de Anamaria Filipa\u015f<\/p>\n
\nFilosofia post-Holocaust \u015fi temele abordate au indus perspective diverse at\u00e2t \u00een r\u00eendul publicului evreu, c\u00e2t \u015fi neevreu. Multiplicitatea ideilor are ca punct de plecare trauma evenimentelor petrecute \u00een timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd aproximativ \u015fase milioane de evrei au fost uci\u015fi \u00een lag\u0103rele naziste. Tragedia evreiasc\u0103 a impus numeroase \u00eentreb\u0103ri asupra condi\u0163iei umane \u015fi existen\u0163ei r\u0103ului. Una dintre cele mai importante \u015fi interesante abord\u0103ri a fost cea referitoare la prezen\u0163a sau absen\u0163a lui Dumnezeu din istorie. G\u00e2nditorii evrei, care au scris despre experien\u0163a Holocaustului \u015fi ceea ce a determinat-o, s-au axat \u015fi asupra suferin\u0163ei individuale sau colective, dar \u015fi asupra problemei \u201emartirajului pentru numele lui Dumnezeu sau cel din cauza lui Dumnezeu\u201d[1]<\/a>. <\/p>\n Astfel, ca o consecin\u0163\u0103 a sor\u0163ii pe care o au, evreii din fiecare genera\u0163ie au fost martori ai naturii inumane a celor din jur, atitudini care implic\u0103 prezen\u0163a r\u0103ului, \u00eens\u0103 prin intermediul credin\u0163ei \u015fi a tradi\u0163iei, ei au \u00eencercat s\u0103 explice ira\u0163ionalitatea violen\u0163ei din jurul lor. Holocaustul \u015fi apari\u0163ia statutului Israel au modificat concep\u0163iile asupra naturii divine \u015fi cele despre banalitatea r\u0103ului. Aceste dou\u0103 evenimente au provocat o schimbare fa\u0163\u0103 de atitudinea tradi\u0163ional\u0103 a evreilor \u00een ceea ce prive\u015fte destinul lor. Se impunea o reinterpretare a rela\u0163iei pe care poporul ales o are cu divinitatea, aceast\u0103 abordare fiind de fapt o refulare a sentimentului de abandon pe care evreii l-au tr\u0103it \u00een lag\u0103rele naziste. Ceea ce odat\u0103 a fost acceptat ca o respectare a destinului uman \u00een fa\u0163a pericolelor \u015fi a calamit\u0103\u0163ilor nu mai avea legitimitate. Se p\u0103rea c\u0103 toat\u0103 esen\u0163a \u201ede a fi\u201d a fost alterat\u0103 de Holocaust, iar \u00eentrebarea care ap\u0103rea recurent \u00een mintea supravie\u0163uitorilor era cea referitoare la natura identit\u0103\u0163ii \u015fi la ceea ce semnific\u0103 a tr\u0103i dup\u0103 experien\u0163a din lag\u0103rele de exterminare.<\/p>\n Reflec\u0163iile asupra Holocaustului a g\u00e2nditorilor evrei s-au axat at\u00e2t asupra rela\u0163iei dintre timpul trecut \u015fi cel prezent, asupra continuit\u0103\u0163ii \u015fi a unei noi identit\u0103\u0163i, asupra necesit\u0103\u0163ii unei reevalu\u0103ri a leg\u0103turii dintre Dumnezeu \u015fi poporul evreu. Filosofi precum Richard Rubestein, Eliezer Berkovits, Emil Fackenheim au criticat unele aspecte ale concep\u0163iei tradi\u0163ionale, \u00een ceea ce prive\u015fte acceptarea r\u0103ului ca un fapt dat sau impus de Dumnezeu \u015fi au indus noi percep\u0163ii referitoare la esen\u0163a tragediei. Idei, precum cea c\u0103 Holocaustul a avut loc din cauza p\u0103catelor comise \u015fi tocmai de aceea evreii au fost pedepsi\u0163i, c\u0103 Israel este un \u201eservitor care sufer\u0103\u201d, sau a dispari\u0163iei lui Dumnezeu din istorie, a faptului c\u0103 el a murit, c\u0103 aceast\u0103 tragedie reprezint\u0103 cel mai \u00eenalt nivel al r\u0103ut\u0103\u0163ii umane sau a faptului c\u0103 Holocaustul \u00eenseamn\u0103 \u015fi cerin\u0163a de a tr\u0103i, apar recurent \u00een scrierile axate pe acest subiect.<\/p>\n O problem\u0103 important\u0103 este cea referitoare la credin\u0163ele oamenilor \u015fi cum acestea le poate influen\u0163a via\u0163a de zi cu zi. Este important s\u0103 se ia \u00een considerare faptul c\u0103 \u00een timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, comportamentul uman a fost influen\u0163at de factori diver\u015fi, care se delimiteaz\u0103 tocmai prin unicitatea lor. Tocmai de aceea, a defini \u201ebinele\u201d \u015fi \u201er\u0103ul\u201d este o problem\u0103 care vizeaz\u0103 ceea ce este spiritual, transcendental \u015fi \u00een acela\u015fi timp uman. S-a \u00eencercat s\u0103 se determine care sunt condi\u0163iile care faciliteaz\u0103 apari\u0163ia r\u0103ului, ce fel de factori ai mediului uman favorizeaz\u0103 comiterea violen\u0163elor, fizice sau emo\u0163ionale \u00eempotriva celorlal\u0163i sau ce fel de sentimente pot tolera o astfel de manifestare \u015fi dac\u0103 aceast\u0103 stare este justificabil\u0103 [2]<\/a>. \tO concep\u0163ie diferit\u0103 asupra Holocaustului \u015fi a prezen\u0163ei lui Dumnezeu \u00een istorie a dezvoltat-o Richard Rubestein. Teologia sa are ca punct central ideea c\u0103 \u201eDumnezeu a murit\u201d. Realitatea r\u0103ului din lag\u0103rele naziste l-a determinat s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 \u00eens\u0103\u015fi fundamentele iudaismului. Ecua\u0163ia pe care el a formulat-o pleac\u0103 de la premisa c\u0103 \u201edac\u0103 Dumnezeu este cel al istoriei \u015fi Israel este poporul ales, atunci care este responsabilitatea lui Dumnezeu pentru Auschwitz?\u201d sau \u201edac\u0103 Dumnezeu i-a folosit pe nazi\u015fti ca un rod al sup\u0103r\u0103rii sale, iar dac\u0103 nu, atunci cum s-a putut \u00eent\u00e2mpla un astfel de lucru \u00een fa\u0163a sa?\u201d [4]<\/a>.<\/p>\n \tR\u0103spunsul pe care Rubenstein \u00eel g\u0103se\u015fte este cel al mor\u0163ii divinit\u0103\u0163ii \u015fi tocmai de aceea nu poate s\u0103 existe voin\u0163\u0103 divin\u0103. Scopul fiin\u0163ei umane este acela de a respinge aceast\u0103 iluzie \u015fi de a recunoa\u015fte c\u0103 nu exist\u0103 nici o cale transcendental\u0103, istoria nefiind revelat\u0103 prin intermediul providen\u0163ei. Rubestein exemplific\u0103 c\u00e2t de distructiv pentru soarta omului poate s\u0103 fie Holocaustul. \u00cen multe dintre scrierile sale, Rubestein a reexaminat valorile clasice evreie\u015fti mai ales din punctul de vedere al modernit\u0103\u0163ii \u015fi a identit\u0103\u0163ii post Holocaust. Argumentul central se refer\u0103 la calitatea de \u201eliber arbitru\u201d a fiec\u0103rei persoane. Retragerea lui Dumnezeu aduce posibilitatea inducerii unor valen\u0163e etice \u00een ac\u0163iunile pe care omul le s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte. Absen\u0163a lui Dumnezeu din istorie creeaz\u0103 o realitate diferit\u0103, cea a libert\u0103\u0163ii umane, tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru comportamentul uman. Astfel, \u201eabsen\u0163a lui Dumnezeu\u201d este de fapt dovada c\u0103 El exist\u0103, fiin\u0163a uman\u0103 sim\u0163indu-i prezen\u0163a. Aceast\u0103 concep\u0163ie asupra prezen\u0163ei divine exprimat\u0103 \u00een termeni abstrac\u0163i era necesar\u0103 pentru a sublinia existen\u0163a \u015fi omnipoten\u0163a divin\u0103 \u00een contrast cu o ideea unei retrageri \u015fi a lipsei calit\u0103\u0163ii de a fi omniprezent \u015fi omnipotent. Fiecare individ, \u00eenzestrat cu liberul arbitru, poate decide ceea ce este bine \u015fi ceea ce este r\u0103u. De asemenea, fiin\u0163a uman\u0103, \u00een urma experien\u0163elor tr\u0103ite, poate s\u0103 cread\u0103 \u00een continuare \u00een omnipoten\u0163a \u015fi transcenden\u0163a divin\u0103. Astfel de sentimente contradictorii le-au tr\u0103it \u015fi evreii deporta\u0163i \u00een lag\u0103rele de concentrare naziste. <\/p>\n Eliezer Berkovitz, prin intermediul teoriei sale adopt\u0103, de fapt, o pozi\u0163ie tradi\u0163ional\u0103 \u015fi conservatoare, care afirm\u0103 c\u0103 istoria evreilor nu a \u00eenceput \u015fi nici nu se termin\u0103 cu tragedia de la Auschwitz, prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een istorie fiind relevat\u0103 tocmai de \u00eenfiin\u0163area statutului Israel. Apari\u0163ia statului Israel reprezint\u0103 momentul de salvare a evreilor, este linia vie\u0163ii spre viitor [5]<\/a>.<\/p>\n O viziune important\u0103 asupra impactului pe care Holocaustul l-a avut asupra con\u015ftiin\u0163ei umane \u015fi asupra identit\u0103\u0163ii supravie\u0163uitorilor este cea dezvoltat\u0103 de scriitorul Elie Wiesel. Una dintre tezele principale sus\u0163inute de Wiesel este cea conform c\u0103reia nu poate exista o cunoa\u015ftere integral\u0103 a ceea ce a fost tragedia evreiasc\u0103, deoarece fiin\u0163a uman\u0103 nu este capabil\u0103 s\u0103 cuprind\u0103 acea realitate \u00eentr-un sistem ra\u0163ional explicativ coerent, nu poate \u00een\u0163elege cauzele care pot determina manifestarea radical\u0103 a r\u0103ului [6]<\/a>.<\/p>\n Concep\u0163iile sale despre tragedia pe care a tr\u0103it-o au fost exprimate mai ales prin intermediul literaturii. \u00cen romanul intitulat sugestiv \u201eNoaptea\u201d, Elie Wiesel se confeseaz\u0103 asupra experien\u0163ei pe care a tr\u0103it-o \u00een lag\u0103rele naziste, a ceea ce poate reprezenta ideea unei finalit\u0103\u0163i. Holocaustul poate reprezenta moartea sau credin\u0163a \u00een existen\u0163a lui Dumnezeu, moartea fiin\u0163ei umane, moartea unor tradi\u0163ii \u015fi principii. Pentru Elie Wiesel, experien\u0163a lag\u0103rului, un loc al durereii, a lipsei speran\u0163ei, a singur\u0103t\u0103\u0163ii, dominat de \u201e\u00eengerul mor\u0163ii\u201d, a reprezentat maturizarea. Transformarea sa \u00eentr-un adult a fost pres\u0103rat\u0103 de sentimente ale distrugerii \u015fi degrad\u0103rii psihice \u015fi fizice.<\/p>\n De\u015fi la un moment dat Elie Wiesel se \u00eendoie\u015fte de prezen\u0163a lui Dumnezeu, de mila \u015fi dreapta judecat\u0103 pe care El le emite pe p\u0103m\u00eent, totu\u015fi \u00eencrederea \u00een protec\u0163ia sa a reprezentat o parte a experien\u0163ei tr\u0103ite \u015fi a transform\u0103rii. Realitatea lag\u0103relor induce sentimente de frustrare, de \u00eendoial\u0103 \u015fi chiar de renun\u0163are. Experien\u0163a tragediei evreie\u015fti l-a determinat pe autor s\u0103 se pronun\u0163e pentru deconstruirea discursului teologic tradi\u0163ional \u015fi aceasta deoarece dup\u0103 Auschwitz s-a instaurat o alt\u0103 realitate care a f\u0103cut ca teologia iubirii s\u0103 moar\u0103 \u015fi s\u0103 triumfe r\u0103ul radical. Tocmai de aceea este determinant ca, pentru ca iluzia iubirii s\u0103 persiste, trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 starea de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cel perceput ca diferit.<\/p>\n Aceste concep\u0163ii ale g\u00e2nditorilor evrei asupra tragediei Holocaustului \u015fi locul pe care trebuie s\u0103 \u00eel ocupe \u00een amintire au dat na\u015ftere unor opinii distincte. Problema \u201emor\u0163ii lui Dumnezeu\u201d sau ideea c\u0103 El doar s-a retras din istorie, unicitatea acestui genocid sunt doar c\u00e2teva dintre aspectele care au atras aten\u0163ia. Indiferent dac\u0103 au adoptat o pozi\u0163ie secular\u0103 sau una tradi\u0163ional\u0103, scopul a r\u0103mas acela\u015fi, \u015fi anume, dorin\u0163a de a \u00een\u0163elege ce poate sta la baza manifest\u0103rii unui r\u0103u radical, precum \u015fi care sunt motivele pentru care divinitatea a permis ca aceste lucruri s\u0103 aib\u0103 loc.<\/p>\n Concluzia care se desprinde eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 dorin\u0163a de re\u00eentoarcere spre timpul trecut, spre istorie, dar \u015fi spre o reinterpretare a tradi\u0163iei, sunt caracteristici ale g\u00e2ndirii evreie\u015fti post-Holocaust. Re\u00eentoarcerea spre timpul istoric reprezint\u0103 de fapt \u015fi c\u0103utarea \u015fi inducerea unei noi interpret\u0103ri asupra unor evenimente represive. Rela\u0163ia dintre identitate, memorie \u015fi tradi\u0163ie reflect\u0103 c\u0103 recuperarea trecutului nu este un lucru facil \u015fi gratuit, iar elementele tradi\u0163iei trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een ceea ce reprezint\u0103 imaginea lag\u0103relor naziste.<\/p>\n \nNote:<\/strong> <\/a>2. David R. Blumenthal, The Banality of Good and Evil. Moral Lessons form the Shoah and Jewish Tradition, Georgetown University Press, Washinghton D.C, 1999, p. 22.<\/p>\n <\/a>3. David R. Blumenthal, op. cit., p. 108.<\/p>\n <\/a>4. Steven T Katz, op. cit., p. 145.<\/p>\n
\nAceste reac\u0163ii sunt folosite, sub diferite forme \u015fi explica\u0163ii, pentru a putea elucida motiva\u0163iile care au stat la baza tragediei. Unii filosofi, precum E. Fackenheim, considerau c\u0103 at\u00e2t Holocaustul c\u00e2t \u015fi atrocit\u0103\u0163ile comise de nazi\u015fti sunt o ipostaz\u0103 determinant\u0103 pentru acea situa\u0163ie istoric\u0103 \u015fi, tocmai de aceea, necesit\u0103 o aten\u0163ie special\u0103. Aceste evenimente ocup\u0103 un loc central \u00een via\u0163a \u015fi g\u00e2ndirea evreilor tocmai datorit\u0103 naturii lor transcendentale. Experien\u0163a vie\u0163ii din lag\u0103r l-a determinat pe Fackenheim s\u0103 dea un \u00een\u0163eles celor \u00eent\u00e2mplate acolo. \u00centr-un eseu intitulat \u201ePrezen\u0163a lui Dumenezeu \u00een istorie\u201d, el a \u00eencercat s\u0103 demonstreze c\u0103 Dumnezeu nu a murit \u015fi c\u0103 \u00eentre divinitate \u015fi victimele nazi\u015ftilor trebuie s\u0103 existe o leg\u0103tur\u0103, aceasta fiind posibil\u0103 ca urmare a tensiunii dialectice create dup\u0103 momentul Auschwitz. Din acest motiv, leg\u0103tura dintre Dumnezeu \u015fi Israel este o cerin\u0163\u0103 teologic\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, o necesitate. Pentru ca teoria pe care a emis-o s\u0103 fie valid\u0103, Fachenheim respinge ideea c\u0103 ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een lag\u0103rele naziste este o consecin\u0163\u0103 a p\u0103catelor comise, pun\u00e2nd accentul pe credin\u0163\u0103. Spre deosebire de filosofii care consider\u0103 c\u0103 \u201eDumnezeu a murit\u201d \u015fi tocmai de aceea Holocaustul a fost posibil, el se opune acestei percep\u0163ii. Prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een lume este o constant\u0103 \u015fi este perceput\u0103 la nivelul sufletului \u015fi al min\u0163ii. Percep\u0163ia asupra existen\u0163ei \u015fi manifest\u0103rii divine implic\u0103 percep\u0163ia asupra manifest\u0103rii r\u0103ului \u015fi a binelui. De\u015fi Dumnezeu a dat umanit\u0103\u0163ii comandamente pe care s\u0103 le respecte, precum \u015fi puterea de a decide, sentimentul de libertate \u015fi cel al responsabilit\u0103\u0163ii, fiin\u0163a uman\u0103 s-a re\u00eentors mereu la p\u0103cat. Aceast\u0103 stare de fapt poate induce prezen\u0163a r\u0103ului \u015fi a unui Dumnezeu \u00eendurerat, dar care nu dispare din istorie [3]<\/a>. <\/p>\n
\nO viziune aparte asupra destinului evreiesc \u015fi implica\u0163iile Holocaustului se poate \u00eent\u00e2lni la g\u00e2nditorul Eliezer Berkovits. Concep\u0163ia sa cuprinde dou\u0103 elemente particualare, \u015fi anume, dragostea fa\u0163\u0103 de poporul lui Israel \u015fi aten\u0163ia acordat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor tradi\u0163ionale evreie\u015fti. El a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns mai pu\u0163in radical asupra destinului evreilor c\u00e2t \u015fi asupra for\u0163ei care a impus \u00een mod voit sau nu acest fapt. Teologia post-Holocaust pe care a dezvoltat-o se particularizeaz\u0103 de cea a lui R. Rubenstein sau a lui Fackenheim. Punctul de plecare a teorie sale este c\u0103 Shoah nu este unic din punct de vedere istoric, deci, nu se poate vorbi de unicitatea acestei tragedii. Aser\u0163iunea relev\u0103 un aspect problematic, \u015fi anume, dac\u0103 este vorba de o asimilare a Holocaustului cu alte tragedii din istoria poporului evreu, din moment ce, din punct de vedere al istoricit\u0103\u0163ii el se deosebe\u015fte de tot ceea ce a existat anterior. Impactul pe care l-a creat acest fenomen impune, de fapt, o reg\u00e2ndire a concep\u0163iilor tradi\u0163ionale asupra destinului evreilor precum \u015fi asupra atitudinii pe care trebuie s\u0103 o dezvolte.<\/p>\n
\n<\/a>1. Steven T. Katz, Post Holocaust Dialogues. Critical Studies in Modern Jewish Thought, New York University Press, 1983, p. 141.<\/p>\n