\u0103 acuza\u0163ia era fondat\u0103, sanc\u0163iunea putea fi sau moartea sau o amend\u0103 b\u0103neasc\u0103. \u00cen primul caz, pedeapsa era \u00een mod imediat executat\u0103. \u00cen cazul al doilea, dac\u0103 victima era un b\u0103iat de condi\u0163ie liber\u0103, condamnatul trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u00eenchisoare p\u00e2n\u0103 pl\u0103tea complet amenda.<\/p>\n \nProcesul public putea fi purtat nu doar c\u00e2nd victima era un b\u0103iat de condi\u0163ie liber\u0103, dar de asemenea c\u00e2nd era un sclav.<\/p>\n \nSe putea intenta proces \u015fi \u00eempotriva intermediarilor care favorizaser\u0103 seduc\u0163ia unui b\u0103iat de condi\u0163ie liber\u0103. Acuzatul recunoscut vinovat era pedepsit cu moartea. Intermediarul putea fi de asemenea urm\u0103rit pentru ceea ce legea numea \u201ecoruperea persoanelor libere\u201d.<\/p>\n \nSe pare c\u0103 legea care interzicea cet\u0103\u0163enilor atenieni s\u0103 se prostitueze era \u00een vigoare \u00eenc\u0103 din vremea lui Solon. O alt\u0103 prescrip\u0163ie legal\u0103 pe care o instituise Solon interzicea practicarea iubirii b\u0103ie\u0163ilor de c\u0103tre sclavi. Nu este \u00eens\u0103 clar dac\u0103 Solon \u00eei oprea pur \u015fi simplu pe sclavi de la practicarea pederastiei sau dac\u0103 le interzicea s\u0103 iubeasc\u0103 un b\u0103iat de condi\u0163ie liber\u0103. De la Eschine \u015ftim \u00eens\u0103 c\u0103 Solon pedepsea la 50 de lovituri de bici aplicate \u00een public pe sclavii care \u00eenc\u0103lcau aceast\u0103 lege. De asemenea printr-o alt\u0103 lege Solon interzicea sclavilor s\u0103 practice gimnastica. Aceast\u0103 lege a fost necesar\u0103 datorit\u0103 leg\u0103turilor foarte str\u00e2nse care existau \u00eentre pederastie \u015fi gimnastic\u0103. De altfel acolo unde exerci\u0163iile de gimnastic\u0103 erau onorabile, bun\u0103oar\u0103 ca \u00een Boe\u0163ia, Elida, Sparta \u015fi Creta, acolo \u015fi iubirea b\u0103ie\u0163ilor cuno\u015ftea o mare dezvoltare. Aceste exerci\u0163ii se practicau \u00een gimnazii \u015fi \u00een palestr\u0103 atr\u0103g\u00e2nd pedera\u015ftii pasiona\u0163i care \u00een astfel de \u00eemprejur\u0103ri aveau ocazia s\u0103 admire frumoasele corpuri goale \u00een av\u00e2ntul for\u0163ei \u015fi agilit\u0103\u0163ii lor. \u00cen timpurile mai vechi au existat \u00eens\u0103 legi care men\u0163ionau c\u0103 \u00een perioada \u00een care copiii erau la \u015fcoal\u0103 nici o persoan\u0103 mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t ei nu avea dreptul de a intra cu excep\u0163ia fratelui, fiului sau ginerele dasc\u0103lului. Cel care \u00eenc\u0103lca aceast\u0103 lege era pedepsit cu moartea. Este cert \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een timpul lui Platon, apoi \u00een timpul lui Demostene \u015fi dup\u0103 Demostene multe persoane intrau \u00een gimnazii \u015fi palestre f\u0103r\u0103 s\u0103 suporte urm\u0103ri nepl\u0103cute. Numeroase sunt de asemenea documentele care dovedesc c\u0103 elevii \u015fi pedera\u015ftii erau adesea reuni\u0163i \u00eempreun\u0103 \u00een palestr\u0103. Socrate \u00eensu\u015fi venea frecvent cu prietenii s\u0103i \u015fi \u00eent\u00e2rziau mult timp chiar la orele la care tinerii se ocupau cu sacrificiile sau cu jocurile. M\u0103rturii \u00een acest sens putem lua din dialogurile platoniciene Lysis \u015fi Charmides.<\/p>\n \nA\u015fadar gimnaziile \u015fi palestrele erau locuri de \u00eent\u00e2lnire \u015fi de conversa\u0163ie pentru to\u0163i cei care vroiau s\u0103 afle sau s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 ve\u015ftile. Adesea aici erau \u015fi sofi\u015fti care \u2013\u015fi pronun\u0163au discursurile \u015fi \u00ee\u015fi \u0163ineau lec\u0163iile.<\/p>\n \nLa cap\u0103tul acestui capitol credem c\u0103 am prezentat suficiente dovezi pentru a acorda pederastiei statutul de institu\u0163ie. A\u015fadar aceasta nu a avut un caracter particular, izolat. Dimpotriv\u0103 ea a f\u0103cut obiectul crea\u0163iilor literare precum \u015fi al prescrip\u0163iilor legale. \u00cen urm\u0103torul capitol ne propunem o abordare\u00a0 a cauzelor care au generat pederastia.<\/p>\n 3. Cauzele pederastiei la vechii greci<\/strong><\/p>\n \nS\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103 la vechii greci femeile oneste tr\u0103iau la distan\u0163\u0103 \u015fi erau excluse de la tot ceea ce\u00a0 privea cultura \u015fi interesele \u0163\u0103rii lor. Femeile \u015fi fiicele\u00a0 erau izolate chiar \u015fi \u00een locuin\u0163\u0103 c\u0103ci apartamentele lor nu erau niciodat\u0103 la fa\u0163ada caselor.<\/p>\n \nDac\u0103 ajungeau s\u0103 ias\u0103, \u015fi aceasta nu era dec\u00e2t pentru ceremoniile religioase, pentru funeraliile unui p\u0103rinte apropiat sau pentru a \u00eenapoia vizita la alte femei, ele trebuiau s\u0103 se acopere cu voaluri groase \u015fi s\u0103 fie \u00eenso\u0163ite de sclavi, b\u0103rba\u0163i sau femei. \u00cen cas\u0103 rolurile lor nu se ridicau cu mult deasupra acelora de bon\u0103 pentru copii, menajer\u0103, femeie de serviciu. Educa\u0163ia fiicelor era condus\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een vederea acestor treburi domestice. Un mic num\u0103r dintre ele \u00eenv\u0103\u0163au s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie. De obicei cuno\u015ftin\u0163ele lor ajungeau rar dincolo de c\u00e2teva rug\u0103ciuni, c\u00e2teva c\u00e2ntece spirituale, poate c\u00e2teva formule relative la cult.<\/p>\n \nFemeile erau\u00a0 at\u00e2t de lipsite de influen\u0163\u0103 asupra vie\u0163ii intelectuale \u015fi morale a familiei c\u0103 ele nu ajungeau aproape niciodat\u0103 s\u0103 ia parte la mas\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii lor, nici chiar cu so\u0163ul lor \u015fi nici cu fiii lor din momentul \u00een care ace\u015ftia deveneau adul\u0163i. C\u00e2t despre participarea la vreun festin cu b\u0103rba\u0163i str\u0103ini familiei, asta ar fi fost o grav\u0103 necuviin\u0163\u0103, chiar dac\u0103 nu ar fi fost dec\u00e2t un singur invitat str\u0103in.<\/p>\n \nIat\u0103 de ce nu ni le reprezent\u0103m niciodat\u0103 dec\u00e2t vorbind cu servitorii lor sau cu c\u00e2teva prietene. Din Banchetul lui Xenofon afl\u0103m c\u0103 la Critobule, care \u00eencredin\u0163ase so\u0163iei sale treburi de cel mai mare interes, nu exista totu\u015fi nimeni c\u0103ruia st\u0103p\u00e2nul casei s\u0103-i vorbeasc\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t ei.<\/p>\n \nM.H.E. Meier concluzioneaz\u0103 c\u0103 este de la sine \u00een\u0163eles ca \u00een aceste condi\u0163ii femeia s\u0103 nu poat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mod satisf\u0103c\u0103tor nevoilor spirituale ale b\u0103rba\u0163ilor, fapt pentru care ace\u015ftia \u00ee\u015fi dirijau spre curtezane \u015fi spre b\u0103ie\u0163ii de familie bun\u0103 \u00eenclina\u0163iile lor cele mai frumoase \u015fi mai ideale. A\u015fa era mai ales la Atena \u015fi \u00een Ionia care practicau aceast\u0103 separa\u0163ie, aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare a femeilor. Se pare totu\u015fi c\u0103 \u00een Ionia pederastia nu a avut un caracter institu\u0163ional, iar explica\u0163ia ar sta \u00een faptul c\u0103 aici regimul autocratic respingea eteriile \u015fi mesele \u00een comun.<\/p>\n \nDar pederastia prezenta acest caracter institu\u0163ional \u015fi \u00een statele doriene de\u015fi aici femeile participau la educa\u0163ia \u015fi la instruirea b\u0103rba\u0163ilor. \u00cen cazul acestor state care se caracterizeaz\u0103 prin organizarea lor militar\u0103 pederastia era un substitut pentru lipsa unei rela\u0163ii \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu. Dup\u0103 frumoasa legend\u0103 a lui Hylas povestit\u0103 de Theocrite, Heracles era pentru iubitul s\u0103u ceea ce \u00een Lacedemonia fiecare iubitor generos se str\u0103duia s\u0103 fie pentru iubitul s\u0103u: \u201eCum un tat\u0103 instruie\u015fte pe fiii s\u0103i, el \u00eel \u00eenv\u0103\u0163a tot ceea ce \u00eei d\u0103duse lui \u00eensu\u015fi noble\u0163ea \u015fi demnitatea de a fi c\u00e2ntat\u2026El vroia ca acest copil s\u0103 fie modelat dup\u0103 inima sa \u015fi s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat un b\u0103rbat\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n \nGimnastica poate fi \u015fi ea socotit\u0103 printre cauzele care au generat pederastia. Platon afirma \u00een Legile c\u0103 institu\u0163ia gimnaziului a produs un foarte mare r\u0103u \u00een pervertirea folosirii pl\u0103cerilor iubirii, a\u015fa cum a fost ea reglat\u0103 de natur\u0103, \u015fi c\u0103 aceast\u0103 dezordine se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai ales \u00een ora\u015fele \u00een care aceast\u0103 institu\u0163ie a fost introdus\u0103. \u00cen fapt, gimnastica producea cea mai \u00eenalt\u0103 perfec\u0163iune a frumuse\u0163ii masculine \u015fi cea mai admirabil\u0103 \u00eenflorire a formelor tinere\u015fti.<\/p>\n \n\u00cen plus exerci\u0163iile de gimnastic\u0103 stabileau rela\u0163ii zilnice \u015fi chiar un contact fizic \u00eentre b\u0103ie\u0163ii frumo\u015fi \u015fi iubitorii lor, c\u0103rora moravurile le permiteau s\u0103 lupte goi cu ei. Dup\u0103 Plutarh motivul principal pentru care Pisias, iubitorul lui Bacchon, se opunea c\u0103s\u0103toriei t\u00e2n\u0103rului era acela c\u0103 el dorea: ,, s\u0103-l vad\u0103 c\u00e2t mai mult timp dedic\u00e2ndu-se gol \u015fi \u00een prospe\u0163imea tinere\u0163ii sale exerci\u0163iilor din palestr\u0103\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n \n\u00cen fine, \u015fi aceast\u0103 ultim\u0103 cauz\u0103 a fost la Atena de o importan\u0163\u0103 particular\u0103, nu trebuie uitat rolul pederastiei filosofice. Grecii, la aceast\u0103 epoc\u0103 erau lipsi\u0163i de a\u015fez\u0103ri \u00een care ei ar fi putut primi o instruc\u0163ie superioar\u0103 \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 fie o cultur\u0103 filosofic\u0103 complet\u0103, fie o cunoa\u015ftere profund\u0103 a c\u00e2torva specialit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice, artistice sau practice. \u00cen astfel de condi\u0163ii un t\u00e2n\u0103r nu avea alt\u0103 posibilitate dec\u00e2t pe aceea de a se ata\u015fa de un b\u0103rbat matur, expert \u00een aceste materii \u015fi mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t el.<\/p>\n \nDar era imposibil s\u0103 te angajezi \u00eentr-o astfel de leg\u0103tur\u0103 stipul\u00e2nd c\u0103 ea ar fi putut pl\u0103tit\u0103 printr-o retribu\u0163ie b\u0103neasc\u0103, deoarece \u00een Grecia, cu excep\u0163ia c\u00e2torva sofi\u015fti \u015fi a c\u00e2torva retori, nimeni nu considera c\u0103 acest \u00eenalt \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ori mai bine zis aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 comuniune intelectual\u0103, ar fi putut fi pl\u0103tit\u0103 \u00een mod onorabil. Avem de-a face aici cu o \u00eenclina\u0163ie liber\u0103 \u015fi reciproc\u0103 prin care discipolul se ata\u015fa de maestru. Astfel pederastia \u0163inea locul\u00a0 \u015fcolilor superioare care nu existau.<\/p>\n \nFilosofii stoici exprimau foarte just acest caracter al iubirii care le permitea instruirea pe care ei o numeau \u03c6\u03af\u03bb\u03bf\u03c0\u03b1\u03b9\u03b4\u03b9\u03b1, iar Xenofon pune bine \u00een relief acest caracter al pederastiei c\u00e2nd el spune \u201edeoarece ea\u00a0 are leg\u0103tur\u0103 cu educa\u0163ia\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n 4. Concluzie<\/strong><\/p>\n \nToate aceste fapte au fost prezentate pentru a dovedi c\u0103 atunci c\u00e2nd suntem pu\u015fi in fa\u0163a problematiz\u0103rii, din partea vechilor greci, a condi\u0163iei t\u00e2n\u0103rului, implicat \u00eentr-o rela\u0163ie pederastic\u0103, nu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m indu\u015fi \u00een eroare \u015fi, astfel, s\u0103 consider\u0103m c\u0103 am avea de-a face aici cu o discu\u0163ie asupra legitimit\u0103\u0163ii pederastiei. Aceasta, dup\u0103 cum am ar\u0103tat, era o practic\u0103 larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t avea chiar statutul unei institu\u0163ii \u015fi nimeni nu s-ar fi g\u00e2ndit s\u0103 o conteste. \u00a0Problema condi\u0163iei t\u00e2n\u0103rului se punea deoarece acesta de\u015fi era mai prejos \u00een privin\u0163a statutului dec\u00e2t un b\u0103rbat, \u00een acela\u015fi timp era mai presus dec\u00e2t un sclav \u015fi dec\u00e2t o femeie datorit\u0103 b\u0103rbatului pe care el \u00eel prefigura \u015fi c\u0103ruia nu trebuia s\u0103 i se aduc\u0103 atingere, printr-o purtare necuviincioas\u0103, care l-ar fi dezonorat \u015fi \u00een felul acesta l-ar fi \u00eempiedicat s\u0103-\u015fi exercite, mai t\u00e2rziu,\u00a0 drepturile politice (vezi mai sus cazul lui Timarque). Pentru rezolvarea acestei probleme vechii greci au elaborat prescrip\u0163ii care s\u0103 reglementeze at\u00e2t conduita iubitorului c\u00e2t \u015fi pe cea a t\u00e2n\u0103rului iubit. \u00cen acest sens se poate vorbi de o erotic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 preocupat\u0103 s\u0103 contureze posibilitatea unei iubiri onorabile. Solu\u0163iile oferite \u00eens\u0103 de aceast\u0103 erotic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 nu erau mul\u0163umitoare, iar institu\u0163ia pederastiei avea de \u00eenfruntat \u00een continuare aceast\u0103 criz\u0103 generat\u0103 de pericolul compromiterii t\u00e2n\u0103rului. Cel care va rezolva \u00eens\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie va fi Platon. El a propus o erotic\u0103 \u00een care nu mai este vorba despre o iubire onorabil\u0103, ci despre o iubire adev\u0103rat\u0103.\u00a0 Mai precis \u00een cadrul eroticii platoniciene cei doi parteneri nu mai sunt deosebi\u0163i (adic\u0103 b\u0103rbatul care iubea \u2013 activ, iar t\u00e2n\u0103rul iubit – pasiv \u015fi astfel \u00een pericol de a se compromite) deoarece, acum, iubirea este gestul care \u00eei conduce pe am\u00e2ndoi spre adev\u0103r.<\/p>\n \nA\u015fadar preocuparea lui Platon pentru problema pederastiei nu are nimic comun cu \u00eencercarea de a legitima existen\u0163a acesteia. De aceea, filozofia lui nu poate fi considerat\u0103 un exemplu \u00een favoarea concep\u0163iei care sus\u0163ine c\u0103 filozofia nu \u00eendepline\u015fte dec\u00e2t un rol justificativ, deoarece \u201era\u0163iunea inventeaz\u0103 instrumente \u015fi, de asemenea, inventeaz\u0103 teorii care valideaz\u0103 ceea ce iubeam, ceea ce credeam sau ceea ce speram, f\u0103r\u0103 ca \u00een fapt s\u0103 descopere o \u201erealitate\u201d obiectiv\u0103 \u015fi imuabil\u0103\u201d.[5]<\/a><\/p>\n \nNote:<\/strong> BIBLIOGRAFIE:
\nMinge de purpur\u0103-mi zv\u00e2rle
\nJoc ispitind c\u0103tre fata
\nCea cu sandale-ncrustate,
\nTocmai din Lesbos, cetatea
\nBine zidit\u0103\u2026dar ea \u00ee\u015fi
\nR\u00e2de de p\u0103rul meu alb \u015fi
\nDorul spre al\u0163ii \u015fi-l cre\u015fte\u201d[1]<\/a><\/p>\n
\nfunc\u0163ia de arhonte;
\nfunc\u0163ii sacerdotale;
\nfunc\u0163ia de sindic al poporului;
\nfunc\u0163ia de ambasador;
\ndreptul de a vorbi \u00een senat sau poporului, altfel spus de a deveni orator;
\ndreptul de a intra \u00een sanctuare publice \u015fi de a lua parte la rug\u0103ciuni publice;
\ndreptul de a intra \u00een acele p\u0103r\u0163i ale locurilor publice delimitate prin lustra\u0163ii.<\/p>\n
\n<\/a>1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marinescu \u2013 Himu Maria, Piatkowski Adelina, Istoria literaturii eline,\u00a0 ed. \u015etiin\u0163ific\u0103,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u015fti, 1972,\u00a0 pag. 229.
\n<\/a>2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Theocrite, Hylas, versurile 8-9, 14-15, citat din Meier M.H.E., Histoire De L’Amour Grec Dans L`Antiquite , Stendhal Et Compagnie, Paris, 1930, pagina173.
\n<\/a>3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Plutarh, Erotica, capitolul 2, citat din , citat din Meier M.H.E., Histoire De L’Amour Grec Dans L`Antiquite,\u00a0 Stendhal Et Compagnie, Paris, 1930, pagina172.
\n<\/a>4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Xenofon, Republica Spartei, capitolul 2,\u00a0 citat din Meier M.H.E., ibid., pagina175.
\n<\/a>5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cornea, Andrei: Platon. Filozofie \u015fi cenzur\u0103, Humanitas, Bucure\u015fti, 1995, pag. 18.<\/p>\n
\nBres, Yvon: Psihologia lui Platon, Editura Humanitas, Bucure\u015fti\u00a0\u00a0\u00a0 2000.
\nCornea, Andrei: Platon. Filozofie \u015fi cenzur\u0103, Editura Humanitas,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u015fti, 1995.
\nDodds, E.R.: Dialectica spiritului grec, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1983.
\nFoucault, Michel: Istoria sexualit\u0103\u0163ii, Editura De Vest, Timi\u015foara, 1995.
\nMarinescu \u2013 Himu Maria, Piatkovski Adelina: Istoria literaturii eline, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1972.
\nMusc\u0103, Vasile: Introducere \u00een filosofia lui Platon, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2002.
\nMeier, M.H.E.: Histoire De L\u2019Amour Grec Dans L\u2019Antiquite, Stendhal Et Compagne, Paris, 1930.
\nPlaton: Banchetul, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1995.
\nPlaton: Phaidros, Opere vol.IV., Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1984.
\nPosescu, Al.: Platon. Filosofia Dialogurilor, Editura Garamond, Bucure\u015fti, 2001.
\nReinhardt, Karl: Miturile lui Platon, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
\nRohde, Erwin: Psyche, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1985.
\nXenofon: Amintiri despre Socrate, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1987.
\nXenofon: Banchetul, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1987.<\/p>\n
\n