de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f<\/p>\n
Ap\u0103rut\u0103 la editura \u201dFunda\u0163iei pentru studii europene\u201d, cartea Religia \u00een era globaliz\u0103rii<\/em>, autor Andrei Marga, face suportul unor studii temeinice asupra religiei ast\u0103zi, asupra evolu\u0163iei acesteia \u00een timp. Ideile c\u0103r\u0163ii \u00ee\u015fi g\u0103sesc fundamente \u00een conceptele despre religie a\u015fa cum apar la filosofi, la psihanali\u015fti, la teoreticieni pe diferite domenii. Pentru a sublinia idea dep\u0103\u015firii religiei, Andrei Marga aminte\u015fte de o serie de filosofi \u015fi g\u00eenditori ai umanismului, cum ar fi \u00eentemeietorul psihanalizei Sigmund Freud. de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f Ap\u0103rut\u0103 la editura \u201dFunda\u0163iei pentru studii europene\u201d, cartea Religia \u00een era globaliz\u0103rii, autor Andrei Marga, face suportul unor studii temeinice asupra religiei ast\u0103zi, asupra evolu\u0163iei acesteia \u00een timp. Ideile c\u0103r\u0163ii \u00ee\u015fi g\u0103sesc fundamente \u00een conceptele despre religie a\u015fa cum apar la filosofi, la psihanali\u015fti, la teoreticieni pe diferite domenii. Pentru a sublinia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,125],"tags":[126,9,1129,63],"class_list":["post-364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-7","category-invitat","tag-andrei-marga","tag-egophobia-22","tag-invitat","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-5S","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=364"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/364\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1123,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/364\/revisions\/1123"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u201dCreatorul psihanalizei, Sigmund Freud (1856-1939), va spune Andrei Marga, a avut aceea\u015fi intui\u0163ie a posibilit\u0103\u0163ii dep\u0103\u015firii religiei prin expansiunea cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice.
\n\tDac\u0103 August Comte abordeaz\u0103 religia din punct de vedere sociologic, Sigmund Freud se preocup\u0103 de religie din punct de vedere psihologic. \u00cen viziunea lui Sigmund Freud, religia nu a fost un factor de determinare a moralit\u0103\u0163ii, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Andrei Marga: \u201deste \u00eendoielnic c\u0103 oamenii au fost mai ferici\u0163i dec\u00eet ast\u0103zi pe vremea c\u00eend \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile religioase dominau ne\u00eengr\u0103dite, dar mai morali cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 nu au fost. (…) Dintotdeauna imoralitatea \u015fi-a g\u0103sit \u00een religie un sprijin, nu mai mic dec\u00eet \u015fi-a g\u0103sit moralitatea.\u201d
\nPentru a eviden\u0163ia noua imagine a religiozit\u0103\u0163ii fondat\u0103 pe baze \u015ftiin\u0163ifice, fondat\u0103 pe cunoa\u015ftere, Andrei Marga epuizeaz\u0103 autorii care au teoretizat conceptul de religie. Marga nu face abstrac\u0163ie de istoricitate, ci, dimpotriv\u0103, subliniaz\u0103 c\u0103r\u0163ile fundamentale ale istoricit\u0103\u0163ii religiei.
\nAstfel el apeleaz\u0103 la Nietzsche, ar\u0103t\u00eend c\u0103 pentru a accede la autenticitatea oric\u0103rui domeniu, omul trebuie s\u0103 se debaraseze de religie, trebuie s\u0103 \u201dfie condi\u0163ionat\u201d doar de propria-i voin\u0163\u0103. Nietzsche caut\u0103 o alternativ\u0103 la religie \u015fi o g\u0103se\u015fte, descriind-o astfel: \u201dautodep\u0103\u015firea moralei prin sinceritate, autodep\u0103\u015firea moralei prin opusul s\u0103u – prin mine – aceasta \u00eenseamn\u0103 \u00een gura mea numele Zarathustra.
\n\tDep\u0103\u015firea religiei a\u015fa cum a fost g\u00eendit\u0103 de moderni ca Hegel, Marx, Comte, Nietzsche, Freud, Feurbach, este ast\u0103zi posibil\u0103 prin cunoa\u015ftere, ap\u0103r\u00eend o religie a \u015ftiin\u0163ei. \u201dAbordarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 modern\u0103 nu numai c\u0103 nu va lua sub control momentele lumii moderne, dar va fi suficient\u0103 pentru o desf\u0103\u015furare cu sens a vie\u0163ii umane\u201d.
\nAndrei Marga atrage aten\u0163ia asupra lui Franz Rosenzweig care produce o cotitur\u0103 \u00een filosofie, prin cartea sa Steaua izb\u0103virii. Prin aceast\u0103 lucrare nu doar c\u0103 momentul mor\u0163ii lui Dumnezeu este dep\u0103\u015fit, ci se are \u00een vedere toat\u0103 umanitatea \u015fi, \u00een aparen\u0163\u0103, lipsa ei de sens, propun\u00eend o replasare a fiin\u0163ei omului pe fundament religios, dinspre momentul mor\u0163ii lui, tr\u0103indu-\u015fi ziua de ast\u0103zi ca \u015fi c\u00eend ar fi ultima. Rosenzweig repune iudaismul ca fundament al cre\u015ftinismului.
\n\t \u00cen modernitatea t\u00eerzie rolul religiei, treptat, este luat de fizic\u0103, aceasta fiind teoretizat\u0103 de Niklas Luhmann. Cid\u00eendu-l pe Luhmann, A.Marga arat\u0103 c\u0103 religia poate fi definit\u0103 ca un anganjament cultural \u015fi institu\u0163ional ancorat \u00een societate \u015fi av\u00eend caracter multifunc\u0163ional.
\nHabermas \u00eens\u0103 propune un nou discurs teologic, o nou\u0103 abordare a teologiei, de pe noi pozi\u0163ii, \u00een func\u0163ie de evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii actuale, recuper\u00eend triunghiul Ierusalim – Atena – Roma \u201d\u00een raport cu reducerea de c\u0103tre romantismul german \u015fi Nietzsche a mo\u015ftenirilor Europei la grecii antici\u201d. \u00cen istoria Europei, religia a jucat un rol important \u015fi nu poate fi nebagat\u0103 \u00een seam\u0103. Miza cade pe religie ca domeniu de sine st\u0103t\u0103tor, f\u0103r\u0103 a putea fi \u00eenlocuit\u0103 de ceva anume. \u201dMai mult, spune Habermas, nici filosofia \u00een formele ei cele mai \u00een\u0163eleg\u0103toare \u015fi mai dezvoltate, nici chiar filosofia postmetafizic\u0103, nu vor putea limita sau \u00eenlocui religia.\u201d Andrei Marga concluzioneaz\u0103, \u0163in\u00eend cont de Habermas, Hegel, Comte, Nietzsche \u015fi Freud: \u201dse poate spune, a\u015fadar, c\u0103 de la \u00eenceput analizele \u015fi conceptualizarea lui Habermas stau \u00een opozi\u0163ie cu teza dep\u0103\u015firii religiei prin filosofie (cum credea Hegel), prin \u015ftiin\u0163\u0103 (cum vedea Comte) prin emanciparea social\u0103 (cum sus\u0163ine Marx), prin evolu\u0163ii culturale (cum spunea Nietzsche) sau prin procese psihice individuale (cum considera Freud)\u201d
\n\tReligia \u00een era actual\u0103 va avea repercursiuni directe asupra formelor culturale. \u00cen opinia profesorului Marga, diferen\u0163ele din interiorul religiilor pot crea ele \u00eensele difen\u0163e \u201dcu privire la problemele politicii, merg\u00eend de la drepturile omului la imigrare \u015fi schimburi, de la comer\u0163 la mediul \u00eenconjur\u0103tor\u201d.
\nPrelu\u00eend modelele puse de Huntington, A. Marga subliniaz\u0103 faptul c\u0103, tocmai diversitatea religioas\u0103 poate fi linia de demarca\u0163ie a Europei, linia trec\u00eend prin ceea ce ast\u0103zi se nu\u015fte grani\u0163\u0103 \u00eentre \u201dstatele baltice \u015fi Prusia,
\ntraseaz\u0103 Belarus \u015fi Ucraina, separ\u00eend vestul mai mult catolic al Ucrainei de ortodoxa Ucrain\u0103 de R\u0103s\u0103rit, \u00eenainteaz\u0103 spre vest separ\u00eend Transilvania de restul Romaniei\u201d
\nTrecerea timpului provoac\u0103 religia la schimb\u0103ri, \u00eens\u0103, aceasta nu se las\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 de absolut nimic, indiferent dac\u0103 este vorba de \u015ftiin\u0163\u0103, sau este vorba de filosofie, sau este vorba de antropologie ori psihologie, \u201dnici de emanciparea oamenilor, nici de iluminarea personal\u0103, nici de refacerea tablei valorilor\u201d.
\n\tIn abordarea statutului religiei \u00een era globaliz\u0103rii, A. Marga aminte\u015fte \u015fi de Hans Kung care era de p\u0103rere c\u0103 religia are capacitatea de a garanta valorile supreme. Ca centru al fiin\u0163ei umane, religia propune omului, \u00een momentul actual, o schimbare, o re\u00eennoire a min\u0163ii, numit\u0103 de teologi metanoia.
\nA\u015fadar, Religia \u00een era globaliz\u0103rii,<\/em> autor Andrei Marga, este o carte c\u00eet se poate de actual\u0103, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi autorul ei o spune la final: \u201dam \u00eencercat s\u0103 reliefez cuno\u015ftin\u0163ele pe care st\u0103 acum credin\u0163a.\u201d <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"