de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f<\/p>\n
\n\u00cen toat\u0103 antichitatea greac\u0103, \u015fi nu numai, medicina este str\u00eens legat\u0103 de \u015fcolile filosofice ale momentului. Fenomenul este unul mult mai amplu \u015fi complex, implic\u00eend at\u00eet factorul economic, c\u00eet \u015fi pe cel istoric, explic\u00eendu-se nu doar prin ceea ce s-a numit la un moment dat miracolul grec<\/em>.<\/p>\n Medicina nu grecii au inventat-o. Dac\u0103 \u015ftiin\u0163e ca astronomia, geometria, botanica s-au n\u0103scut \u00een Grecia, av\u00eend nume grece\u015fti, ei bine, medicina vede zorii \u00een Egiptul antic, fiind \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu progresul politic \u015fi economic. E drept, av\u00eentul medical ulterior \u00eel identific\u0103m \u00een Vechea Elad\u0103, medicina hipocratic\u0103 reflect\u00eend evolu\u0163ia istoric\u0103, evolu\u0163ia unei societ\u0103\u0163i timp de c\u00eeteva secole.<\/p>\n \nPrimele trepte de dezvoltare s-ar \u00eenscrie \u00een perioada determinat\u0103 de Minos, regele din Cnossos, \u015fi Agamemnon. E vorba de cele dou\u0103 civiliza\u0163ii, minoic\u0103 \u015fi micenian\u0103, multe am\u0103nunte despre acestea parvenindu-ne o dat\u0103 cu s\u0103p\u0103turile realizate de Arthur Evans (The Palace of Minos at Knossos<\/em>, I-IV, Londra, Macmillan, 1921-1936) \u015fi Heinrich Schliemenn (Pe urmele lui Homer<\/em>, Editura Meridiane, Buc.).<\/p>\n \nDesoperirile arheologice moderne, dar \u015fi scrierile istorice ale vremii, cum ar fi textele lui Tucidide \u015fi Herodot, constituie dovezi \u015ftiin\u0163ifice care m\u0103rturisesc despre o real\u0103 dezvoltare social\u0103 ca urmare a talasocra\u0163iei minoice. M\u0103rturii ale puterii maritime \u00een perioada Micenian\u0103 avem \u00een special la Homer, \u00een Iliada<\/em>.<\/p>\n \nSe \u015ftie foarte bine c\u0103 drumul pe mare a favorizat progresul, chiar dac\u0103 acesta a fost neunitar, dup\u0103 cum arat\u0103 dovezile arheologice. \u00cen urma descifr\u0103rii textelor de pe t\u0103bli\u0163ele de lut, \u00een 1952, de c\u0103tre J.Chadwick (Corpus of Mycenaean Inscription from Knossos<\/em>, Cambridge University Press, 1986) \u015fi M. Ventris (Documents in Mycenaean Greek<\/em>, Cambridge University Press, 1973), avem date, de\u015fi evazive, cu privire la administra\u0163ie. Este perioada palatelor<\/em> cum a fost numit\u0103, cunosc\u00eend trei faze:<\/p>\n Conlucrarea, schimbul material \u015fi spiritual \u00eentre Egipt \u015fi Creta este vizibil. Medicina se va hr\u0103ni din aceast\u0103 expansiune socio-cultural\u0103, din aceste timpuri dat\u00eend numele unor medicamente, desigur, \u00een forma lor arhaic\u0103, precum \u015fi denumirea unor plante cu ac\u0163iune curativ\u0103, cum ar fi asplerionul<\/em>, o specie de ferig\u0103, din familia Polypodiaceae, <\/em>\u00eentrebuin\u0163at\u0103 de egipteni \u015fi greci \u00een diverse afec\u0163iuni ale splinei.<\/p>\n \nRela\u0163ia dintre medicina primitiv\u0103 \u015fi credin\u0163ele antice este mult mai ad\u00eenc\u0103. Trocul pe mare favorizeaz\u0103 un alt schimb la nivel spiritual. Are loc o migra\u0163ie a mitologiilor, a credin\u0163elor religioase. Bun\u0103oar\u0103, Hecate, fiica lui Perses \u015fi a Asteriei, protectoare a vr\u0103jitoarelor, vr\u0103jilor, magiei \u015fi desc\u00eentecelor, descoper\u0103 aconitum<\/em>, plant\u0103 otr\u0103vitoare. \u015ei, poate nu \u00een mod \u00eent\u00eempl\u0103tor, protectoarea farmecelor este cea care descoper\u0103 \u201ccalit\u0103\u0163ile\u201d acestei plante, dac\u0103 ne g\u00eendim la substratul termenului farmacie<\/em>, care provine din gr. pharmakeia<\/em> \u2013 leac, desc\u00eentec. Pe aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 greceasc\u0103 exist\u0103 pharmakon<\/em> \u2013 desc\u00eentec, leac, otrav\u0103, dar \u015fi farmec.<\/p>\n \nAconitum<\/em>, ca simbol al Hecatei, este \u00eent\u00eelnit destul de des \u00een scrierile antice, av\u00eend rol curativ, dar \u015fi distructiv. Planta era folosit\u0103 la prepararea unguentelor halucinogene, recomandate \u00eempotriva durerilor. Extractul de aconitum era \u00eentrebuin\u0163at \u015fi ca otrav\u0103 pentru s\u0103ge\u0163i. Despre aceasta anticii credeau c\u0103 se dezvolt\u0103 doar \u00een gr\u0103dina Hecatei. Legenda acesteia, a\u015fa cum apare la Ovidius \u00een Metamorfoze<\/em>, spune c\u0103 s-ar fi n\u0103scut din spuma cleioas\u0103 c\u0103zut\u0103 din botul lui Cerber pe iarba dintre bolovani. Planta este asociat\u0103 cu zei\u0163a Hecate, datorit\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii ei, floare cu trei capete (trei petale), cum, de altfel, este descris\u0103 \u015fi fiica lui Perses, numit\u0103 Trivia<\/em>, zeitate cu trei capete.<\/p>\n \n\u00cen doze foarte mici, \u00een ap\u0103 fierbinte, planta era \u00eentrebuin\u0163at\u0103 \u00een r\u0103celi, dar devenea letal\u0103 \u00een fierturi cu destina\u0163ie exact\u0103. Apuleius, \u00een M\u0103garul de aur<\/em>, o asociaz\u0103 magiei, av\u00eend puterea de a transforma un om \u00een animalul dorit.<\/p>\n \nAlt\u0103 zeitate legat\u0103 de medicin\u0103 este Apollo, una dintre cele mai cunoscute divinit\u0103\u0163i ale mitologiei grece\u015fti. El este \u00eentemeietorul Jocurilor Pitice<\/em>, de unde apelativul Pythius. El este cel care a ucis \u015farpele Python, el este cel care i-a r\u0103pus pe ciclopi. Despre acesta se spune c\u0103 ar fi un zeu r\u0103zbun\u0103tor, dar \u015fi un vindec\u0103tor piceput, transmi\u0163\u00eend acest talent fiului s\u0103u, Asclepius. Controversat, ca orice\u00a0 spirit \u00eenalt, nu se limiteaz\u0103 doar la arta lecuirii, ci \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 artele frumoase ca muzica \u015fi poezia.<\/p>\n \n\u00centr-o lume osmotic\u0103, puternic \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een credin\u0163ele ancestrale, dominat\u0103 de zei puternici cu \u00eensu\u015firi vizionare, nu e de mirare c\u0103 cei care practicau arte precum medicina, poezia erau considera\u0163i profe\u0163i, crez\u00eendu-se c\u0103 peste ei s-a cobor\u00eet o divinitate. Despre poe\u0163i, nu de pu\u0163ine ori, s-a spus c\u0103 prin vocea lor vorbe\u015fte un zeu<\/em>.<\/p>\n \nMelampus, de asemenea, prezic\u0103tor care \u00een\u0163elegea graiul jivinelor, era un cunoscut vindec\u0103tor. Cu ajutorul lui, Bias reu\u015fe\u015fte s\u0103 o ia de nevast\u0103 pe Pero, fiica lui Neleus, care se \u00eenvoi \u00een privin\u0163a c\u0103s\u0103toriei cu condi\u0163ia ca acesta s\u0103-i ofere tinerii mirese cirezile lui Phylacus, drept dar de nunt\u0103.<\/p>\n \nCa \u00een orice mit trebuie s\u0103 existe \u015fi un factor miraculos. Ei bine, nu erau tocmai obi\u015fnuite, ci p\u0103zite de un c\u00eeine fioros, cu puteri amplificate, pe care nimeni nu le putea dobor\u00ee. Phylacus avea un fiu, Iphicles, bolnav de o boal\u0103 rar\u0103. Melampus intervine \u015fi, fiind d\u0103ruit de divinitate cu arta lecuirii, \u00eel vindec\u0103 pe t\u00een\u0103r. Regele, ca r\u0103splat\u0103, \u00eei d\u0103 acestuia cirezile, care, \u00een cele din urm\u0103, ajung la fratele lui, Bias, la r\u00eendu-i d\u0103ruindu-le frumoasei Pero.<\/p>\n \nLui Melampus i se atribuie \u015fi alte vindec\u0103ri miraculoase. Acesta vindec\u0103 nebunia fiicelor regelui Proetus. Cu adev\u0103rat d\u0103ruit acest Melampus, dac\u0103 \u0163inem cont de aspectul nebuniei la greci. Platon, \u00een Phaidros, <\/em>244A arunc\u0103 un paradox prin vorbele \u201ccele mai mari binefaceri ajung la noi prin calea nebuniei.\u201d \u00cen fapt, este vorba de nebunia divin\u0103 \u015fi, Socrate, \u00een aceea\u015fi oper\u0103 (Phaidros <\/em>244A, 245A, 265A ), creaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 tipologie a nebuniei, identific\u00eend patru tipuri ale acesteia:<\/p>\n Trebuie men\u0163ionat c\u0103 Platon f\u0103cea distinc\u0163ie \u00eentre aceste patru tipuri de nebunie, \u00eenscrise \u00een nebunia divin\u0103,<\/em> \u015fi nebunia obi\u015fnuit\u0103.<\/p>\n \nUn alt caz special este Musaeus, prieten, \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel al lui Orpheus, ini\u0163iatorul misterelor orfice. Musaeus era deprins \u00een arta muzicii, a poeziei, dar \u015fi a medicinii, vindec\u00eend bolnavii prin versul lui.<\/p>\n \nIliada<\/em> \u015fi Odiseea<\/em>, cele dou\u0103 epopei homerice, aduc am\u0103nunte remarcabile despre arta vindec\u0103rii \u015fi vindec\u0103tori. \u00cen acest sens, Chiron este un personaj special al poemelor, prieten devotat al oamenilor, me\u015fter \u00een arta muzicii, dar \u015fi des\u0103v\u00eer\u015fit lecuitor. \u00cei educ\u0103 \u015fi-i iube\u015fte pe Peleus, pe Iason, Achilles, pe Asclepius \u015fi-l d\u0103d\u0103ce\u015fte chiar pe \u00eensu\u015fi Apollo.<\/p>\n \nCel mai apropiat de Chiron este, \u00eens\u0103, Asclepius, cunoscut \u015fi sub numele Aesculapius. N\u0103scut din Apollo \u015fi muritoarea Coronis, Asclepius este introdus \u00een arta t\u0103m\u0103duirii de c\u0103tre centaurul Chiron, \u00eenc\u0103 de mic. Aceast\u0103 tain\u0103 o va da mai departe celor doi fii ai s\u0103i, Machaon \u015fi Podalirius, dar \u015fi uneia dintre fiice, cunoscut\u0103 ca zei\u0163\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u2013 Hygiea. Geniul acestuia a atras asupra sa m\u00eenia lui Zeus.<\/p>\n \nUn tablou al bolilor, cu tot fastul, \u00eel \u00eent\u00eelnim la Homer. Descrierea acestora apare \u00een Odiseea<\/em>, dar mai cu seam\u0103 \u00een Iliada<\/em>, unde cauzele nu s\u00eent provocate de conflictele dintre cele dou\u0103 tabere. Fr\u00f6lich, specialist \u00een scrierile homerice, inventariaz\u0103 traumele r\u0103zboiului troian din Iliada <\/em>\u015fi, pe baza unui studiu am\u0103nun\u0163it, g\u0103se\u015fte 147 de pl\u0103gi, implic\u00eend diverse p\u0103r\u0163i ale corpului. De men\u0163ionat c\u0103 r\u0103nile provocate de spad\u0103 erau mai u\u015foare, pe c\u00eend cele provocate de suli\u0163\u0103 \u015fi s\u0103ge\u0163i erau grave, uneori chiar mortale, dac\u0103 v\u00eerful acestora era uns cu otrav\u0103.<\/p>\n \nAfec\u0163iunile care apar \u00een Iliada<\/em> s\u00eent diverse, de la r\u0103ni la dureri gastrice, de la traume la malforma\u0163ii, toate fiind descrise \u00een am\u0103nunt, cu obiectivitate, put\u00eendu-se realiza chiar un glosar medical pe baza scrierilor homerice. Protagoni\u015ftii din Iliada<\/em> s\u00eent pe r\u00eend chirurgi, interni\u015fti, t\u0103ind, pans\u00eend, preg\u0103tind diverse elixiruri din plante. Se observ\u0103 \u00een scrierile homerice traume, boli ale trupului, av\u00eend cauze biologice, dar \u015fi boli mintale, care, \u00eens\u0103, au origine supranatural\u0103. Acestea s\u00eent doar sugerate, f\u0103r\u0103 a fi explicit puse pe seama factorului transcendental.<\/p>\n \nDimensiunea lingvistic\u0103 permite o astfel de abordare. \u00cen Odiseea, <\/em>c\u00eentul XVIII. 327, Melantho, sora lui Melanteu, la vederea lui Ulise travestit \u00een cer\u015fetor, \u00eel \u00eent\u00eempin\u0103 pe acesta cu termenul ekpepatagm\u00e9nos, <\/em>adic\u0103 \u201cie\u015fit din min\u0163i\u201d, care, \u00een subsidiar, implic\u0103 interven\u0163ia daimonic\u0103: \u201coare, poate, \u0163i-ai ie\u015fit din min\u0163i?\u201d<\/p>\n \nTot \u00een lumina acestui subiect \u2013 nebunia \u2013<\/em>se cuvine a fi amintit Empedocle, care f\u0103cea distinc\u0163ie \u00eentre nebunia \u201cex purgamento animae\u201d (din purificarea sufletului) \u015fi nebunia ca boal\u0103 biologic\u0103. Desigur, acestea s\u00eent idei la a c\u0103ror esen\u0163e s-a ajuns \u00een urma unui proces filosofic. De asemenea, este cunoscut\u0103 credin\u0163a anticilor cu privire la epilepsie, numit\u0103 de ei ep\u00edlepsis<\/em>, pe care o considerau de origine divin\u0103, \u201cboala sacr\u0103\u201d. Filologii clasici, cum ar fi Curtius, Hofmann, Meillet, atrag aten\u0163ia asupra idiomului comun dintre ma\u00ednomai<\/em> \u2013 a fi nebun \u015fi m\u00e1ntis \u2013 <\/em>profet, care este indo-european, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nebunia sacr\u0103 ar apar\u0163ine acestui fond baz\u0103, acestei matrici, care s-a transmis ulterior la diferite popoare.<\/p>\n \n\u00cen general, p\u00een\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u015fcolile medicale care au leg\u0103tur\u0103 cu direc\u0163iile filosofice, putem vorbi, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, de t\u0103m\u0103duitori.<\/p>\n \n\u015ecolile filosofice vor trasa o direc\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103. Asist\u0103m la o delimitare progresiv\u0103 de elementul mistic, de\u015fi reminiscen\u0163e ale acestuia \u00eenc\u0103 mai \u00eent\u00eelnim.<\/p>\n \nDespre aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 Andr\u00e9 Bonnard afirm\u0103: \u201c(\u2026) medicina se lovea \u00eenc\u0103, \u00een secolele V \u015fi IV, de prejudec\u0103\u0163i religioase \u015fi populare, care o \u00eempiedecau s\u0103 progreseze \u00een direc\u0163ia cunoa\u015fterii exacte a organelor corpului omenesc \u015fi func\u0163iilor lor. Disec\u0163ia corpului dup\u0103 moarte era riguros interzis\u0103 pretutindeni \u00een Grecia. Aristotel, care a disecat animale \u00een mare num\u0103r, era obligat, pentru a-\u015fi reprezenta func\u0163ionarea mecanismului nostru corporal, s\u0103 trag\u0103 concluzii pornind de la alte mamifere, ceea ce l\u0103sa mult loc unor ipoteze aventuroase.\u201d (A. Bonnard, Civiliza\u0163ia Greac\u0103<\/em>, vol. III, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Buc. 1969, p.217)<\/p>\n \nInscrip\u0163iile din Epidauros, redactate de preo\u0163i, poart\u0103 cu ele peste timp, m\u0103rturii ale unor vindec\u0103ri magice, petrecute de fiecare dat\u0103 \u00een timpul somnului \u015fi sub influen\u0163a unui zeu. Putem vorbi, deja, de dou\u0103 direc\u0163ii. O direc\u0163ie este bazat\u0103 pe observa\u0163ia obiectiv\u0103 \u015fi cealalt\u0103 a t\u0103m\u0103duitorilor de ocazie.<\/p>\n \nHesiod, de\u015fi poet, \u00een poemul didactic Munci \u015fi zile<\/em>, dincolo de descrierea metaforic\u0103 a ciclicit\u0103\u0163ii timpului, dincolo de privirea filosofic\u0103 asupra vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii, dincolo de descrierea celor patru v\u00eerste umane reflect\u00eend ritmicitatea biologic\u0103 a tot ce este viu, las\u0103 posterit\u0103\u0163ii un manual de igien\u0103. Versurile pot fi citite nu doar ca viziuni filosofice, ci \u015fi ca sfaturi practice cu privire la \u00eembr\u0103c\u0103minte, alimenta\u0163ie, alternan\u0163a timp de munc\u0103- timp de odihn\u0103 etc.<\/p>\n \nCronologic vorbind, \u00eenc\u0103 o treapt\u0103 spre des\u0103v\u00eer\u015firea \u015ftiin\u0163ei este pus\u0103 de Pythagoras, filosof, matematician, astrolog. Discursurile sale \u00eembrac\u0103 o form\u0103 dual\u0103, ra\u0163ionalist-mistic\u0103. Nici nu-i de mirare, deoarece se fomeaz\u0103 pe l\u00eeng\u0103 Pythia pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte sub \u00eendrumarea lui Anaximandros. Se remarc\u0103 prin discursurile sale axate \u00een jurul unor teme din domenii variate, ca filosofie, medicin\u0103, matematic\u0103, astrologie, pun\u00eend bazele unor \u015ecoli Pitagoreice. Multe idei ale acestuia s\u00eent considerate ca fiind precursoare ale psihoterapiei. Poate, primul filosof care se orienteaz\u0103 cel mai mult spre metodele experimentale, dovedindu-se a fi, mai degrab\u0103, fizician \u015fi medic, este Alkmaion, format la \u015ecoala Pitagoreic\u0103.<\/p>\n \nIubind \u00een special disec\u0163ia, specializ\u00eendu-se \u00een f\u0103urirea pieselor care aduceau \u00eempliniri metodei lui, Alkmaion este primul care, \u00een privin\u0163a aparatului circulator, distinge \u00eentre venele phlebes<\/em> \u015fi arterele pneuma<\/em>.<\/p>\n \nCa orice elev format de pitagoreici, Alkmaion era adeptul modera\u0163iei, consider\u00eend c\u0103 orice exces poate declan\u015fa o boal\u0103. Conform tradi\u0163iei culturale, se pare c\u0103 acesta a scris \u015fi un tratat, Asupra Naturii<\/em>, care, \u00eens\u0103, nu s-a p\u0103strat.<\/p>\n \nUnele precepte filosofice grece\u015fti, care au favorizat, printre altele, dezvoltarea medicinii, se \u00eent\u00eelnesc \u00een teoriile hipocratice. Bun\u0103oar\u0103, se pare c\u0103 ideea contrariilor dezb\u0103tut\u0103 \u00een Efesos de Heraklit a fost preluat\u0103 de Hippocrate, care \u015fi-a construit teoria dezechilibrului umoral.<\/p>\n \nCel mai cunoscut concept heraklitian este cel al curgerii eterne, al circuitului natural \u2013 panta rei<\/em>. Desigur, \u015ftiin\u0163a lui Heraklit nu a influen\u0163at doar medicina, ci \u015fi fizica, biologia \u015fi alte \u015ftiin\u0163e exacte. Medicii teoreticieni, care \u00eembin\u0103 cuv\u00eentul cu elementele \u015ftiin\u0163ei, apel\u00eend la pluralitatea cunoa\u015fterii, s\u00eent: Anaxagoras, Diogene, Gorgias etc. To\u0163i ace\u015ftia provin, \u00eens\u0103, din \u015fcoli de filosofie diferite, av\u00eend propriile idei filosofice. Cu toate acestea, un fapt este cert \u2013 cercetarea cunoa\u015fte o orientare ra\u0163ionalist\u0103.<\/em> Interesant \u00een acest sens este textul din tratatul Despre r\u0103ul sacru<\/em>, \u00een greac\u0103 nosos hiera<\/em>, \u00een care se vorbe\u015fte despre natura epilepsiei.<\/p>\n \n\u201cCred c\u0103 epilepsia, noteaz\u0103 autorul, numit\u0103 \u015fi boala sf\u00eent\u0103, nu are nimic mai divin \u015fi nu este mai sf\u00eent\u0103 dec\u00eet celelalte. Natura ei este aceea\u015fi. Oamenii i-au dat, mai \u00eent\u00eei, o origine \u015fi o cauz\u0103 divin\u0103, din ne\u015ftiin\u0163\u0103, uimi\u0163i de efectele sale, care nu seam\u0103n\u0103 cu acelea ale bolilor obi\u015fnuite. Ei au perseverat, apoi, s\u0103-i adauge o idee oarecare de divinitate, ne\u015ftiind s\u0103-i deslu\u015feasc\u0103 natura, \u015fi \u00eei aplic\u0103 tratamentul potrivit cu ne\u015ftiin\u0163a lor\u2026..Socotesc pe cei care au sacrificat epilepsia ca pe ni\u015fte oameni de aceea\u015fi spe\u0163\u0103 cu magii, cu vr\u0103jitorii, cu \u015farlatanii, cu impostorii, cu to\u0163i oamenii care vor s\u0103 fac\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 ei s\u00eent extrem de pio\u015fi \u015fi \u015ftiu mai mult dec\u00eet restul oamenilor. Au aruncat mantia divinit\u0103\u0163ii asupra neputin\u0163ei \u00een care se afl\u0103 de a aduce ceva folositor bolnavilor lor.\u201d<\/p>\n \nDe precizat c\u0103 tratatul amintit mai sus face parte din Colec\u0163ia hippocratic\u0103<\/em>, transmis\u0103 de la alexandrini, fiind un ansamblu de aproximativ 70 de scrieri, \u00een care se disting trei grupuri de medici: teoreticienii<\/em>, cu preten\u0163ii filosofice; cei care \u0163ineau de \u015ecoala din Cnidos<\/em> \u015fi, a treia orientare, cea hippocratic\u0103.<\/em><\/p>\n \nLouis Bourgey, \u00een Observation et Experience chez les M\u00e9decins de la Collection hippocratique \u2013<\/em>1953-, face distic\u0163ie \u00eentre aceste trei categorii de medici \u015fi medicina practicat\u0103 \u00een sanctuare, subliniind \u00een special efortul hippocraticilor care pun bazele medicinii ca autentic\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n \nIstoricul Herodot, \u00een scrierile lui, adaug\u0103 am\u0103nunte at\u00eet cu privire la preocuparea pentru observa\u0163ia detaliat\u0103, c\u00eet \u015fi cu privire la caracterul ocult. \nDespre Hippocrate, \u015ftim pu\u0163ine lucruri, \u00een special din textele autorilor antichit\u0103\u0163ii t\u00eerzii.<\/p>\n \nSe pare c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een insula Cos, ca fiu al Phenaretei \u015fi-al lui Heraklides. Medicina, mai \u00eent\u00eei, a \u00eenv\u0103\u0163at-o de la tat\u0103l s\u0103u. \u00cen jurul acestei personalit\u0103\u0163i s-au brodat foarte multe legende, printre care amintim de incendierea bibliotecii medicale, care se afla l\u00eeng\u0103 asclepionul din Cos, de alungarea ciumei prin arta sa, de s\u0103n\u0103tatea de invidiat care l-ar fi dus c\u0103tre 87 de ani dup\u0103 unii, 130 dup\u0103 al\u0163ii etc.<\/p>\n \nTrebuie semnalat c\u0103, de\u015fi \u015ecoala din Cos se remarca \u00een special printr-o viziune ra\u0163ional\u0103, scrierile din Colec\u0163ia hippocratic\u0103 <\/em>au \u015fi un caracter v\u0103dit filosofic, termeni tehnici ca dunamis, nomos, t\u00fahe, arhe <\/em>etc. s\u00eent uzita\u0163i.<\/p>\n \nIatroistoriografii, apel\u00eend la metoda compara\u0163iei stilistice, au constatat c\u0103 tratatele din Corpus Hippocraticum <\/em>nu s\u00eent unitare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot fi atribuite, \u00een totalitate, unui singur autor.<\/p>\n \nL.Bourgey cosider\u0103 c\u0103 unele scrieri ca Despre natura omului, Despre vechea medicin\u0103 <\/em>\u015fi altele ar fi scrise, mai degrab\u0103, de retori. Ludwig Edelstein, un celebru iatroistoriograf, pe baza cercet\u0103rilor proprii \u00eentreprinse de-a lungul timpului, ajunge s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 numele Hippocrate nu se poate lega de nici o carte din Corpus.<\/em> Al\u0163i hippocrati\u015fti, \u00een frunte cu Galenos, nu au o asemenea viziune sumbr\u0103. Tratate ca Epidemiile, Despre articula\u0163ii, Prognosticul, Despre boala sf\u00eent\u0103, Despre regim \u00een bolile acute, Despre vechea medicin\u0103, Despre aer, ape \u015fi locuri <\/em>s\u00eent atribuite \u201cp\u0103rintelui medicinii\u201d.<\/p>\n \nH.Haeser \u015fi P.Lain Entralgo, \u00een func\u0163ie de tr\u0103s\u0103turile Colec\u0163iei Hippocratice,<\/em> au realizat o clasificare a tratatelor, propun\u00eend nou\u0103 tipuri:<\/p>\n \nAram M. Frenkian, \u00een studiul La m\u00e9thode hippocratique dans \u201cLe Ph\u00e8dre de Platon\u201d, <\/em>1941, eviden\u0163iaz\u0103 neconcordan\u0163a dintre scrierile hippocratice \u015fi concep\u0163iile medico-filosofice expuse de Platon \u00een Phaidros<\/em>, concep\u0163ii care \u00eei s\u00eent atribuite p\u0103rintelui medicinii, dar care nu au putut fi identificate \u00een tratate.<\/p>\n \n\u201cSocrate: Crezi tu c\u0103 e cu putin\u0163\u0103 s\u0103 pricepi cum trebuie natura sufletului f\u0103r\u0103 s\u0103 cuno\u015fti natura \u00eentregului Univers?<\/em> \nUn comentariu asupra scrierilor hippocratice ar necesita un studiu separat \u015fi extrem de aplicat. \u00cen privin\u0163a operelor complete, edi\u0163ia care nu a fost dep\u0103\u015fit\u0103 p\u00een\u0103 ast\u0103zi ca acurate\u0163e filologic\u0103 apar\u0163ine lui \u0116. Littr\u00e9, din 1839-1861.<\/p>\n \nIndiferent de polemicile n\u0103scute pe marginea acestor scrieri, Corpus hippocraticum <\/em>ne ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra vie\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, filosofice \u015fi morale a \u015ecolii din Cos<\/em>.<\/p>\n \nHippocrate a servit ceea ce \u0163ine de natura omului cu mult devotament \u015fi pasiune, observ\u00eend trupul uman, c\u0103l\u0103torind \u00een interiorul Greciei, dar \u015fi \u00een afara ei, \u00eenscriindu-se \u00een tradi\u0163ia a ceea ce ei numeau periodeutai<\/em> \u2013 ambulan\u0163i.<\/p>\n Faima p\u0103rintelui medicinii a trecut grani\u0163ele insulei, \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii.<\/p>\n \nPlaton, care era mai t\u00een\u0103r ca Hippocrate, consemneaz\u0103 \u00een unele din c\u0103r\u0163ile lui celebritatea acestuia, consider\u00eend medicina o art\u0103 egal\u0103 celorlalte arte alese, iar pe descendentul lui Asclepios<\/em> \u00eel compar\u0103 cu celebrul sculptor Phidias al Atenei.<\/p>\n \nPlaton \u2013 Protagoras <\/em>311 B-C: \u201cHippocrates, spune-mi, rogu-te, ce consideri c\u0103 este pentru tine Protagoras de mergi s\u0103-i pl\u0103te\u015fti s\u0103 te \u00eenve\u0163e? Ce-ai dori s\u0103 ajungi? De exemplu, dac\u0103 te-ai g\u00eendi s\u0103 mergi la tizul t\u0103u, Hippocrates din Cos, din neamul Asclepiazilor, ca s\u0103-i pl\u0103te\u015fti, \u015fi te-ar \u00eentreba careva: Spune-mi, Hippocrates, \u00een ce calitate vrei s\u0103-l pl\u0103te\u015fti pe Hippocrates, ce i-ai r\u0103spunde? I-a\u015f r\u0103spunde \u00een calitate de medic<\/em>, spuse Hippocrates. \u015ei ca s\u0103 ajungi ce, am \u00eentrebat eu. Ca s\u0103 ajung medic, r\u0103spunse el.<\/em>\u201d<\/p>\n \nPentru c\u0103 a \u015ftiut s\u0103 practice firesc medicina, f\u0103c\u00eend din ea un instrument pur de cunoa\u015ftere a fiin\u0163ei \u00een \u00eentregul ei, aplec\u00eendu-se nu doar asupra organului bolnav, ci \u015fi asupra omului cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 el, \u00een\u0163eleg\u00eend c\u0103 orice boal\u0103 a trupului poate fi, la un moment dat, o boal\u0103 a sufletului \u015fi invers, Hippocrate a adunat chiar din timpul vie\u0163ii legende hiperbolice, care i-au pus personalitatea \u00eentr-o lumin\u0103 mitic\u0103.<\/p>\n \nEste drept c\u0103 toate acestea r\u0103m\u00een, uneori, la stadiul de legend\u0103. De pild\u0103, cu privire la faimoasa cium\u0103 din Atena, unde s-ar fi aflat medicul \u015fi ar fi f\u0103cut minuni<\/em>, istoricul Thucydide, care inventariaz\u0103 asemenea molime, nu ofer\u0103 nici un am\u0103nunt despre vreun Hippocrate care s\u0103 fi fost \u00een mijlocul \u00eencercatei Atena. Legendele au sporit, de-a lungul timpului, \u015fi datorit\u0103 medicilor specializa\u0163i \u00een istoria medicinii, care au preferat s\u0103 oglindeasc\u0103 \u00een studiile lor doar partea aureolat\u0103, omi\u0163\u00eend, fie din p\u0103rtinire, fie din ne\u015ftiin\u0163\u0103, studiile aplicate ale istoriografilor, filologilor care au la \u00eendem\u00een\u0103 instrumentele lingvistice, arheologilor, \u00eentr-un cuv\u00eent, studiile speciali\u015ftilor \u00een limbile vechi \u015fi istorie antic\u0103.<\/p>\n \nTrec\u00eend peste micile \u201cistorii\u201d confec\u0163ionate, autenticitatea scrierilor hippocratice r\u0103m\u00eene.<\/p>\n \nEfervescen\u0163a practic\u0103rii medicinii, bazat\u0103 pe observa\u0163ie \u015fi ra\u0163iune, e cuprins\u0103 \u00eentr-un aforism celebru, atribuit, desigur, lui Hippocrate: \u201cvia\u0163a este scurt\u0103, arta este lung\u0103, prilejul trec\u0103tor, experien\u0163a lunecoas\u0103, judecata dificil\u0103.\u201d<\/p>\n \n\u00cen acest aforism se ascunde \u00een\u0163elegerea sa cu privire la boal\u0103. El nu va scoate bolnavul din contextul \u00een care se afl\u0103, nu va face abstrac\u0163ie de ceea ce este, nu va tran\u015fa organul bolnav de om, cum se practic\u0103 ast\u0103zi, nu va uita c\u0103 cel examinat este o persoan\u0103, c\u0103 tot ceea ce-l \u00eenconjoar\u0103, la un moment dat, se poate constitui \u00eentr-un factor de risc pentru s\u0103n\u0103tate. A\u015fadar, avem medicina holistic\u0103, pe care unii o \u00eencearc\u0103 ast\u0103zi, avem eviden\u0163iate bolile psihosomatice, dup\u0103 cum s\u00eent numite de medicina modern\u0103.<\/p>\n \n\u00cen viziunea p\u0103rintelui medicinii, a\u015fa cum citim \u00een Epidemii I, <\/em>examinarea bolnavului arat\u0103 astfel: \u201c\u00een ceea ce prive\u015fte bolile, iat\u0103 cum diagnostic\u0103m: cunoa\u015fterea noastr\u0103 se sprijin\u0103 pe natura uman\u0103 comun\u0103 tuturor \u015fi pe natura proprie fiec\u0103rui individ, pe boli, pe bolnavi, pe substan\u0163e administrate, pe cel care le-a prescris, deoarece aceasta a putut s\u0103 contribuie la o schimbare \u00een bine sau \u00een r\u0103u, pe starea general\u0103 a atmosferei \u015fi pe condi\u0163iile particulare ale fiec\u0103rei clime \u015fi fiec\u0103rui loc; pe obiceiurile bolnavului, regimul de via\u0163\u0103, ocupa\u0163iile, v\u00eersta fiec\u0103ruia; pe cuvintele, manierele, t\u0103cerile, g\u00eendurile care \u00eel preocup\u0103, somnul, insomniile, natura \u015fi momentul viselor; pe gesturile dezordonate ale m\u00eeinilor, pe m\u00eenc\u0103rimi \u015fi lacrimi; pe paroxisme, \u015fale, urini, scuip\u0103turi \u015fi vom\u0103; pe natura bolilor care s-au succedat la bolnav, ca \u015fi pe depunerile lor, pricipii de distrugere sau de criz\u0103, pe sudoare, r\u0103ceal\u0103, tuse, sughi\u0163, r\u00eeg\u00eeieli, gazele lini\u015ftite sau zgomotoase, hemoragii \u015fi hemoroizi. Aceste date \u015fi ceea ce ele \u00eeng\u0103duie s\u0103 \u00een\u0163elegem trebuie s\u0103 le examin\u0103m cu grij\u0103.\u201d<\/p>\n \nP\u00een\u0103 \u015fi t\u0103cerile \u00eei transmit lui Hippocrate informa\u0163iile pe care el le prelucreaz\u0103, le coreleaz\u0103 cu restul, dar \u00een fa\u0163a c\u0103rora un spirit lipsit de \u00een\u0103l\u0163ime, de capacitate exhaustiv\u0103 s-ar pierde.<\/p>\n \nSurprinz\u0103toare \u00een \u00eentreaga Colec\u0163ie Hippocratic\u0103<\/em> este voin\u0163a, puterea de \u201ctraducere\u201d, de a p\u0103trunde datele ob\u0163inute, \u00eembin\u00eendu-se, de fiecare dat\u0103, inteligen\u0163a cu spiritul.<\/p>\n \n\u00cen spa\u0163iul latin, lucrurile stau u\u015for altfel, put\u00eendu-se vorbi despre o oarecare terapie \u00eencep\u00eend cu etruscii, asimila\u0163i de italici. O seam\u0103 de termeni specifici domeniului medical s\u00eent de origine etrusc\u0103.<\/p>\n \nTotu\u015fi, de\u015fi mo\u015ftenitori ai unei civiliza\u0163ii dezvoltate, italicii practic\u0103 vindecarea primitiv\u0103, printr-un pater familias<\/em>.<\/p>\n \nMai mult, la Roma se creeaz\u0103, \u00een timp, o adversitate fa\u0163\u0103 de medicii greci, care, dornici de c\u00ee\u015ftiguri imediate, iau cu asalt \u0163\u0103rmurile italice. E drept c\u0103 ace\u015fti vindec\u0103tori greci, nu pot demonstra o calificare minim\u0103 \u00een domeniu, iar actele lor s\u00eent adev\u0103rate catastrofe.<\/p>\n De fapt, \u00eencep\u00eend cu secolul III a.Chr. apar la Roma medici greci instrui\u0163i.<\/p>\n \nMarcus Porcius Cato, str\u0103nepotul lui Cato Cenzorul, preocupat de binele social, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 fiului s\u0103u, se arat\u0103 intransigent fa\u0163\u0103 de \u015farlatanii veni\u0163i din Grecia, care erau pricepu\u0163i la scientia herbarum<\/em> \u2013 \u015ftiin\u0163a ierburilor.<\/p>\n \n\u201cAcolo unde acest popor apare, sus\u0163ine acesta, cu c\u0103r\u0163ile sale distruge totul \u015fi mai ales c\u00eend ne trimite medicii s\u0103i.\u201d \u00cen aceea\u015fi epistol\u0103, Cato din Utica \u00eei interzice fiului s\u0103u orice leg\u0103tur\u0103 cu medicii.<\/p>\n \nTradi\u0163a aminte\u015fte despre un anume Arhagatus (219 a. Chr.), originar din Sparta, care, se pare, a reu\u015fit s\u0103 se instaleze la Roma \u015fi s\u0103 practice medicina, impun\u00eendu-se prin vindecarea r\u0103nilor, de unde cognomenul Vulnerarius.<\/em><\/p>\n \nAbia \u00een sec. I a.Chr., medicul \u015fi filosoful Asclepiade din Prusa reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o \u015fcoal\u0103 medical\u0103, care este, \u00eens\u0103, sus\u0163inut\u0103 prin directa lui implicare. Scola Medicorum <\/em>oficial\u0103 va fi \u00eenfiin\u0163at\u0103 abia dup\u0103 domnia lui August. Cuno\u015ftin\u0163ele medicale, de altfel ca toate celelalte \u015ftiin\u0163e, cu excep\u0163ia dreptului, erau predate \u00een limba greac\u0103. Medicina trece \u015fi aici prin fazele ei de filosofie, tratatele lui Pliniu cel B\u0103tr\u00een, Celsius, expun\u00eend, mai degrab\u0103, precepte filosofice dec\u00eet medicale.<\/p>\n \nLa sf\u00eer\u015fitul sec. II. a.Chr. apare unul dintre cei mai impun\u0103tori medici din istoria medicinii, Galienus, al\u0103turi de Hippocrate, desigur. Acesta, originar din Pergam, devine medicul particular al lui Commodus.<\/p>\n \nFormat la \u00eenaltele \u015fcoli grece\u015fti cu tradi\u0163ie, lucr\u0103rile acestuia, redactate \u00een limba greac\u0103, peste patru sute, vor aborda cele mai diverse teme, demonstr\u00eend spiritul s\u0103u deschis. Cum era de a\u015fteptat, din toat\u0103 opera a rezistat timpului cam un sfert, prima edi\u0163ie tip\u0103rit\u0103 a scrierilor lui Galienus dat\u00eend din 1541 \u2013 edi\u0163ia Justina.<\/em><\/p>\n \nCu toat\u0103 faima acestuia, medicina la Roma nu se bucur\u0103 de aceea\u015fi receptare ca \u00een Grecia, tinerii \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00eend, mai degrab\u0103, disciplina militar\u0103 dec\u00eet arta medical\u0103, care, la \u00eenceputul Imperiului, trece \u00een r\u00eendul artelor liberale.<\/em><\/p>\n \n\u00cen acest timp apar medici castrenses <\/em>\u2013 medici militari; archiatri populares <\/em>\u2013 medici care primeau un salariu din partea statului \u015fi care erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe regiuni; archiatri Palatini <\/em>\u2013 cei de pe l\u00eeng\u0103 palatul imperial. Aceste categorii erau instruite \u015fi beneficiau de recunoa\u015ftere.<\/p>\n \nCu secolul II a.Chr. are loc o specializare pe domenii \u00een interiorul medicinii. Apar oftalmologi, chirurgi, generali\u015fti etc.<\/p>\n \nEste, de asemenea, interesant\u0103 evolu\u0163ia medicinii, transform\u0103rile care au loc, p\u00een\u0103 \u00een Rena\u015ftere, c\u00eend, pe scena cultural\u0103, iese Erasmus. Care era statutul medicului \u00een societatea timpului lui?<\/p>\n \n\u201c(\u2026) fizicienii trag frig, astrologii sufer\u0103 batjocuri, dialecticienii tr\u0103iesc uita\u0163i de toat\u0103 lumea, numai b\u0103rbatul vraci este preferat altora, dar \u015fi printre doctori acela care-i mai ignorant, mai obraznic, mai nesocotit dec\u00eet al\u0163ii, acela-i pre\u0163uit\u2026\u201d <\/em><\/p>\n \nRevenind la conexiunea factor ra\u0163ional, factor spiritual, medicin\u0103 \u015fi filosofie \u00een antichitatea greco-latin\u0103, aceasta reprezint\u0103 un teritoriu generos din punct de vedere tematic pentru dezbaterile din aulele universit\u0103\u0163ilor, o tem\u0103 de g\u00eendire pentru medicii postmodernit\u0103\u0163ii, un teren \u00eenc\u0103 nedefri\u015fat \u00een totalitate pentru lingvi\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f \u00cen toat\u0103 antichitatea greac\u0103, \u015fi nu numai, medicina este str\u00eens legat\u0103 de \u015fcolile filosofice ale momentului. Fenomenul este unul mult mai amplu \u015fi complex, implic\u00eend at\u00eet factorul economic, c\u00eet \u015fi pe cel istoric, explic\u00eendu-se nu doar prin ceea ce s-a numit la un moment dat miracolul grec.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[436,27],"tags":[1145,1117,63],"class_list":["post-3131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-25","category-filosofie","tag-egophobia-25","tag-filosofie","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-Ov","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3131"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3411,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3131\/revisions\/3411"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n\u201cIar Alyattes, \u00een loc de un singur templu, ridic\u0103 la Assesos dou\u0103 temple \u00een cinstea Athenei, \u015fi abia atunci putu s\u0103 se ridice de pe patul de boal\u0103.\u201d (Herodot, Istorii, <\/em>I,22)
\n\u201c(\u2026) dac\u0103 love\u015fti \u00een cutia cranian\u0103 apar\u0163in\u00eend unui persan, chiar \u015fi cu o pietricic\u0103, este at\u00eet de slab\u0103, \u00eenc\u00eet po\u0163i da o gaur\u0103 \u00een ea; \u00een schimb, craniile egiptenilor s\u00eent at\u00eet de puternice, \u00eenc\u00eet \u015fi o piatr\u0103 mai mare, cu greu le va fisura.\u201d (Herodot, R\u0103zboaiele persane<\/em>, vol. III, cap.12)<\/p>\n\n
\nPhaidros: Dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m c\u00eet de c\u00eet dup\u0103 Hippocrates, din neamul Asclepiazilor, nu e cu putin\u0163\u0103 s\u0103 cunoa\u015ftem nici m\u0103car trupul f\u0103r\u0103 o astfel de metod\u0103..<\/em>
\nSocrate: \u015ei mult\u0103 dreptate are, prietene. Dar, pe l\u00eeng\u0103 Hippocrates, s\u0103 mai \u00eentreb\u0103m \u015fi ra\u0163iunea noastr\u0103; s\u0103 vedem dac\u0103 e de aceea\u015fi p\u0103rere.<\/em>
\nPhaidros: S-o \u00eentreb\u0103m.<\/em>
\nSocrate: Atunci vezi ce spune despre natur\u0103 Hippocarates \u015fi cuv\u00eentul cel adev\u0103rat. Nu oare, astfel trebuie s\u0103 cuget\u0103m despre natura fiec\u0103rui lucru, \u00een care \u015fi noi vrem s\u0103 ajungem mae\u015ftri \u015fi \u00een care dorim s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi pe al\u0163ii; apoi, \u00een caz c\u0103 e un lucru simplu, s\u0103 cercet\u0103m ce \u00eensu\u015fire are el de a influen\u0163a alt lucru, sau de a se l\u0103sa influen\u0163at de el; \u015fi, dac\u0103 are mai multe \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, trebuie s\u0103 le enumer\u0103m pe acestea, \u015fi apoi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, la fiecare din ele, cum ne-am \u00eentrebat la lucru simplu: prin ce influen\u0163eaz\u0103 sau se las\u0103 influen\u0163at, care s\u00eent aceste influen\u0163e \u015fi de unde provin?<\/em>\u201d (Platon, Phaidros, <\/em>270 C-D)<\/p>\n\n