de Patrick C\u0103linescu<\/p>\n
E destul de greu s\u0103 faci recenzia unui roman care, vorba autorului s\u0103u, \u201eare de toate\u201d (2009: 110) \u00een el. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, \u00een afar\u0103 de \u201emoarte \u015fi sex\u201d, cel pu\u0163in \u00een variant\u0103 comercial\u0103, Soni<\/em> de Andrei Ruse mai are \u00eentre paginile sale \u015fi multe alte lucruri demne de men\u0163ionat, dar poate c\u0103 nu \u00een spa\u0163iul unei recenzii care ar trebui s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 surprind\u0103 numai ceea ce se presupune c\u0103 ar putea fi (\u015fi func\u0163iona ca atare) elementul central al \u00eentregii c\u0103r\u0163i: cea mai important\u0103 cheie de lectur\u0103 c\u0103reia toate celelalte i se subordoneaz\u0103. Dar, cum, \u00een general, aceast\u0103 unificare isotopic\u0103 r\u0103m\u00e2ne, pentru orice text literar bun<\/em>, doar un ideal la care nimeni n-ar trebui s\u0103 ajung\u0103, cu at\u00e2t mai dificil e, mai ales pentru mine, de atins o asemenea lectur\u0103 comun\u0103 atunci c\u00e2nd cite\u015fti (pentru recenzare) o carte ca Soni<\/em> de Andrei Ruse, pentru c\u0103, \u00eenc\u0103 aproape de la primele sale pagini, am avut sentimentul straniu c\u0103 ce am \u00eenaintea ochilor nu este, totu\u015fi, romanul de debut al acestui autor precoce, ci, dac\u0103 nu chiar ultimul, unul aflat printre ultimele scrise, cert av\u00e2nd rolul de a rezuma \u00eentr-o singur\u0103 formul\u0103 narativ\u0103 (estetic\u0103, poetic\u0103, etc.) \u00eentreaga sa art\u0103 literar\u0103.<\/p>\n \nRepet, aceasta a fost senza\u0163ia, de \u201efond\u201d, dac\u0103-i pot spune a\u015fa, pe care mi-a f\u0103cut-o acest roman \u00eenc\u0103 de la primele sale pagini. Evident, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam \u00eenspre sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u (oarecum for\u0163at \u00een raport cu \u00eentregul c\u0103r\u0163ii), \u201erealitatea\u201d mijloacelor de expresie (artistic\u0103: termen generic) a \u00eenceput, tot mai mult, s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een fa\u0163a senza\u0163iei mele de \u00eenceput \u015fi, treptat, s-o \u00eenlocuiasc\u0103 cu imaginea, mai aproape de starea de fapt a acestui straniu Bildungsroman<\/em> \u00eentors, a \u00eenc\u0103 unei adolescentine (de altminteri chiar reu\u015fite) \u00eencerc\u0103ri de a epata publicul cititor cu evidentele calit\u0103\u0163i (chiar dac\u0103 nu pe de-a \u00eentregul mature) de expresie (artistic\u0103: termen generic) puse la dispozi\u0163ia romancierului de talentul s\u0103u.<\/p>\n \nTotu\u015fi, \u00eenainte de a m\u0103 opri asupra acelor lucruri care mi-au st\u00e2rnit admira\u0163ia (c\u0103ci nu-s pu\u0163ine), implicit l\u0103s\u00e2ndu-le pe celelalte, mai pu\u0163in reu\u015fite, \u00eentr-un subsol textual netextualizat \u00een aceast\u0103 recenzie, vreau s\u0103 m\u0103 asigur c\u0103 to\u0163i \u00eemi vor \u00een\u0163elege c\u00e2t mai clar posibil sentimentul dublu ce m\u0103 \u00eencearc\u0103 scriind aceste r\u00e2nduri \u015fi cu care le \u00eencep, av\u00e2ndu-l \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd mai citeam cartea lui \/ despre Soni, \u015fi pe care, prin aceast\u0103 recenzie, am s\u0103 \u00eencerc s\u0103 mi-l explic, dac\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu voi reu\u015fi s\u0103-l unific \u00eentr-unul singur, lipsit de confuzie \u015fi puternic \u00een expresie (emo\u0163ional\u0103: termen generic). A\u015fadar, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 o s\u0103 am c\u00e2t de c\u00e2t succes critic \u00een a \u00eemp\u0103ca, pe de o parte, sentimentul c\u0103 am citit (\u015fi acum recenzez) o carte care, av\u00e2nd \u00een ea \u201ede toate\u201d, a reu\u015fit \u00een prea pu\u0163ine din c\u00e2te \u00ee\u015fi va fi propus \u015fi, pe de alt\u0103 parte, sentimentul c\u0103 am citit (\u015fi acum recenzez) o carte ce, de\u015fi a reu\u015fit \u00een prea pu\u0163ine \u00een raport cu num\u0103rul mare de lucruri pe care le are \u00een ea, a dovedit (zic f\u0103r\u0103 dubii) c\u0103 poate s\u0103 \u00eentreac\u0103 mai toate a\u015ftept\u0103rile \u00een pu\u0163inele lucruri care i-au reu\u015fit? Acest sentiment dublu al meu, pe care am \u00eencercat s\u0103-l detaliez \u00eenainte chiar de a reu\u015fi s\u0103-l includ \u00eentr-o \u00eentrebare direct\u0103, am impresia c\u0103 se poate reduce exact la urm\u0103toarea \u00eendoial\u0103: Este Soni<\/em> un roman al e\u015fecurilor multe sau al realiz\u0103rilor pu\u0163ine? Deocamdat\u0103, sincer s\u0103 fiu, nu-mi dau seama, \u00eens\u0103 sper c\u0103 p\u00e2n\u0103 ce termin de scris aceast\u0103 recenzie voi \u015fti mai l\u0103murit de care parte a baricadei interogative se afl\u0103 adev\u0103rul meu par\u0163ial, circumstan\u0163ial \u015fi subiectiv.<\/p>\n \nM-am hot\u0103r\u00e2t, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a \u00eencepe s\u0103 scriu aceast\u0103 recenzie, poate \u015fi fiindc\u0103 nu vreau s\u0103 m\u0103 abat de la programul meu critic curent, s\u0103 nu vorbesc dec\u00e2t despre acele lucruri care mi-au st\u00e2rnit admira\u0163ia (\u015fi chiar invidia profesional\u0103 la g\u00e2ndul c\u0103 un mult mai t\u00e2n\u0103r \u201econfrate\u201d al meu a reu\u015fit s\u0103 scrie un astfel de roman complex p\u00e2n\u0103 la e\u015fec sau simplu p\u00e2n\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015fire), l\u0103s\u00e2ndu-le pe celelalte \u00een seama altora, probabil mai c\u00e2rcota\u015fi dec\u00e2t mine, sau pentru alte ocazii, probabil mai pu\u0163in festive dec\u00e2t aceasta.<\/p>\n \nA\u015fadar, inten\u0163ia mea \u00een aceast\u0103 recenzie este, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 s\u0103rb\u0103toresc o reu\u015fit\u0103 romanesc\u0103 (chiar dac\u0103 numai \u00een c\u00e2teva detalii ale sale), \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, s\u0103 o explic ar\u0103t\u00e2nd \u015fi concentr\u00e2ndu-m\u0103 doar asupra acelor am\u0103nunte (at\u00e2t c\u00e2t \u00eemi va sta \u00een putin\u0163\u0103) care fac din Soni<\/em> de Andrei Ruse o reu\u015fit\u0103 a romanului rom\u00e2nesc cel pu\u0163in din 2009.<\/p>\n \nAcest roman de \u015fcoal\u0103 (\u00een scrierea c\u0103ruia autorul s\u0103u a \u00eenv\u0103\u0163at, perfec\u0163ion\u00e2ndu-se cu fiecare pagin\u0103 scris\u0103, cum s\u0103 scrie romane \u015fi cum s\u0103 devin\u0103 romancier) se num\u0103r\u0103 printre cele care marcheaz\u0103 \u00eentoarcerea realismului, cu toate subspeciile sale specializate, \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103 (de secol XXI) \u015fi, pe alocuri, cu u\u015foare modific\u0103ri \u015fi de con\u0163inut. Fiindc\u0103 Soni<\/em> este o poveste despre \u201emoarte \u015fi sex\u201d (comun\u0103 ca toate pove\u015ftile despre moarte \u015fi sex, \u00eens\u0103 unic\u0103 prin felul \u00een care moartea interac\u0163ioneaz\u0103 cu sexul), care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een Bucure\u015fti, pot deja spune, numai din at\u00e2t de pu\u0163ine informa\u0163ii despre roman, c\u0103 realismul s\u0103u este at\u00e2t psihologic (moartea \u015fi sexul \u015fi leg\u0103turile dintre ele), c\u00e2t \u015fi citadin (Bucure\u015ftii). Ambele subspecii ale realismului sunt bine dezvoltate \u015fi prezente \u00een toate paginile c\u0103r\u0163ii. Despre realismul psihologic nu a\u015f dori s\u0103 spun foarte multe, de\u015fi \u015ftiu c\u0103 el e central \u00een \u00eentreaga istorie a lui \/ despre Soni, \u00een afara faptului c\u0103 nu pare s\u0103 se dep\u0103rteze prea mult de realismul psihologic clasic, poate cu excep\u0163ia tonului, de cele mai multe ori ironic \u015fi chiar auto-ironic, \u00een care moartea \u015fi sexul (moartea fiind o fars\u0103 ludic\u0103 \u015fi sexul \u2013 o fars\u0103 serioas\u0103) sunt sim\u0163ite \u015fi tr\u0103ite (experimentate) de naratorul-personaj central al c\u0103r\u0163ii. E adev\u0103rat, moartea \u015fi sexul, tanaticul \u015fi eroticul, ambele aspecte fundamentale ale vie\u0163ii, sunt privite, de naratorul care se identific\u0103 cu personajul principal al romanului, cu mult\u0103 deta\u015fare ironic\u0103 \u015fi auto-ironic\u0103 \u015fi, c\u00e2teodat\u0103, \u00een momentele sale cele mai tensionate, chiar cu un grad considerabil de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de propria sa persoan\u0103. \u00centr-adev\u0103r, ironia \u015fi indiferen\u0163a (aceast\u0103 destructurare emotiv\u0103) par a nu veni din tipul clasic al realismului psihologic, care e mai introvertit \u015fi mai confesional, ci mai degrab\u0103 par a fi venit din \u201etradi\u0163ia\u201d subversiv\u0103 a postmodernismului. A\u015fadar, ceea ce e tipic noii forme de realism psihologic e chiar aceast\u0103 subminare inten\u0163ionat\u0103 a tr\u0103irilor pe care le \u00eencearc\u0103 t\u00e2n\u0103ra Sonia, caracteristic\u0103 subversiunii generale din postmodernism. \u00cen consecin\u0163\u0103, modificarea de con\u0163inut survenit\u0103 \u00een cazul realismului psihologic din roman \u0163ine de schimbarea atitudinii personajului central fa\u0163\u0103 de propriile sale probleme. C\u00e2t despre realismul cotidian, poate \u015fi mai bine dezvoltat dec\u00e2t cel psihologic, el se specializeaz\u0103 mai departe \u00eentr-un realism tehnic (foarte abundent \u00een roman), care \u00ee\u0163i indic\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f c\u00e2nd are loc ac\u0163iunea, \u015fi \u00eentr-unul nominal, care, la fel de precis, \u00ee\u0163i arat\u0103 epoca istoric\u0103 \u00een care tr\u0103ie\u015fte personajul principal. Tot ce \u0163ine de timp \u015fi de loc este precizat cu exactitate, iar aceast\u0103 minu\u0163ie cronotopic\u0103, de\u015fi e o marc\u0103 important\u0103 a realismului (cel pu\u0163in a celui \u201eclasic\u201d), va sf\u00e2r\u015fi, diacronic, s\u0103 \u00eengreuneze \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 ermetizeze mesajul central al c\u0103r\u0163ii: drama neconsumat\u0103 a tinerei Sonia Vlad. Lec\u0163ia shakesperean\u0103 este, din acest punct de vedere, paradigmatic\u0103.<\/p>\n \nUn alt element forte al c\u0103r\u0163ii (\u015fi un alt punct, din cele pu\u0163ine reu\u015fite, cu certitudine c\u00e2\u015ftigat) este structura narativ\u0103 a romanului, de altminteri liniar\u0103 (cu excep\u0163ia pu\u0163inelor feed-back-uri biografice de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, dar \u015fi except\u00e2nd cronologia oniric\u0103 pe care eroina noastr\u0103 o alterneaz\u0103 celei str\u0103b\u0103tute \u00een diferite st\u0103ri de con\u015ftien\u0163\u0103), pe care autorul o \u201esalveaz\u0103\u201d de la platitudine prin inser\u0163iile a\u015fa-zis hipotextuale ale coresponden\u0163ei sale electronice cu persoana ce a inspirat-o pe Soni. Dac\u0103 aceast\u0103 femeie ar fi fost real\u0103 (\u015fi iau ca argumente pentru \u201einexisten\u0163a\u201d ei fizic\u0103 at\u00e2t nota autorului de la pagina 4, c\u00e2t \u015fi stilul din e-mail-uri, care pare neverosimil de similar \u00een cazul ambilor coresponden\u0163i), \u00eentreaga \u201eg\u0103selni\u0163\u0103\u201d narativ\u0103 din roman (de altfel folosit\u0103, \u00een diferite forme, \u015fi aiurea) \u015fi-ar fi pierdut \u00eentreaga putere de seduc\u0163ie. Dar, cum femeia cu care corespondeaz\u0103 Andrei Ruse pare, dup\u0103 toate argumentele oferite, a nu fi real\u0103, \u00eentreaga structur\u0103 narativ\u0103 a romanului c\u00e2\u015ftig\u0103 considerabil \u00een subtilitate, mai ales prin \u201ereactivarea\u201d naratologic\u0103 a naratarului, chiar \u015fi a\u015fa destul de greu de identificat (de analizat, nici at\u00e2t…) \u00een afara romanelor epistolare, \u00een genul c\u0103rora, liminal \u015fi, probabil, complet neinten\u0163ionat, este \u015fi Soni<\/em>. M\u0103 refer la \u201epartenerul\u201d lips\u0103 din cuplul formal narator-naratar, care, \u00een cele mai multe instan\u0163e, este asociat cuplului cu mult mai real (\u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, mult mai u\u015for de investigat) autor-cititor. Foarte pe scurt (nicio recenzie nu poate fi locul potrivit pentru studiul unei singure isotopii), \u00een Soni<\/em> naratarul ar fi \u201eSoni\u201d din coresponden\u0163a electronic\u0103, pe care Andrei Ruse o transform\u0103 \u00een Soni, naratorul-personaj principal al c\u0103r\u0163ii sale. \u201eSoni\u201d \u015fi Soni nu sunt aceea\u015fi persoan\u0103, iar rela\u0163ia dintre ele o reflect\u0103, aproximativ, pe cea dintre model \u015fi copie, cu excep\u0163ia important\u0103 c\u0103, dup\u0103 toate dovezile prezente \u015fi disponibile \u00een textul romanului, nici \u201eSoni\u201d, nici Soni nu ar fi reale din punct de vedere extra-literar (sau ontologic), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 niciuna dintre ele nu mai poate fi nici modelul, nici copia celeilalte. Desigur, \u00een interiorul strict narativ al romanului, \u201eSoni\u201d, naratarul pove\u015ftii, este modelul a c\u0103rui copie este Soni, naratorul-personaj principal al \u00eentregii pove\u015fti despre ea \u00eens\u0103\u015fi. Lucrurile, \u015fi a\u015fa destul de complicate deja, se complic\u0103 \u015fi mai mult odat\u0103 cu apari\u0163ia lui Andrei, poetul debutant c\u0103ruia Soni \u00eei propune s\u0103 scrie un roman despre via\u0163a ei, pe care toate dovezile textuale din carte (volumul de poezii cu acela\u015fi nume, acela\u015fi prenume, aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103, etc.) \u00eel presupun a fi \u00eensu\u015fi Andre Ruse, evident \u00een ipostaz\u0103 de naratar, ca \u201eAndrei\u201d. De\u015fi, aparent logic, ceea ce-am spus p\u00e2n\u0103 acum ar l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 avem de-a face cu dou\u0103 perechi distincte de naratori-naratari (\u201eSoni\u201d-Soni \u015fi \u201eAndrei\u201d-Andrei), lucrurile nu stau deloc a\u015fa. Dac\u0103 \u201eSoni\u201d, \u00een cazul \u00een care ea chiar nu exist\u0103 ca model pentru Soni, poate \u00eendeplini rolul de naratar \u00een roman (fiind destinatarul capitolelor romanului, aflate \u00eenc\u0103 \u00een lucru, pe care autorul s\u0103u i le trimite spre lectur\u0103 par\u0163ial\u0103), \u201eAndrei\u201d nu poate \u00eendeplini rolul de naratar \u00een roman din mai multe motive. Cel mai evident dintre toate este autenticitatea lui Andrei Ruse ca autor al romanului intitulat Soni<\/em>. Un alt motiv, poate mai pu\u0163in evident, \u00eens\u0103 la fel de \u00eentemeiat, e suprapunerea dintre autorul poten\u0163ial \u015fi cititorul poten\u0163ial, care ar fi imposibil\u0103 \u015fi \u00een cazul lui \u201eAndrei\u201d: dac\u0103 el e deja naratarul poten\u0163ialului roman Soni<\/em>, aflat \u00een jurnalele lui Soni, pe care i le trage la xerox, nu poate fi \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 (\u015fi nici \u00een alt\u0103 m\u0103sur\u0103) \u015fi naratarul unui roman care \u00eenc\u0103 nu exist\u0103 \u015fi pe care el \u00eensu\u015fi \u00eel va scrie. Aceast\u0103 structur\u0103 narativ\u0103 este cu adev\u0103rat subtil\u0103 \u015fi e mult mai complicat\u0103 dec\u00e2t m-am \u00eenduplecat s-o l\u0103muresc \u00een spa\u0163iul \u00een esen\u0163\u0103 polisemantic \u015fi eterogen al unei recenzii. E probabil s\u0103-i dedic un \u00eentreg studiu, \u00eens\u0103 prefer \u00eent\u00e2i s\u0103 a\u015ftept \u015fi urm\u0103toarele romane ale lui Andrei Ruse, pentru a vedea dac\u0103 ce-a produs \u00een romanul s\u0103u de debut e doar un accident sau se contureaz\u0103 a fi o marc\u0103 \u2013 narativ\u0103 \u2013 a scrisului s\u0103u epic. \u00cen mod cert, de\u015fi structura narativ\u0103 a acestui roman poate fi, cel pu\u0163in explicativ, destul de complicat\u0103, este meritul autorului s\u0103u de a fi izbutit s-o fac\u0103 s\u0103 par\u0103, la lectur\u0103, at\u00e2t de natural\u0103, \u00eenc\u00e2t poate fi \u015fi trecut\u0103 cu vederea de un cititor mai pu\u0163in avizat.<\/p>\n \n\u00cen fine (fiindc\u0103 nu vreau s\u0103 lungesc prea mult aceast\u0103 recenzie), vreau s\u0103 mai amintesc \u00eenc\u0103 un lucru care mi-a st\u00e2rnit admira\u0163ia: cel de-al treilea plus al artei romane\u015fti a lui Andrei Ruse (chiar \u015fi a\u015fa la \u00eenceput cum e \u00eenc\u0103). E vorba despre imaginarul romanesc al autorului, f\u0103r\u0103 de care, \u00eemi \u00eenchipui, niciun scriitor nu s-ar putea numi romancier. Pot s\u0103 spun din capul locului c\u0103 \u00een Soni<\/em> am g\u0103sit, printre multele episoade nereu\u015fite sau chiar for\u0163ate (cum ar fi sf\u00e2r\u015fitul romanului), adev\u0103rate continente de m\u0103iestrie (artistic\u0103: termen generic). De\u015fi, cel pu\u0163in \u00een acest prim roman, nu-l consider pe autorul s\u0103u un stilist, \u00een c\u00e2teva locuri, \u015fi mai ales \u00een Nirvane<\/em>, dar \u015fi \u00een Primul trip<\/em>, dovede\u015fte c\u0103 poetul nu numai c\u0103 nu l-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 pe romancier, dar l-a \u015fi dublat, d\u00e2ndu-i astfel o mai mare for\u0163\u0103 de expresie. Episodul (2009: 93) cu accidentul din Primul trip<\/em>, \u00een care g\u0103lbenu\u015furile de ou\u0103 se amestec\u0103 cu s\u00e2ngele pietonului nefericit, are o frumuse\u0163e stranie \u015fi-i d\u0103 mor\u0163ii (sau numai prezen\u0163ei mor\u0163ii) un orizont cromatic nea\u015fteptat. Ro\u015ful s\u00e2ngelui se amestec\u0103 cu galbenul g\u0103lbenu\u015felor de ou\u0103 \u00een portretul parc\u0103 cubist (dar executat \u00een acuarel\u0103!) al mor\u0163ii. Scena oniric\u0103 (2009: 183), de-un co\u015fmaresc pe alocuri argotic, \u00een care trotuarelor le crescuser\u0103 p\u0103r \u015fi erau transpirate, este o alt\u0103 astfel de demonstra\u0163ie \u00een for\u0163\u0103 a poetului pe teritoriul romancierului. Totu\u015fi, acest imaginar de foarte bun\u0103 calitate, mai ales \u00eentr-o nara\u0163iune, ar fi aproape inutil dac\u0103 nu ar fi dublat \u015fi de momente de ac\u0163iune \u00een care realul se tope\u015fte, natural, \u00eentr-un neverosimil c\u00e2t se poate de real la lectur\u0103. Andrei Ruse, printre multele momente mai pu\u0163in inspirate sau mai pu\u0163in plauzibile, chiar \u015fi \u00een cheie neverosimil\u0103, are \u015fi \u00een acest caz reu\u015fitele sale exemplare (cel pu\u0163in \u00een raport cu propria sa art\u0103, \u00eenc\u0103 \u00een formare \u015fi, m\u0103 g\u00e2ndesc, \u00eenc\u0103 \u00een expansiune). Pentru un evident paralelism formal, n-am s\u0103 m\u0103 refer dec\u00e2t la dou\u0103 astfel de momente. Primul (2009: 53-54), aflat mai la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, \u015focheaz\u0103 prin amestecul nea\u015fteptat de firesc \u015fi de penibil. \u00cen c\u0103utarea unui sicriu \u201e\u00een dungi\u201d (2009: 52) pentru iminenta sa moarte, Soni \u015fi prietena ei Dana intr\u0103 \u00eentr-un magazin de pompe funebre unde cumva (at\u00e2t de firesc \u015fi at\u00e2t de penibil deopotriv\u0103) reu\u015fe\u015fte, dup\u0103 o conversa\u0163ie mai lung\u0103, s\u0103 o conving\u0103 pe v\u00e2nz\u0103toarea din tura de noapte s\u0103 o lase s\u0103 se culce \u00eentr-un sicriu ca s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 i s-ar potrivi. La fel de cumva, izbute\u015fte s\u0103 o conving\u0103 \u015fi pe Dana, dup\u0103 ce se \u00eentinde \u00een sicriu, s\u0103 o pozeze cu telefonul mobil ca s\u0103 vad\u0103 \u015fi ea dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, chiar \u00eei va sta bine \u00een el. Momentul e cu adev\u0103rat derutant \u00een toat\u0103 for\u0163a sa pe jum\u0103tate fireasc\u0103 \u015fi pe jum\u0103tate penibil\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Soni reu\u015fe\u015fte din nou s\u0103 le conving\u0103 at\u00e2t pe v\u00e2nz\u0103toare, c\u00e2t \u015fi pe Dana c\u0103 poza a ie\u015fit \u201etremurat\u0103\u201d (2009: 54) prima dat\u0103 \u015fi, de aceea, mai trebuie s-o fac\u0103 o dat\u0103. \u00centreg episodul \u00eemi aminte\u015fte, \u00een ciuda contextului complet diferit, de aceea u\u015furin\u0163\u0103 a realului de a \u201ec\u0103dea\u201d \u00een fantastic, prin mijloace mai mult dec\u00e2t banale \u015fi la \u00eendem\u00e2na oricui, al c\u0103rei prototip narativ \u00eel putem g\u0103si \u00een C<\/em>\u0103ldur\u0103 mare<\/em>. \u015ei \u00een schi\u0163a lui Caragiale exist\u0103 un mediu c\u00e2t se poate de obi\u015fnuit (de real), care, treptat, \u201ecade\u201d \u00een fantastic at\u00e2t prin banalitatea realit\u0103\u0163ii sale, c\u00e2t \u015fi prin repeti\u0163iile care \u00eei cauzeaz\u0103 \u201ec\u0103derea\u201d \u00een fantastic. Al doilea astfel de moment (2009: 237-238) se afl\u0103 aproape de sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii \u015fi, spre deosebire de realismul aparent al momentului precedent, \u00een acest caz avem de-a face cu un fantastic aparent. Aflat\u0103 \u00eentr-un somn ambiguu, Soni viseaz\u0103 (potrivit sf\u00e2r\u015fitului c\u0103r\u0163ii, pe care-l consider for\u0163at \u00een raport cu restul romanului, ea de fapt recupereaz\u0103 \u015fi reconstruie\u015fte episoade disparate dintr-un anumit punct, neplauzibil, al trecutului s\u0103u recent) \u015fi, \u00eentr-o parte a visului, apare Ceau\u015fescu (realismul nominal sau fantasticul nominal?), care \u00eencepe s-o \u00eempu\u015fte din \u015faua unei motociclete (\u201echopper\u201d). Scena e zugr\u0103vit\u0103 simplu, \u00eens\u0103 efectul produs asupra cititorului trebuie s\u0103 fie grozav. Ceau\u015fescu (cel din Iad) se metamorfozeaz\u0103 \u00eentr-un Rambo infernal care, \u00een sensul invers celui din al doilea film din serie, secer\u0103 o Soni transfigurat\u0103 \u00eentr-o Co-Bao la fel de ne\u015ftiutoare ca \u015fi cea din film. Dar, spre deosebire de acest punct probabil de inspira\u0163ie pentru autorul romanului, execu\u0163ia lui Soni nu este serioas\u0103 nici c\u00e2nd nu poate fi dec\u00e2t dezarmant de fantasmagoric\u0103. \u00cen carte nimic nu este tragic ca \u00een film. Moartea lui Soni nu este \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d ca moartea lui Co-Bao. Nu peste mult timp, Soni \u201ese treze\u015fte\u201d din aceast\u0103 parte a visului pentru a intra \u00een alta. \u00ce\u015fi d\u0103 seama c\u0103 niciunul dintre gloan\u0163ele cu care o secerase Ceau\u015fe\u015fcu n-a atins-o (2009: 239). \u00cen alt\u0103 ordine de idei, \u00eentreg momentul mitralierii lui Soni de Ceau\u015fe\u015fecu este un simplu (dar remarcabil) exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, \u00een care istoria este nu numai demitizat\u0103, dar \u015fi demistificat\u0103, iar unde stilul \u00een care este povestit\u0103 fr\u00e2ntura de vis, prin omniprezentele fraze scurte \u015fi foarte scurte din roman, cap\u0103t\u0103 ceva din aspectul unui banc reu\u015fit, \u00eens\u0103 c\u0103ruia \u00eei lipse\u015fte poanta de la final.<\/p>\n \nLa final, nu \u015ftiu dac\u0103 romanul facerii \u015fi prefacerii lui Soni \u00een ceva \u2013 \u00een orice \u2013 este un roman al e\u015fecurilor multe sau al realiz\u0103rilor pu\u0163ine. Scriind aceast\u0103 recenzie nu m-a ajutat foarte mult s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Tot ce pot spune e c\u0103, \u00een acord principial cu sentimentul meu dublu ini\u0163ial, pe care romanul n-a reu\u015fit nici s\u0103-l disperseze \u00een totalitate, nici s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103 complet, Soni va r\u0103m\u00e2ne, pentru autorul s\u0103u, nu doar punctul din care \u015fi-a \u00eenceput cariera de romancier, ci \u015fi punctul \u00een care, ca \u00eentr-un mise en abyme<\/em> al propriei sale arte romane\u015fti, \u015fi-o va termina.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [Andrei Ruse – soni, edi\u0163ia a II-a, editura Tritonic, 2009] de Patrick C\u0103linescu E destul de greu s\u0103 faci recenzia unui roman care, vorba autorului s\u0103u, \u201eare de toate\u201d (2009: 110) \u00een el. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, \u00een afar\u0103 de \u201emoarte \u015fi sex\u201d, cel pu\u0163in \u00een variant\u0103 comercial\u0103, Soni de Andrei Ruse mai are \u00eentre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[436,125],"tags":[437,1145,1129,4],"class_list":["post-3078","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-25","category-invitat","tag-andrei-ruse","tag-egophobia-25","tag-invitat","tag-patrick-calinescu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-NE","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3078","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3078"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3078\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3410,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3078\/revisions\/3410"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3078"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3078"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/25\/invitat\/RAegophobia08trenspreconstanta2008.jpg?w=812\")
\n[tren spre constanţa 2008 © ra]<\/p>\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/25\/invitat\/RAegophobia07constanta2008.jpg?w=812\")
\n[constanţa 2008 © ra]<\/p>\n