{"id":4021,"date":"2010-03-20T19:58:50","date_gmt":"2010-03-20T17:58:50","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=4021"},"modified":"2010-03-22T19:36:01","modified_gmt":"2010-03-22T17:36:01","slug":"%e2%80%9erepaos%e2%80%9d-si-%e2%80%9echaos%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=4021","title":{"rendered":"\u201eRepaos\u201d \u015fi \u201echaos\u201d"},"content":{"rendered":"

[text ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een Revista de filozofie<\/em>, Bucure\u015fti, tom XXXIII, nr. 3, mai-iunie 1986, pp. 224-231]<\/p>\n

(restitutio)<\/font><\/p>\n

de Amita Bhose<\/p>\n

\n\u201eDin chaos, Doamne, -am ap\u0103rut
\n\u015ei m-a\u015f \u00eentoarce-n chaos…
\n\u015ei din repaos m-am n\u0103scut,
\nMi-e sete de repaos.”<\/p>\n

Cu ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd am tradus Luceaf\u0103rul <\/em>\u00een bengali, ne-am \u00eentrebat ce \u00eenseamn\u0103 \u201echaos” \u015fi \u201erepaos\u201d \u00een versurile lui Eminescu. Au trecut zece ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am avut ocazia s\u0103 cercet\u0103m manuscrisul gramaticii sanscrite al lui Eminescu, unde am prins cheia g\u00e2ndirii poetului.
\n<\/p>\n

\nAcolo, Eminescu traduce cuv\u00e2ntul santi<\/em> prin \u201erepaos\u201d. Substantivul sanscrit cuprinde nuan\u0163ele de pace, calm, lini\u015fte, odihn\u0103 etern\u0103, stingerea focului \u015fi, \u00a0rareori, moarte sau exterminare. La Eminescu, \u00een contexte poetice determinate, \u201erepaos\u201d este sinonim cu \u201eeterna pace” din Scrisoarea I <\/em>sau cu \u201elini\u015ftea etern\u0103” din Scrisoarea a IV-a; <\/em>\u00eent\u00e2lnim\u00a0 \u015fi expresia \u201evecinicul repaos” \u00een Rug<\/em>\u0103ciunea <\/em>unui dac. <\/em>[1]. <\/em>Pe de alt\u0103 parte, \u00een traducerea unor texte cu caracter teoretic (de ex., fragmentul Fenomenele universului v<\/em>\u0103zut) <\/em>din domeniul fizicii, Eminescu asociaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201erepaos” cu \u201eechilibru”, de unde se poate deduce c\u0103, \u00een atari contexte \u015ftiin\u0163ifice, el interpreteaz\u0103 \u201erepaos” ca echilibru energetic, ca stare de echilibru \u00eentre for\u0163e opuse.<\/p>\n

\nC\u00e2t prive\u015fte \u201echaosul”, el apare \u00een multe poeme eminesciene de-a lungul anilor, de ex.: \u201eNumai prin chaos tu \u00eemi apari,\/ cum printre valuri a navei vel\u0103” (Amicului F.I.); <\/em>\u201eO, moartea e-un chaos, o mare de stele\u201d (Mortua est!); <\/em>,,a chaosului c\u00e2mpuri” (Memento mori)<\/em>; <\/em>\u201e\u00cen ochii t\u0103i de visuri e un chaos” (Tu m<\/em>\u0103<\/em> prive<\/em>\u015fti cu marii ochi) <\/em>\u015fi chiar \u015fi \u00een Luceaf<\/em>\u0103<\/em>ru1:<\/em><\/p>\n

\u201e\u015ei din a chaosului v\u0103i
\nUn m\u00e2ndru chip se-ncheag\u0103\u201d;
\n\u201e\u015ei din a chaosului v\u0103i,
\nJur \u00eemprejur de sine,
\nVedea, ca-n ziua cea dent\u00e2i,
\nCum izvorau lumine\u201d.<\/p>\n

\u00cen contextele acestea, \u201echaos\u201d este un spa\u0163iu mi\u015fc\u0103tor \u015fi totodat\u0103 un \u00eenve1i\u015f al crea\u0163iei, un fetus, dar nu fondul ei.<\/p>\n

\nAceste accep\u0163iuni poetice ale \u201erepaosului\u201d \u015fi \u201echaosului\u201d ne-au \u00eendrumat spre cosmogonia din sistemul filozofic indian Samkhya [2]. Conform acestuia, natura nemanifestat\u0103 (avyakta), <\/em>supranumit\u0103 natura primordial\u0103 (mulaprakrti), <\/em>este compus\u0103 d\u00efn trei guna <\/em>[3]: sattva, rajas <\/em>\u015fi tamas <\/em>[4]. <\/em>\u00cen ipostaza anterioar\u0103 genezei, ele stau neamestecate \u00eentr-un echilibru stabil, dar nu static. Crea\u0163ia, geneza, porne\u015fte de la interac\u0163iunea lui purusa <\/em>(spirit, principiul masculin) cu prakrti <\/em>(materie, natur\u0103, principiul feminin); atunci, cele trei guna <\/em>se \u00eembin\u0103 \u015fi formeaz\u0103 toate obiectele, fiin\u0163ele \u015fi sim\u0163urile. Propor\u0163iile lor variaz\u0103 de la caz la caz. Prima stare este numit\u0103 echilibru omogen \u015fi a doua, echilibru eterogen. Echilibrul omogen din Samkhya poate fi asimilat cu \u201erepaos” din viziunea poetic\u0103 eminescian\u0103. \u201eChaos” poate fi deplasarea echilibrului, perioada cre\u0103rii, de la sf\u00e2r\u015fitul echilibrului omogen p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul celui eterogen. Statutul \u201echaosului\u201d ca o clip\u0103 intermediar\u0103 \u00een crea\u0163iune iese la iveal\u0103 \u00eentr-o ciorn\u0103 a Scrisorii I:<\/em><\/p>\n

\u201eNainte de-a fi soare \u015fi nainte
\nDe-a fi o lume, el o \u015fi cl\u0103de\u015fte
\n\u00cen mintea lui \u2013 un chaos neguros,
\nApoi din chaos el rup\u00e2nd f\u00e2\u015fii
\n\u00cen \u015firuri comandeaz\u0103 legioane
\nDe sori, de lune, de plane\u0163i puternici”.
\n(Ms. 2258, ff. 171-172 v; Opere, <\/em>edi\u0163ia Perpessicius, vol. Il.<\/sub>, p. 190, datat\u0103 1873 sau 1874, dup\u0103 editor.)<\/p>\n

Aici, mintea \u00een\u0163eleptului este fondul crea\u0163iei \u015fi \u201echaosul” este treapta premerg\u0103toare cre\u0103rii.<\/p>\n

\n\u201eLuceaf\u0103rul\u201d s-a n\u0103scut \u201edin repaos”, din starea de echilibru omogen, dar \u015fi-a f\u0103cut manifestat\u0103 fiin\u0163a, apari\u0163ia, \u201edin chaos”, \u00een cursul deplas\u0103rii acestui echilibru. Interpretarea noastr\u0103 a versurilor din Luceaf<\/em>\u0103rul <\/em>nu <\/em>implic\u0103, aici, afirma\u0163ia c\u0103 Eminescu a fost influen\u0163at \u00een chip direct de filozofia Samkhya. Este adev\u0103rat c\u0103 unele no\u0163iuni ale acesteia au fost cunoscute \u00een Europa \u00eenc\u0103 \u00eenaintea epocii lui Eminescu. \u00cen Prelegeri de istorie a.<\/sub>filozofiei, <\/em>vol. I, Hegel descrie sistemul Samkhya; preocuparea lui Eminescu pentru filozofia lui Hegel este semnalat\u0103 \u015fi comentat\u0103 de Constantin Noica \u00een articolul Hegel \u00een manuscrisele germane ale lui Eminescu. <\/em>Dar \u00eentruc\u00e2t concep\u0163ia de echilibru din Samkhya nu apare \u00een Prelegeri…, <\/em>Eminescu n-a putut s\u0103 cunoasc\u0103 aceast\u0103 idee, cel pu\u0163in din lectura lui Hegel. Nici n-ar fi putut s\u0103 ob\u0163in\u0103 informa\u0163ii precise din expunerea filozofului german. [5] Deci, p\u00e2n\u0103 la proba contrarie, sensurile atribuite termenilor \u201erepaos” \u015fi \u201echaos” r\u0103m\u00e2n ale lui Eminescu.<\/p>\n

\nAsocierea chaos \u2013 repaos <\/em>\u00een g\u00e2ndirea poetic\u0103 eminescian\u0103 nu apare prima dat\u0103 \u00een Luceaf<\/em>\u0103<\/em>rul. <\/em>Cele dou\u0103 motive apar laolalt\u0103 \u00eentr-o \u00eensemnare din ms. 2262, f. 117:<\/p>\n

\u201eDin propriul ei germ\u0103n, s\u0103m\u00e2n\u0163a de lumin\u0103
\nPorne\u015fte \u015fi r\u0103sare a lumilor st\u0103p\u00e2n\u0103
\n\u015ei-mbrac\u00e2*-n \u00eentuneric* \u015fi vecinicul repaos
\nSt\u0103p\u00e2n\u0103 nen\u0103scut\u0103* pe ape \u015fi pe chaos”.
\n(Opere, <\/em>ed. cit., vol. II, p. 72; datat\u0103 aprox. 1876, dup\u0103 editor; * = lectur\u0103 incert\u0103.)<\/p>\n

\u00cen lumina sistemului Samkhya, aceast\u0103 imagine ar sugera starea echilibrului omogen, \u00een care natura \u00eenc\u0103 nu s-a manifestat. A\u015fa cum explic\u0103 S. Radhakrishnan: \u00een condi\u0163ia nemanifestat\u0103, prakrti <\/em>nu-i dec\u00e2t o combina\u0163ie a opuselor. C\u00e2nd ele toate sunt \u0163inute \u00een stare de echilibru (samyastha), <\/em>nu exist\u0103 nici o ac\u0163iune. Se sus\u0163ine c\u0103 starea de repaos (rest, <\/em>\u00een engl.\u2013 n.n.) este condi\u0163ia normal\u0103 a lui prakrti.<\/em>Totu\u015fi, absen\u0163a activit\u0103\u0163ii exterioare nu \u00eenseamn\u0103 absen\u0163a tendin\u0163ei de a ac\u0163iona. Tendin\u0163ele de manifestare (sattva)<\/em> \u015fi <\/em>de activitate (rajas) <\/em>sunt \u0163inute \u00een fr\u00e2u de tendin\u0163a de ne-manifestare \u015fi de non-activitate (tamas).\u201d<\/em> [6] Privit sub acest aspect, \u201ea lumilor st\u0103p\u00e2n\u0103” ar fi natura (prakrti); <\/em>ea este nen\u0103scut\u0103, pentru c\u0103 este etern\u0103. Are cele trei guna: sattva <\/em>(,,s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de lumin\u0103”), rajas <\/em>(tendin\u0163a activit\u0103\u0163ii: \u201eporne\u015fte \u015fi r\u0103sare”) \u015fi tamas <\/em>(,,\u00eentuneric”). Aici, tendin\u0163a \u00eentunericului fiind mai puternic\u0103 dec\u00e2t celelalte, natura se afl\u0103 \u00een \u201evecinicul repaos”.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, motivul \u00eentunericului primordial apare \u00een Rgveda, <\/em>text mult anterior celor din Samkhya. Radhakrisnan rezum\u0103 concep\u0163ia vedic\u0103 \u00een urm\u0103toarele cuvinte: \u201eSe spune c\u0103 prin for\u0163ele timpului, dorin\u0163ei, inteligen\u0163ei \u015fi c\u0103ldurii, apa a evoluat \u00een lume (s-a transformat \u00een lumea creat\u0103 \u2013 n.n.). Uneori, apa \u00eens\u0103\u015fi se trage din noapte sau haos, tamas <\/em>sau aer.\u201d O imagine plastic\u0103 a \u00eentunericului ini\u0163ial apare \u00een Imnul Crea<\/em>\u0163iunii, <\/em>pe care Eminescu l-a cunoscut \u015fi l-a tradus (ms. 2262, ff. 116-116v, Opere, <\/em>II, p. <\/em>183). Se spune \u00een acest imn: \u201eLa \u00eenceput, a fost \u00eentuneric cufundat \u00een \u00eentuneric; toate acestea au fost apa nemanifestat\u0103 (sau lipsit\u0103 de form\u0103)” (Rv.,, <\/em>X, 129, 3), adic\u0103 apa haosului. Eminescu traduce aceste dou\u0103-versuri: \u201e\u015e-at\u00e2t de \u00eentuneric er\u00e0, ca un ochean\/Neluminat, \u015fi totul era ad\u00e2nc ascuns\/ \u00cen \u00eenceput”. Dup\u0103 adnot\u0103rile lui Perpessicius, traducerea dateaz\u0103 din 1876. Fragmentul \u201edin propriul ei germ\u0103n… pe chaos” apare \u00eentr-o pagin\u0103 \u00eenvecinat\u0103 a aceluia\u015fi manuscris \u015fi este compus \u00een acela\u015fi an. Astfel, el poate s\u0103 reprezinte o treapt\u0103 a asimil\u0103rii imaginii vedice \u00een viziunea cosmogonic\u0103 a lui Eminescu.<\/p>\n

\nEste atestat faptul c\u0103, penttu a ajunge la propria cosmogonie, Eminescu s-a folosit de unele idei \u015fi imagini din Imnul Crea<\/em>\u0163iunii <\/em>(Rv., <\/em>X, <\/em>129) \u015fi Imnul c<\/em>\u0103tre zeul necunoscu<\/em>t (Rv., <\/em>X, <\/em>121). (Imnurile vedice nu poart\u0103 titluri; ele sunt date de editori sau traduc\u0103tori.) Etapele succesive ale asimil\u0103rii lor \u00een crea\u0163ia eminescian\u0103 au fost analizate \u00een lucrarea noastr\u0103 Eminescu <\/em>\u015f<\/em>i India. <\/em>Ne-am oprit \u015fi asupra unor ipoteze ale form\u0103rii cosmogoniei eminesciene, tem\u0103 ce pare inepuizabil\u0103.<\/p>\n

A\u015fa cum am sus\u0163inut anterior (Op. cit.), <\/em>nu ni se pare probabil ca Eminescu s\u0103 se fi limitat exclusiv la cele dou\u0103 imnuri men\u0163ionate din Rgveda. <\/em>Au <\/em>existat cel pu\u0163in zece traduceri \u2013 \u00een latin\u0103, german\u0103, francez\u0103 \u015fi englez\u0103 \u2013 din aceast\u0103 oper\u0103 sanscrit\u0103, \u00een Europa, \u00een intervalul 1838-1883, \u015fi exist\u0103 dovada documentar\u0103 c\u0103 Eminescu a utilizat cel pu\u0163in una dintre ele.<\/p>\n

\nUn manuscris german al lui Eminescu intitulat Cosmogonie der Inder <\/em>(ms. 2276, II, 18v), din care Perpessicius a transcris doar un fragment (Opere, <\/em>vol. II, p. 181 \u015fi vol. III, p. 334) \u015fi care a fost reprodus \u015fi tradus \u00een Caietele\u00a0 lui Mihai Eminescu, <\/em>vol. VI (1985), atest\u0103 faptul c\u0103 Eminescu a cunoscut din sursele primare unele aspecte ale cosmogoniei vedice [7]: \u201e\u00centunericul se lumin\u0103: o raz\u0103 de lumin\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndi, natura se l\u0103sa \u00een jos, for\u0163a spiritual\u0103 (prayati- <\/em>energie) tindea \u00een sus. Puterea spiritual\u0103, for\u0163a primitiv\u0103 care z\u0103cea ascuns\u0103 \u00een materie \u015fi prin desf\u0103\u015furarea ei cre\u0103 lumea, fu pream\u0103rit\u0103 ca Hiranya\u00a0 Garbha, <\/em>adic\u0103 germenele de aur \u00eentr-un alt imn mai vechi, de \u00eenalt\u0103 poezie din Rgveda.\u201d <\/em>[8] <\/sup><\/em>\u00cen ultima fraz\u0103, comentariul se refer\u0103 la imnul X, 121.<\/p>\n

\n\u00cen imnul X, 129, creatorul este v\u0103zut ca o putere impersonal\u0103 (tat – pron. n.), <\/em>idee preluat\u0103 de Eminescu \u00een Scrisoarea I. <\/em>\u00cen <\/em>imnul X, 121, creatorul este Hiranyagarbha <\/em>(subst. m.), o zeitate masculin\u0103; \u015fi Eminescu \u00eel evoc\u0103 pe \u201eEl, singur zeu” \u00een Rug<\/em>\u0103<\/em>ciunea unui dac. <\/em>Dar \u00een Scrisoarea I, <\/em>Eminescu introduce \u015fi un principiu feminin, pe l\u00e2ng\u0103 unul masculin: \u201eDar deodat-un punct se mi\u015fc\u0103… cel \u00eent\u00e2i \u015fi singur. Iat\u0103-l\/ Cum din chaos face mum\u0103, iar\u0103 el devine Tat\u0103l…\u201d. Pentru izvorul principiului feminin, ne referim la Purusa-sukta, <\/em>un inm la fel de cunoscut din Rgveda. <\/em>Acolo se afirm\u0103 c\u0103 <\/em>\u201epurusa (principiul <\/em>masculin) este tot ce a fost \u015fi tot ce va fi. Din el s-a n\u0103scut viraj <\/em>(principiul feminin), purusa<\/em> s-a n\u0103scut din nou din viraj.<\/em>\u201d(Rv., <\/em>X, 90, 2, 5.) \u201ePunctu-acela de mi\u015fcare – spune Eminescu \u00een continuare -, mult mai slab ca boaba spumii,\/ E st\u0103p\u00e2nul f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii …\u201d \u00cen lucrarea noastr\u0103 am \u00eencercat o corelare \u00eentre aceste dou\u0103 versuri \u015fi concep\u0163ia de atman <\/em>(sufletul individual), replica lui Brahman <\/em>(sufletul universal), din Chandogya- Upanisad.<\/em><\/p>\n

\nDin cauz\u0103 c\u0103 mi\u015fcarea punctului nu apare \u00een Imnul Crea<\/em>\u0163<\/em>iunii, <\/em>unii exege\u0163i au fost de p\u0103rere c\u0103 acest obiectiv nu provine din sursele vedice. Comentariile lui Radhakrishnan expliciteaz\u0103 ideea mi\u015fc\u0103rii inerente \u00een imnul respectiv, a\u015fa cum se va vedea din citatul de mai jos: \u201eLa \u00eenceput n-a fost nici existent, nici non-existent. [ … ] Realitatea absolut\u0103 care st\u0103 la baza \u00eentregii lumi nu poate fi caracterizat\u0103 de noi nici ca existent, nici ca non-existent. Unul r\u0103sufl\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103suflare cu propria-i putere. \u00cen afar\u0103 de acesta, nimic n-a fost dincolo. El (it, <\/em>\u00een engl.- n.n.), cauza prim\u0103 a tuturor [celor existente], este mai vechi dec\u00e2t \u00eentreaga lume, cuprinz\u00e2nd soarele, luna, cerul \u015fi stelele. El se afl\u0103 dincolo de timp, dincolo de spa\u0163iu, dincolo de v\u00e2rst\u0103, dincolo de moarte \u015fi dincolo de nemurire. Nu putem exprima ce este el dec\u00e2t c\u0103 el este. (Nu-l putem descrie, pentru c\u0103 el dep\u0103\u015fe\u015fte categoriile noastre – n.n.)<\/em> […] \u00cen\u0103untrul acestei Con\u015ftiin\u0163e Absolute apare mai \u00eent\u00e2i afirmarea sau situarea \u201eeului\u201d primordial. […] Ego-ul implic\u0103 non-ego ca o condi\u0163ie a sa. Opozi\u0163ia \u00eentre ego \u015fi non-ego este prima antitez\u0103, \u015fi dezvoltarea acestei implica\u0163ii din Absolut se face prin tapas. Tapas <\/em>este tocmai \u00abav\u00e2ntul\u00bb, \u00abl\u0103starul\u00bb spontan, proiectarea fiin\u0163ei \u00een existen\u0163\u0103, impulsul d\u0103t\u0103tor de energie, ardoarea spiritual\u0103 intrinsec\u0103 a \u00abAbsolutului\u00bb (ghilimelele autorului – n.n<\/em>.). Prin acest tapas <\/em>g\u0103sim fiin\u0163\u0103 \u015fi nefiin\u0163\u0103, eul \u015fi non-eul, Purusa <\/em>cel activ \u015fi Prakrti <\/em>cea pasiv\u0103, principiul creator \u015fi materia haotic\u0103. Restul evolu\u0163iei urmeaz\u0103 din interac\u0163iunea acestor dou\u0103 principii opuse. Conform imnului, dorin\u0163a constituie secretul \u00eenfiin\u0163\u0103rii lumii. Dorin\u0163a sau kama <\/em>este semnul con\u015ftiin\u0163ei de sine, germenul min\u0163ii, manaso retah. <\/em>Ea este baza oric\u0103rui mers \u00eenainte, impulsul progresului. [ … ] Dorin\u0163a este mai mult dec\u00e2t un g\u00e2nd. Ea denot\u0103 mi<\/em>\u015f<\/em>carea intelectual<\/em>\u0103 (s.n.), <\/em>sim\u0163ul eficien\u0163ei ca \u015fi efortul activ. Ea este acea leg\u0103tur\u0103 care leag\u0103 existentul cu non-existentul. Cel nen\u0103scut, unul, eternul, izbucne\u015fte \u00eentr-un Brahma (zeul crea\u0163iei – n. n.) <\/em>con\u015ftient de sine, c\u0103ruia \u00eei sunt opuse materie, \u00eentuneric, nefiin\u0163\u0103, zero \u015fi haos. Dorin\u0163a este tr\u0103s\u0103tura esen\u0163ial\u0103 a acestui Purusa <\/em>con\u015ftient de sine.\u201d<\/p>\n

\nInterpretarea dup\u0103 care dorin<\/em>\u0163<\/em>a <\/em>reprezint\u0103 for\u0163a motrice i-a fost cunoscut\u0103 \u015fi lui Eminescu: \u00een textul german apare ideea: \u201eDie erste bewegende Macht war k\u00e2ma “.<\/em> \u015ei \u00een pasajul citat mai sus se vorbe\u015fte de \u201efor\u0163a primitiv\u0103 care z\u0103cea ascuns\u0103 \u00een materie\u201d. Este evident c\u0103 Eminescu a consultat comentarii competente ale imnelor vedice; fiindc\u0103 \u00een materialele de laborator apare pe ici, pe colo c\u00e2te o idee vedic\u0103. Ne referim, de exemplu, la dou\u0103 versuri dintr-o variant\u0103 a Luceaf<\/em>\u0103<\/em>rului <\/em>– <\/em>,,C\u0103 Brahma nu s-a \u00eemp\u0103cat \/ Cu noaptea, muma lumii\u201d (ms. 2277, ff. 132-141, Opere, <\/em>vol. II, p. 387, data stabilit\u0103 de Perpessicius: 1880 sau 1881; v. p. 374) – concep\u0163ie de opozi\u0163ie Brahma – \u00eentuneric, pe care o \u00eent\u00e2lnim \u00een comentariul lui Radhakrishnan.<\/p>\n

\nDin \u00een\u0163elesul implicit al lui kama, <\/em>cel al mi\u015fc\u0103rii, a evoluat ulterior concep\u0163ia de bindu <\/em>(punct, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103) \u00een filozofia Tantra, care concepe crearea lumii prin unirea lui Siva \u015fi Sakti. La fel ca g\u00e2nditorii indieni, Eminescu concepe geneza lumii analoag\u0103 na\u015fterii biologice, din \u201eTat\u0103\u201d \u015fi \u201emum\u0103\u201d. Conform filozofiei Tantra, impulsul dorin\u0163ei (kamakala), <\/em>av\u00e2ndu-\u015fi originea \u00een firea inerent\u0103 a naturii (prakrti), <\/em>creeaz\u0103 o pulsa\u0163ie (spanda), <\/em>care vibreaz\u0103 ca un sunet (nada). <\/em>Aceast\u0103 manifestare este reprezentat\u0103 printr-un punct (bindu) <\/em>\u00een diagrama sri<\/em> yantra. <\/em>\u00cen prima etap\u0103 a manifest\u0103rii, punctul este nucleul energiei concentrate, s\u0103m\u00e2n\u0163a sunetului (sunetul fiind identic cu Brahma<\/em> – <\/em>Absolutul) \u015fi reprezint\u0103 aspectele dinamic \u015fi static ale celor dou\u0103 principii, Siva \u015fi Sakti.<\/p>\n

\n\u00centruc\u00e2t primele texte tantrice au fost cunoscute \u00een Europa abia la \u00eenceputul secolului nostru, nu pare posibil ca Eminescu s\u0103 le fi cunoscut. Pornind de la Rgveda, <\/em>este surprinz\u0103tor s\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u00een versurile sale o concep\u0163ie cu atestare mult ulterioar\u0103, ca surs\u0103 posibil\u0103.<\/p>\n

\nPulsa\u0163ia ini\u0163ial\u0103, cosmic\u0103, spanda, <\/em>ceea ce am putea numi ast\u0103zi \u201eBig Bang”, vibreaz\u0103 \u00een poezia eminescian\u0103 Scrisoarea I. <\/em>Aici, cosmosul, lumea, apare din mi\u015fcare, iar mi\u015fcarea \u015fi for\u0163a cresc ritmic pe parcursul poeziei:<\/p>\n

\u201eDe atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, colonii de lumi pierdute
\nVin din sure v\u0103i de chaos pe c\u0103r\u0103ri necunoscute
\n\u015ei din roiuri luminoase izvor\u00e2nd din infinit
\nSunt atrase \u00een via\u0163\u0103 de un dor nem\u0103rginit.\u201d<\/p>\n

Aspectul dinamic al universului este mereu prezent \u00een g\u00e2ndirea indian\u0103, fapt care se dovede\u015fte prin \u00eensu\u015fi cuv\u00e2ntul jagat – <\/em>lume, derivat din verbul gam – <\/em>a merge.<\/p>\n

\nCuget\u0103torul din Scrisoarea I <\/em>nu se opre\u015fte la \u00eenceputul lumii. \u201eCi-ntr-o clip\u0103 g\u00e2ndu-l duce mii de veacuri \u00eenainte\u201d, \u015fi el asist\u0103 la stingerea lumii. Dup\u0103 <\/em>mitologia indian\u0103, \u00a0dilatarea cosmic\u0103 este urmat\u0103 de contrac\u0163ie. Se spune \u00een Legile lui Manu: <\/em>\u201eC\u00e2nd El doarme, <\/em>toate trupurile \u00eenceteaz\u0103 ac\u0163iunea \u015fi min\u0163ile lor devin inerte. C\u00e2nd to\u0163i sunt absorbi\u0163i \u00een sufletul mare, El doarme lini\u015ftit, eliberat de orice grij\u0103.” (I, 53-54.) [9] Eminescu ar fi putut s\u0103 re\u0163in\u0103 aceast\u0103 idee din cursurile berlineze ale lui Albrecht Weber sau din lectura lui Schopenhauer. Concep\u0163ia zilei \u015fi nop\u0163ii a lui Brahma apare \u00een manuscrisul german sus-men\u0163ionat, f. 19v.<\/sub>, iar \u201eanul lui Brahma\u201d apare \u00een \u00eensemnarea filozofic\u0103 Despre nemurirea sufletului <\/em>\u015f<\/em>i a formei individuale <\/em>din manuscrisul 2255, ff. 186-187.<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul lui, Eminescu d\u0103 expresia poetic\u0103 admirabil\u0103 ideii de stingere a sistemului solar. Contractarea masei duce la concentrarea energiilor prin transformarea lor \u00een energie poten\u0163ial\u0103. \u00cencetarea mi\u015fc\u0103rii duce la un echilibru asem\u0103n\u0103tor celui primordial, adic\u0103 \u201erepaos\u201d. Dac\u0103 spa\u0163iul se contract\u0103, timpul se dilat\u0103: \u201eTimpul mort \u015fi-ntinde trupul \u015fi devine ve\u015fnicie\u201d. A\u015fadar, \u201erepaos\u201d din Luceaf<\/em>\u0103ru<\/em>l <\/em>este \u201enoaptea nefiin\u0163ei\u201d din Scrisoarea I. <\/em>Acum, \u201etotul cade, totul tace\u201d, \u00eenceteaz\u0103 toate vibra\u0163iile (spanda), <\/em>amu\u0163esc toate sunetele (nada) <\/em>\u015fi <\/em>\u201ere\u00eencepe eterna pace\u201d.[10]<\/p>\n

\n\u00cen traducerea bengalez\u0103 a Luceaf<\/em>\u0103rulu<\/em>i, <\/em>am folosit termenul tandava <\/em>(dansul lui Siva) pentru \u201echaos\u201d \u015fi nivrti <\/em>(\u00eencetare sau \u00eentoarcere, care impune epuizarea energiei interne) pentru \u201erepaos\u201d, fiindc\u0103 a\u015fa ne-a sugerat lectura poeziei. Ulterior, confrunt\u00e2nd poezia lui Eminescu cu cosmgonia din Legile lui Manu, <\/em>am descoperit, spre marea noastr\u0103 uimire, c\u0103 \u00een versul I, 53, citat mai sus, se folose\u015fte verbul ni-vrt <\/em>(din care deriv\u0103 substantivul nivrti) <\/em>\u00een acela\u015fi context. Eminescu ne-a vorbit \u00een limbajul lui Manu.<\/p>\n

Note<\/em><\/p>\n

\n1.Aceast\u0103 observa\u0163ie am semnalat-o \u00een articolul nostru \u201eGramatica sanscrit<\/em>\u0103 mic\u0103\u201d<\/em> a lui Fr. Bopp \u00een traducerea lui Eminescu, <\/em>publicat \u00een Caietele Mihai Eminescu, vol. IV. <\/em>Bucure\u015fti, 1977.<\/p>\n

\n2. Viziunea cosmogonic\u0103 apare sub diverse forme \u00een diferite mituri \u015fi sisteme filozofice indiene, fiecare deosebindu-se de cel\u0103lalt sub un aspect sau altul. Ele nu <\/em>trebuie confundate, nici vreuna generalizat\u0103 ca o <\/em>cosmogonie indian\u0103.<\/p>\n

\n3. \u00centre numeroasele accep\u0163ii obi\u015fnuite ale cuv\u00e2ntului guna, <\/em>cele mai des \u00eent\u00e2lnite sunt \u201efir\u201d \u015fi \u201ecalitate\u201d sau \u201eatribut”. Cuv\u00e2ntul cap\u0103t\u0103 valoare semantic\u0103 specific\u0103 \u00een cadrul filozofiei Samkhya. Speciali\u015ftii occidentali \u00eel traduc, de obicei, ca \u201eatribut\u201d sau \u201ecalitate\u201d. \u00cen traducerea lucr\u0103rii Samkhya-karika <\/em>\u00een rom\u00e2ne\u015fte, Sergiu Al-George a folosit cuv\u00e2ntul \u201etendin\u0163\u0103\u201d pentru guna. <\/em>P\u0103trunz\u00e2nd \u00een esen\u0163\u0103, el a ajuns la cea mai fericit\u0103 solu\u0163ie din punct de vedere filozofic. Sinonimul \u201etendin\u0163\u0103\u201d pentru guna <\/em>este atestat \u015fi \u00een lucr\u0103rile lui S. Radhakrishnan. Dar natura fiind conceput\u0103 ca o urzeal\u0103 din \u00eempletirea celor trei \u201efire\u201d, \u201etendin\u0163\u0103” nu reproduce aspectul plastic al termenului sanscrit. Prin urmare, guna, <\/em>ca mul\u0163i al\u0163i termeni sanscri\u0163i, este intraductibil.<\/p>\n

\n4. Sattva<\/em>-\u201etendin\u0163\u0103 de luminozitate \u015fi bun\u0103tate, aduc\u0103toare de pl\u0103ceri \u015fi fericire\u201d; rajas \u2013 <\/em>\u201etendin\u0163\u0103 de activitate, aduc\u0103toare de nepl\u0103cere \u015fi suferin\u0163\u0103\u201d; tamas \u2013 <\/em>\u201etendin\u0163\u0103 de absurditate, generatoare de confuzii \u015fi depresiune psihic\u0103\u201d – S. Al-George, ibid.<\/em><\/p>\n

\n5. Subcapitolul Filozofia indic<\/em>\u0103 <\/em>al lucr\u0103rii lui Hegel se bazeaz\u0103, dup\u0103 m\u0103rturia autorului, pe o lucrare englez\u0103 a lui H.T. Colebrooke din 1823. Nu avem acest text englezesc la \u00eendem\u00e2n\u0103, dar textul filozofului german d\u0103 informa\u0163ii incomplete, confuze, uneori chiar gre\u015fite. Ambele texte fiind dep\u0103\u015fite din punct de vedere al studiilor indianistice, nu este cazul s\u0103 analiz\u0103m inexactit\u0103\u0163ile lor. Ele reprezint\u0103 oarecum confuziile epocii. Re\u0163inerile pe care le-a avut Hegel, \u015fi nu numai el, fa\u0163\u0103 de filozofiile orientale, au fost, de fapt, re\u0163ineri fa\u0163\u0103 de ceea ce s-a \u015ftiut atunci \u00een Europa despre ele. Cele dou\u0103 texte au acum doar valoare istoric\u0103. Am dori totu\u015fi s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra no\u0163iunii de care ne-am ocupat mai sus. De\u015fi Hegel men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 autorul englez traduce guna <\/em>prin \u201ecalitate\u201d, el prefer\u0103 s\u0103-l traduc\u0103 \u201emoment\u201d, termen cu totul nepotrivit. Fiindc\u0103 momentele nu pot fi dec\u00e2t succesive, pe c\u00e2nd cele trei guna <\/em>sunt coexistente. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Hegel traduce rajas <\/em>prin \u201eur\u00e2\u0163enie\u201d, dup\u0103 foulness <\/em>englezesc citat \u00een parantez\u0103. Cu toate c\u0103 acest sinonim este atestat \u00een unele dic\u0163ionare sanscrite-engleze de mare prestigiu, nu suntem de acord cu aceast\u0103 traducere.<\/p>\n

\n6. Filozoful indian nu subliniaz\u0103 termenii sanscri\u0163i \u00een textul englezesc. Sublinierile lor din acest citat, precum \u015fi cele care vor urma, sunt ale noastre. Prima parte a textului reprezint\u0103 traducerea Imnului Crea<\/em>\u0163iu<\/em>nii <\/em>\u015fi <\/em>a doua parte constituie comentariul asupra-i. Izvorul acestei traduceri a prezentat o problem\u0103 serioas\u0103 pentru c\u00e2teva decenii. Deoarece textul arat\u0103 ca o noti\u0163\u0103 de curs, p\u0103rerea general\u0103 a fost \u00een favoarea atribuirii paternit\u0103\u0163ii traducerii lui Albrecht Weber, care pe atunci \u0163inea cursuri despre Rgveda <\/em>la Universitatea din Berlin. Acum c\u00e2\u0163iva ani, C. Poghirc a descoperit sursa traducerii \u00eentr-o oper\u0103 a lui F. Max M\u00fcller. Traducerea, \u00een versuri, nu \u00een proz\u0103 ritmat\u0103, a\u015fa cum crezuse Perpessicius, a fost realizat\u0103 de Max M\u00fcller \u015fi a ap\u0103rut \u00een a sa Essays. I Band\u00a0 Beitrage zur vergleichenden Religionwissenschaft, <\/em>Leipzig, 1868.<\/p>\n

\n8. Traducerea \u00eei apar\u0163ine lui Mihai Ciurdariu.<\/p>\n

\n9. Imaginea ne trimite la concep\u0163ia de temperatura de zero grade absolut (gradul Kelvin), stare \u00een care moleculele unui gaz ar \u00eenceta s\u0103 se mi\u015fte.<\/p>\n

\n10.De\u015fi \u00een 1965 Al. Dima a semnalat \u00eempletirea intui\u0163iei poetice cu ,,g\u00e2ndirea lucid\u0103 a \u015ftiin\u0163ei\u201d \u00een poezia lui Eminescu (Motivul cosmic \u00een opera eminescian<\/em>\u0103<\/em>, <\/em>\u00een Studii eminesciene, <\/em>Bucure\u015fti, 1971,\u00a0 p. 135) \u015fi tot atunci Mihai Ciurdariu a atras aten\u0163ia asupra locului preocup\u0103rilor \u015ftiintifice \u00een g\u00e2ndirea \u015fi opera poetului rom\u00e2n (\u201eNemuritor <\/em>\u015fi rece”. Reflec\u0163<\/em>ii pe marginea interpret<\/em>\u0103rilor \u201eLuceaf\u0103rului”, <\/em>\u00een Revista de filozofie, <\/em>nr. 7\/1965, pp. 909-924), aceast\u0103 latur\u0103 a crea\u0163iei eminesciene n-a fost \u00eendeajuns cercetat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/p>\n

\n1.Al-George, Sergiu, Filosofia indian<\/em>\u0103 \u00een<\/em> texte, <\/em>ed. cit.
\n2.Bhose, Amita, A Kolto Kozmologiaja, <\/em>\u00een A H\u00e9t,<\/em> Bucure\u015fti, nov. 14, 1985, p. 12.
\n3.- Eminescu <\/em>\u015fi In<\/em>dia, <\/em>Ia\u015fi, 1978.
\n4.Eminescu, M., Opere, <\/em>Bucure\u015fti, vol. I, 1939; vol. II, 1943; vol. XIV, 1983.
\n5.S. Born, Max, The Restless Universe, <\/em>New York, 1951.
\n6. Frisch, Helmuth, Manuscrise germane ale lui Eminescu <\/em>(2276 II; 2286), \u00een Caietele Mihai Eminescu, vol. VI, <\/em>Bucure\u015fti, 1985, pp. 15-33. \u00cen acest context, vezi Cosmogonie der Inder, <\/em>pp. <\/em>21-23.
\n7. Griffith, Ralph, T.H., The Hymns of the Rgveda <\/em>(trad. engl.), ed. cit.
\n8.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hegel, G.W.F., Prelegeri de istorie a filozofiei, <\/em>vol. I, Berlin, 1833, trad. rom. D.D. Ro\u015fca, Bucure\u015fti, 1963.
\n9.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Manava-dharma sastra. The Code of Manu. Original Sanskrit text, <\/em>ed. cit.
\n10. Max, M\u00fcller, F., Hymns of the Rigveda in the Samhita and Pada texts, <\/em>vol. II, London, 1877.
\n11. Mookerjee, Ajit \u015fi Khanna, Madhu, The Tantric Way, <\/em>London, 1977.
\n12. \u00a0Noica, Constantin, Hegel \u00een manuscrisele germane ale lui Eminescu,<\/em> \u00een Caietele Mihai Eminescu<\/em>, vol. VI, Bucure\u015fti, pp. 55-58.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[text ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een Revista de filozofie, Bucure\u015fti, tom XXXIII, nr. 3, mai-iunie 1986, pp. 224-231] (restitutio) de Amita Bhose \u201eDin chaos, Doamne, -am ap\u0103rut \u015ei m-a\u015f \u00eentoarce-n chaos… \u015ei din repaos m-am n\u0103scut, Mi-e sete de repaos.” Cu ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd am tradus Luceaf\u0103rul \u00een bengali, ne-am \u00eentrebat ce \u00eenseamn\u0103 \u201echaos” \u015fi \u201erepaos\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,507,50],"tags":[40,1113,1147,545,1119],"class_list":["post-4021","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-26","category-restitutio","tag-amita-bhose","tag-critica","tag-egophobia-26","tag-mihai-eminescu","tag-restitutio"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-12R","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4021","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4021"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4021\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4287,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4021\/revisions\/4287"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}