de Igor Ursenco<\/p>\n
1. GENEALOGIA EGREGORULUI. MENTAL ORI SPIRITUAL?<\/p>\n
MEMENTO: \u00cen eseul de fa\u0163\u0103 voi avansa \u00een c\u00eempul literar-artistic no\u0163iunea de \u201eegregor\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103-mi ostenesc demersul pentru a o motiva, din simplul motiv c\u0103 se \u00eenscrie firesc \u00een tradi\u0163iile culturale \u015fi literare anterioare, deja consacrate: ascenden\u0163a mistic\u0103 a faraonilor egipteni, sefirotul kabalistic evreiesc sau pa\u00efdeuma greac\u0103 antic\u0103, de exemplu,\u00a0 r\u0103spund cu nume diferite la acest concept pseudo-energetic mental cu extindere planetar\u0103. O referin\u0163\u0103 modern\u0103 a acestei teme poate fi identificat\u0103 \u00een \u201epseudoreligia bokononist\u0103\u201d inventat\u0103 de Kurt Vonnegut [1].<\/p>\n \nAspectul lingvistic al acestei teorii fost preluat \u015fi perpetuat, \u00eenc\u0103 din tradi\u0163ia upani\u015fadelor, cu cea mai mare fertilitate \u00een spa\u0163iul german. \u201eA-fi-\u00een-lume nu \u00eenseamn\u0103 a fi efectiv \u00een contact cu toate lucrurile care constituie lumea; ci \u00eenseamn\u0103 a fi \u00eentotdeauna familiar cu o totalitate de semnifica\u0163ii, cu un context referen\u0163ial\u201d (Martin Heidegger). Dar nici spiritul nu e r\u0103stignit \u00eentr-un spa\u0163iu geografic pre(de)finit, ci se materializeaz\u0103 printr-un necontenit an-denken<\/em> ( cu sens de \u201evag\u0103 aducere aminte<\/em>\u201d, \u201erememorare<\/em>\u201d) heideggerian. De acum \u00eencolo nu mai putem lua de-a gata, f\u0103r\u0103 efort supra-uman, \u201eexperien\u0163a apartenen\u0163ei noastre \u015fi a operei la acel orizont al con\u015ftiin\u0163ei comune care e reprezentat de limbajul \u00eensu\u015fi \u015fi de tradi\u0163ia ce se continu\u0103 \u00een el\u201d (Gadamer, \u201eAdev\u0103r \u015fi metod\u0103\u201d).<\/p>\n \nLa teoreticienii francezi, \u00een schimb, poate fi remarcat\u0103 acea abilitate notorie de a \u00eencorpora firesc \u00een discursul \u015ftiin\u0163ific orice avans \u00een presupozi\u0163iile culturale. Nu la acela\u015fi psihokosmos abisal [2] se referea oare Jean Cohen c\u00eend \u00ee\u015fi preciza contururile unei Teorii a Poeticit\u0103\u0163ii, afirm\u00eend c\u0103\u00a0 \u201efantoma, spectrul, z\u00eena sau demonul nu mai sunt simple lucruri \u00een lume, ci (\u2026) lucruri-lume. Structur\u0103 comun\u0103 oric\u0103rei entit\u0103\u0163i poetice \u015fi care define\u015fte structural poeticitatea\u201d (Jean Cohen, \u201eLe Haut Langage. Theorie de la Poeticite\u201d)?!?<\/p>\n \nReplica suprem\u0103 a literaturii rom\u00e2ne \u2013 dat\u0103 tuturor tradi\u0163iilor pomenite aici \u2013 trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een versul arhetipal<\/em> din Antologia de texte populare \u00een selec\u0163ia lui Lucian Blaga: \u201eS-a \u00eentors \u00een lume-o stea. \/ Mi-s m\u00eeinile arse de ea\u201d. La fel, cele mai pre\u0163ioase texte populare de factur\u0103 budist\u0103 \/ tibetan\u0103 (\u201eMiori\u0163a\u201d sau \u201eMe\u015fterul Manole\u201d). Dintre pu\u0163inii autori care slujesc marele egregor trans-planetar a\u015f invoca pe Eminescu (\u201eS\u0103rmanul Dionis\u201d, \u201eOndina\u201d-fantazie, \u201eMure\u015fanu\u201d, \u201ePovestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele\u201d), Blaga (\u201eBoal\u0103\u201d, \u201eSt\u0103 \u00een codru f\u0103r\u0103 slav\u0103\u201d), Arghezi (\u201ePe ploaie\u201d, \u201eMorgenstimmung\u201d, \u201eDesc\u00eentec\u201d, \u201eEvolu\u0163ii\u201d), Gr. Vieru (\u201eF\u0103ptura mamei\u201d, \u201eT\u0103cerea mamei\u201d, \u201eM-a strigat cineva?\u201d, \u201eV\u00eentu-n care zbor\u201d, \u201eDar mai \u00eent\u00eei\u201d), Cezar Iv\u0103nescu (\u201eAmintirea paradisului\u201d) sau Adrian Popescu (\u201eArsura\u201d). Dar acest aspect – primordial pentru o istorie complet\u0103 a literaturii scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 – merit\u0103 o dezbatere aparte!<\/p>\n 2. FOR\u0162A \u015eI LIMITELE EGREGORULUI<\/p>\n MEMENTO: \nA\u015fadar, orice curent, mod\u0103 literar-artistic\u0103 va r\u0103spunde, ini\u0163ial, la apelul unei \u201econgrega\u0163ii psihice\u201d temporare (descris\u0103 sugestiv de Gustav de Bonne \u00een sclipitoarea sa \u201ePsihologie a maselor\u201d), care, treptat, cap\u0103t\u0103 o autonomie autarhic\u0103 de \u201eegregor\u201d temporal \u015fi spa\u0163ial absolut1. Acesta din urma \u00eei \u00een-robe\u015fte \/ \u201e\u00eenghite\u201d\/ actualizeaz\u0103<\/em> pe to\u0163i poten\u0163ialii lui practican\u0163i solemni, \u201eslujitori\u201d \u00eenvedera\u0163i ori simpli admiratori care cocheteaz\u0103 sporadic cu manifest\u0103rile lui. Formele de manifestare se pot \u00eencadra de la autoritar\u0103 suraveghere \u00eeng\u0103tuit\u0103. Perioada de influen\u0163\u0103 poate fi nelimitat\u0103 sau at\u00eeta timp c\u00eet nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 de sub tutela suzeran\u0103 a sa. Anume \u00een sensul definit aici voi utiliza, pe parcursul eseului, termeni ca \u201easimilare<\/em>\u201d, \u201eparadigm\u0103<\/em>\u201d sau \u201eentuziast<\/em>\u201d (de la gr. en-theo-sias<\/em>: \u201c\u00een-dumnezeire\u201d).<\/p>\n \n\u201eGenera\u0163ia optzecist\u0103\u201d \u00een discu\u0163ie, de exemplu, nu face dec\u00eet pe placul Golemului cultural extins, pe care l-a creat con\u015ftient \u2013 \u015fi, deci, poten\u0163at \u2013 prin for\u0163a topicii literare \u015fi a viziunii artistice reunite. Astfel, a\u015fa-zi\u015fii promotori ai genera\u0163iei optzeciste care se identific\u0103, pe plan interna\u0163ional, formulei post-moderniste, devin la nivel incon\u015ftient \u2013 ca oricare entitate literar\u0103 dornic\u0103 de afirmare \u2013 robi\u0163i acestui egregor1, care nu le permite s\u0103 avanseze \u00een alte spa\u0163ii culturale, existente sau virtuale!<\/p>\n \nB\u0103t\u00eend insistent, ca Ivan Turbinc\u0103 la Por\u0163ile raiului \u015fi iadului terestru post-decembrist, Dorin Ploscaru r\u0103zbate, adesea, dincolo de samsara<\/em> (roata vie\u0163ii) rotitoare a tradi\u0163iei culturale rom\u00e2ne\u015fti, ca s\u0103 materializeze \/ actualizeze<\/em>, eminescian, m\u00eentuirea eschatologic\u0103 [3] obsesiv\u0103, am\u00eenat\u0103 \/ tergiversat\u0103<\/em> \u2013 de c\u0103tre \u201cegregorul\u201d cultural, conturat \u00eentr-o existen\u0163\u0103 anterioar\u0103. Numai printr-o fals\u0103 perspectiv\u0103 a ra\u0163iunii3 (\u201erefac pe r\u00eend, mental\u201d) poetul cite\u015fte, r\u0103sfoie\u015fte \u201ecartea de munc\u0103\u201d ca pe \u201ecel mai complet roman\u201d \u015fi \u00ee\u015fi permite s\u0103 \u00eei fie \u201eexplicat arborele genealogic. pelerinajul\/ meu \u00eentr-o lume str\u0103in\u0103, ostil\u0103. \/ aici \u00eemi este scris\u0103 via\u0163a \u015fi ora\u015fele importante. \/ numele so\u0163iei \u015fi al copiilor. \/ studiile, v\u00eersta. Salariul\u201d (\u201eEchimozele faciale ale drumului t\u0103u\u201d).<\/p>\n \nOr, trebuie s\u0103-i dam dreptate lui Levi-Strauss c\u00eend afirm\u0103: \u201epentru a atinge realitatea trebuie, mai \u00eent\u00eei, s\u0103 repudiem experien\u0163a\u201d. Numai c\u00eend poetul va putea s\u0103 \u201eintre \u00een deriv\u0103 \/ flux \u015fi reflux\u201d (\u201ePerioada de diviziune, recluziune\u201d), ori va aprecia cum \u201ese descompune substan\u0163a s\u00eengelui (\u201eOblomovizare transversal\u0103\u201d) prin \u201ecuget\u0103ri frontispiciale\u201d (anima [4]?) va \u00een\u0163elege \u201ea\u015fezarea inexact\u0103 a lucrurilor\u201d (Bor\u015fa e a\u015fa o pas\u0103re\u2026) \u015fi \u201epasionat\u0103 rut\u0103, sinusoid\u0103 a trecerii \/ venirii mele din lumea de dincolo \u00een lumea \/ aceasta\u201d (\u201eEchimozele faciale ale drumului t\u0103u\u201d).<\/p>\n \nSpiritul poetului (dar cine \u015ftie dac\u0103 nu mai degrab\u0103 a preotului practicant?) Dorin Ploscaru, prins \u00een mrejele trupului (temni\u0163ei p\u0103m\u00eente\u015fti?) \u201esimte\u201d c\u0103 \u00ee\u0163i face bine \u201es\u0103 pa\u015fti iarba care o cuno\u015fti\u201d (\u201eStare de gra\u0163ie). \u00cenc\u00eet \u2013 a\u015fa cum afirm\u0103 \u00een textul \u201ePianul cu fulare\u201d \u2013 \u201estil f\u0103r\u0103 stil devine stil\u201d-ul unui egregor <\/em>cultural \u015fi spa\u0163ial mult mai vast \u015fi mai deplasat de la geografia accesibil\u0103 orizontului de lectur\u0103 con\u015ftient: \u201ea\u015fezarea inexact\u0103 \/ a lucrurilor\u201d (\u201eBor\u015fa e a\u015fa o pas\u0103re\u2026\u201d).<\/p>\n \nA\u015fa cum afirma undeva Costion Nicolescu, \u201es-ar p\u0103rea c\u0103 destinul omului se joac\u0103 \u00eentre un acas\u0103 originar \u015fi un acas\u0103 eschatologic (\u2026). Condi\u0163ia noastr\u0103 ontologic\u0103 \u015fi destinul nostru normal sunt acelea de a fi cet\u0103\u0163eni ai raiului\u2026\u201d. Am putea identifica, \u00een cartea de fa\u0163\u0103, contururile imprecise \u015fi surprinz\u0103toare ca \u201ebra\u0163ele unui diapazon\u201d (\u201eDou\u0103 baghete sub\u0163iri…\u201d) ale c\u00eetorva egregore<\/em> epidermice, de suprafa\u0163\u0103, dar \u015fi oculte, mult mai influente \u015fi mai violente dec\u00eet ar putea b\u0103nui oricare autor: \u00een momentul c\u00eend pune pariul artistic \u201eoriginal\u201d \u00een fa\u0163a foii imaculate el de fapt devine unul \u201eoriginar\u201d. \u00cen zelul lor f\u0103r\u0103 scrupule, aceste energii condensate emulante \u00eencearc\u0103 s\u0103 in-formeze<\/em> (adic\u0103 s\u0103-i dea propria lor \u201cform\u0103\u201d) \u201ejum\u0103tatea de inim\u0103 ro\u015fie (\u015fi) jum\u0103tatea de inim\u0103 neagr\u0103\u201d (\u201eBor\u015fa e a\u015fa o pas\u0103re\u2026\u201d) a ego-ului auctorial principal p\u00een\u0103 la depersonalizarea lui complet\u0103.<\/p>\n 3. UN INTRUS ROMANTIC STRECURAT \u00ceN COHORTA OPTZECIST\u0102<\/p>\n MEMENTO: \nComentariile literare entuziaste care s-au gr\u0103bit s\u0103-l asimileze pe Dorin Ploscaru egregorului optzecist (paradigmei post-moderniste?!) [5] nu sunt departe de a comite \u2013 \u015fi m\u0103 refer la cea de-a cincea carte a sa (\u201ePe\u015ftele albastru\u201d, Editura Axa, 2005) \u2013 dou\u0103 erori, dup\u0103 mine, structurale: una – optim\u0103<\/em> \u015fi cealalt\u0103 – optimist\u0103<\/em>. (Nu sunt sigur dac\u0103 autorul \u00eensu\u015fi este con\u015ftient de acest lucru!).<\/p>\n \nNumele unor autori (\u201eaugustindoman, gelludorian, nicolaescheianu, horiabernea, danielcorbu, mirceaoliv\u201d etc.) accepta\u0163i de paradigma optzecist\u0103<\/em>, risipite prin cele 48 de texte plasate sub zodia \u201esacrului \u015fi profanului<\/em>\u201d (Mircea Eliade), nu sunt invocate doar de dragul ritualului tacit (pe care \u015fi-l fac reciproc, adesea nejustificat, autorii genera\u021bioni\u015fti), dar, mai degrab\u0103, izvor\u00eete dintr-o anxietate nedisimulat\u0103 a nelini\u015ftii ancestrale: \u201edoar prietenia cu c\u00eeinii te mai \u0163ine treaz\u201d \u00een acest vacarm \u015fi \u201evenirea prietenilor de la mari dep\u0103rt\u0103ri\u201d (\u201eBor\u015fa e a\u015fa o pas\u0103re\u2026\u201d).<\/p>\n \nPrintr-un lapsus genealogic demn de a gestiona un caz psihanalitic \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, adev\u0103ra\u0163ii mentori care \u00eei \u0163in \u201ede ur\u00eet, de frig \u015fi de foame (\u2026) \u015fi de lacrimi de p\u00eeine\u201d (\u201eAm patruzeci de ani \u015fi nu m-am \u00eent\u00eelnit cu America pe strad\u0103\u201d), o m\u0103rturise\u015fte \u00eensu\u015fi Dorin Ploscaru, sunt (metafizicienii) \u201eVasile Voiculescu, Daniel Turcea \u015fi Aurel Dumitra\u015fcu\u201d. Iar multtr\u00eembi\u0163atul \u201eprocedeu al intertextualit\u0103\u0163ii\u201d, afi\u015fat mai pu\u0163in ostentativ de c\u0103tre Ploscaru fa\u0163\u0103 de congenerii s\u0103i, parcurge drumul invers celui propus de Julia Kristeva [6] pentru autorii post-moderni\u015fti: \u015fi anume spre\u2026 intersubiectivitatea autoafectiv\u0103<\/em>, proprie romanticilor.<\/p>\n \n\u00cen acela\u015fi context, prozaicul \u00eenvederat \u015fi fragmentarul existen\u0163ial, ca alte toposuri recognoscibile (\u201ematrice stilistic\u0103\u201d, ar spune Lucian Blaga) ale optzecismului rom\u00e2nesc, constituie expresia unei tehnici literare superficiale, mim\u00eend doar anecdotica realit\u0103\u0163ii [7].<\/p>\n \nDe sub epiderma fardat\u0103 (optzecist) a textelor din \u201ePe\u015ftele albastru\u201d, st\u00eercesc obsesiv r\u0103nile spiritului<\/em> dezgolit, care nu se con-formeaz\u0103<\/em> (adic\u0103 refuz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 \u201cforma\u201d) tiparului \u00eempietrit al realit\u0103\u0163ii, v\u0103zut prin spectrul [8] aerisit postmodern. \u00cen consecin\u0163\u0103, ego-ul auctorial este asimilat (\u201eactualizat\u201d) de egregorul romantic<\/em>. Performan\u0163a str\u0103lucitoare a lui Figaro de a sluji, \u00een acela\u015fi timp, la doi st\u0103p\u00eeni, \u00een cazul artistic al lui Ploscaru devine \u201emisiune imposibil\u0103\u201d (ca s\u0103 fac trimitere la numele unui triptic cinematografic av\u00eendu-l ca protagonist pe actorul englez Tom Cruise).<\/p>\n \nUrm\u0103rind logica lui Hegel din \u201eEstetica\u201d sa, care r\u0103m\u00eene perfect valabil\u0103 pentru structurarea volumului \u201ePe\u015ftele albastru\u201d: \u201eSe desface (amintita) uniune clasic\u0103 a interiorit\u0103\u0163ii \u015fi a fenomenului exterior, (spiritul absolut) refugiindu-se \u00eenapoi \u00een sine. Acesta e tipul formei romantice<\/em> a artei, pentru care \u2013 con\u0163inutul ei pretinz\u00eend, din cauza liberei lui spiritualit\u0103\u0163i, mai mult dec\u00eet poate oferi reprezentarea lui cu elemente exterioare \u015fi corporale \u2013 forma devine un CE exterior mai indiferent\u201d (Hegel, \u201eEstetica\u201d, capitolul \u201eDezvoltarea idealului \u00een formele particulare ale frumosului artistic\u201d). Ploscaru nu prea are spa\u0163iu de manevr\u0103 in c\u00eempul textual: \u201edivina\u0163ia formelor\u201d e un \u201eEfect placebo\u201d (vezi textul cu acela\u015fi nume). Anume \u201cegregorul romantic\u201d 1 e cel responsabil pentru enun\u0163urile deghizate \u00een hain\u0103 hiperionic\u0103, ca \u00een exemplele de mai jos:<\/p>\n \u201edup\u0103 ce m-am trezit din somnul acela sau \u00een somn\u2026\u201d <\/em> \u201eeu vreau lini\u015fte \u015fi-un pahar de outside \u00eencins\u201d<\/em> \u201euscat e cerul gurii uscat\u0103 e \/ noaptea. Limba inimii tale ca o c\u00eerp\u0103 \/ alb\u0103 de pace aninat\u0103-ntr-un b\u0103\u0163\u201d<\/em> \u201edin parbriz se vedea ca de pe un ecran \/ panoramic realitatea \/ r\u00eeurile, mun\u0163ii \u00eentineri\u0163i, viiile vie\u0163ii\u201d<\/em> 4. ALTE EGREGORE ELEMENTARE<\/p>\n MEMENTO: Departe de a neglija \u201epresiunea timpului istoric \u015fi a grupului social\u201d sau \u201econstr\u00eengerile modelatoare impuse de codurile literare\u201d (I. Em. Petrescu, \u201eConfigura\u0163ii\u201d), \u201enucleul generativ\u201d al universului imaginar al poetului moldovean nu trebuie c\u0103utat, constatam mai sus, \u00een discursul genera\u0163ionist, ci \u00een valen\u0163ele unei epopei, prin excelen\u0163\u0103 cristice (\u201epe\u015ftele<\/em>\u201d este unul dintre simbolurile cre\u015ftinismului). Astfel c\u0103 enoria\u015fii de la Parohia \u201eSf\u00eenta Treime\u201d (Piatra Neam\u0163), unde predic\u0103 poetul-teolog, au fericita ocazie de a se purifica prin katharsis-ul religios originar, \u00eenaintea celui estetic! Pentru explica\u0163ie nu trebuie s\u0103 mergem prea departe, deoarece, a\u015fa cum constat\u0103 Dorin Ploscaru, \u201e\u00een fa\u0163a poeziei, iubirii \u015fi a mor\u0163ii r\u0103m\u00eei singur\u201d (\u201eSur\u00eesul ipochimen\u201d).<\/p>\n \nAdesea limitele palpabile ale egregorului ortodox<\/em> (iat\u0103 doar c\u00eeteva m\u0103rturii directe: \u201eiulienimihailiigavrili\u201d bizantini, p\u0103rin\u0163ii spirituali Voicescu, Calciu ori Creang\u0103, Arghezi, Mihai Ursachi \u015fi Nichita Danilov), risc\u00eend \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 degradeze \u00een unul protestant<\/em> (Rainer Maria Rilke, Hydn ori Louis Armstrong). Alt\u0103 dat\u0103, conturul volumului devine mai nuan\u0163at stilistic prin interferen\u0163a sui generis<\/em> a egregorului balcanic<\/em> (Hogea Nastratin, Caragiale, Ion Barbu, Goran Bregovi\u010d), complementat de cele \u201etrei vorbe de-a lui \/ Nichita nu trebuie sa fugi \/ de lumea Balcanilor\u201d (\u201ePianul cu fulare\u201d).<\/p>\n \nDar mai exist\u0103 o fa\u0163et\u0103 care nu mai poate r\u0103m\u00eene ascuns\u0103 \u2013 urmeaz\u0103 un triplu pleonasm \u2013 \u201eochiului critic ra\u0163ional\u201d: \u015fi anume matricea incon\u015ftient\u0103 a unui egregor slav<\/em>, suprapus\u0103 pe v\u00eerful piramidei structurale de c\u0103tre egregorele cultural-energetice invocate mai sus.<\/p>\n \nAstfel cum se explic\u0103 familiaritate obsesiv\u0103 cu personajul Oblomov sau numele de \u201eKatia\u201d \u015fi \u201eNata\u015fa\u201d? De unde aceast\u0103 intimitate canicular\u0103 cu \u201eAdieu Odessa\u201d sau cu \u201e peisajul antarctic\u201d \u015fi \u201eiernile siberiene\u201d (\u201eAm cunoscut foamea\u201d)?<\/p>\n \nCeva m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 invoc aici experien\u0163a karmic\u0103 a celor doi Nichita \u2013 St\u0103nescu \u015fi Danilov \u2013 care pot s\u0103 dea un exemplu remarcabil de cum \u201epo\u0163i s\u0103 locuie\u015fti limba rom\u00e2n\u0103\u201d \u00eentr-un mod fericit, chiar dac\u0103 \u00ee\u0163i curge s\u00eenge str\u0103in (mai exact \u201eslav\u201d: la cei doi poe\u0163i exemplari ai literaturii post-eminesciene) prin vine!<\/p>\n \nIat\u0103, de exemplu, textul \u201eColoana care nu sprijin\u0103 grinda\u201d care pare s\u0103 de seama, concludent, despre deosebirea pe care o f\u0103cea Lucian Blaga \u00eentre \u201emi\u015fcarea grav\u0103, anxioas\u0103 a spiritului slav din stepa f\u0103r\u0103 hotar\u201d \u015fi cea ondulatorie a \u201espa\u0163iului mioritic\u201d. Trebuie s\u0103 mai adaog c\u0103 poetul Ploscaru graviteaz\u0103 preponderent spre cea dint\u00eei?!? Dac\u0103 ar fi s\u0103 schimb\u0103m vocabulele \u201emedieval<\/em>\u201d prin \u201erus<\/em>\u201d \u015fi, respectiv, r\u00eeul \u201eMure\u015f<\/em>\u201d prin fluviul \u201eVolga<\/em>\u201d, ar rezulta un text de esen\u0163\u0103 … literar\u0103 rus\u0103. Antologic\u0103 \u2013 dar \u015fi ontologic\u0103 \u2013 prin excelen\u0163\u0103:<\/p>\n \u201eun menuet medieval \u00eentr-o diminea\u0163\u0103<\/em> Numai un sim\u0163 acut (precon\u015ftient? incon\u015ftient?) al limbii ruse \u2013 dac\u0103 ar fi s\u0103 urm\u0103rim logica lui Gadamer \u015fi Heidegger examinat\u0103 \u00een prima parte a studiului de fa\u0163\u0103 \u2013 i-a permis lui Dorin Ploscaru s\u0103 exprime sentimentul exact al femeilor care \u201estau izmenite<\/em> (cu sens de \u201etransfigurare\u201d) \u00een fa\u0163a telenovelei numite surprize, surprize\u201d (\u201eBor\u015fa\u2026\u201d) ori s\u0103 coaguleze un necrolog poetic i-real din utilizarea sensului transcendental al cuvintelor de origine slav\u0103 \u00een textul \u201eBejanie\u201d (alt cuv\u00eent de origine slav\u0103, cu sens de \u201eexil spiritual\u201d, peregrinare, ini\u0163iere supra-terestrial\u0103 a duhului)…<\/p>\n \nSe \u00eentrevede o dorin\u0163\u0103 obscur\u0103 la Dorin Ploscaru pentru a fi \u201e\u00eengropat\u201d \u00een oceanul slav [9], n\u0103zuin\u0163\u0103 tr\u0103dat\u0103 \u015fi de utilizarea aproape obsesiv\u0103 a cuvintelor din limba rom\u00e2n\u0103 venite prin filier\u0103 slav\u0103 [10], cum ar fi: j\u0103lanie<\/em> (dorin\u0163\u0103 amestecat\u0103 cu jale, durere inexprimabil\u0103), grijanie<\/em> (termen ambivalent care presupune, al\u0103turi de sensul, eclesiastic, de \u201cevlavie\u201d \u015fi cel de \u201e\u00eenjur\u0103tur\u0103\u201d), podgorii<\/em> (poalele mun\u0163ilor), calea\u015fc\u0103, uli\u0163e, pop\u0103, tain\u0103 <\/em>etc… (Vezi \u015fi limbajul utilizat \u00een culegerea statistic\u0103 a Academiei de \u015etiin\u0163e din Republica Moldova: \u201eRecens\u0103m\u00eentul Moldovei \u00een epoca feudalismului\u201d, sec. XVII).<\/p>\n 5. UN CAZ DE TOPIC\u0102 A METEMPSIHOZEI LITERARE<\/p>\n MEMENTO: Doresc s\u0103 comentez complementar \u2013 \u015fi s\u0103 trec peste \u2013 experien\u0163a mea proprie cu volumul lui Dorin Ploscaru, similar\u0103, p\u00een\u0103 la un anumit prag senzitiv, cu cea invocat\u0103 de c\u0103tre Carl Gustav Jung la lecturarea romanului \u201eUlysses\u201d de James Joyce.<\/p>\n \nAcum nu a\u015f fi \u00een stare s\u0103 indic care pagin\u0103 \u201cm-a f\u0103cut s\u0103 adorm\u201d, de c\u00eete ori sau care text mi-a deconectat aten\u0163ia, activ\u00eendu-mi \u201etrenul de g\u00eenduri incon\u015ftient pe care con\u015ftiin\u0163a doar mi l-ar fi tulburat\u201d (vezi eseul lui Carl G. Jung, \u201eUlysses: A Monologue\u201d). Dar odat\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 iner\u0163ia vizual\u0103, un lucru \u00eel \u015ftiu cu siguran\u0163\u0103: am parcurs \u2013 recunosc \u2013epopeea ini\u0163iatic\u0103 a lui Dorin Ploscaru, \u201ePe\u015ftele albastru\u201d, cu sentimentul ciudat c\u0103 voi \u00eent\u00eelni, la prima lectur\u0103, pe alter ego-ul s\u0103u, Fiodor Dostoievski [11].<\/p>\n \nMai rar la poe\u0163ii rom\u00e2ni, al\u0103turi de grija pentru estetic, preocuparea obsedant\u0103 pentru eticul \u015fi ecologia spiritului, ca \u015fi pentru parousia<\/em> (m\u00eentuirea)3 prin Logos<\/em> (cuv\u00eent divin, spirit \u00eentruchipat) a Patriei.<\/p>\n \n\u201ePrin dan\u0163ul trecerii\u201d poetul nu va putea s\u0103 nu re\u0163in\u0103, desigur, \u201eretezarea aceasta brutal\u0103 \/ un soi de alte anotimpuri\u201d (\u201eOblomovizare transversal\u0103\u201d) reg\u0103sindu-se \u201e\u00een vechile valize\u201d prin intermediul lui Eminescu sau Cioran, dar mi se pare c\u0103 schema perfect valabil\u0103 \u00een cazul lui Ploscaru e activat\u0103 de egregorul cre\u015ftin ortodox,<\/em> specific dostoievskian [12].<\/p>\n \nDe ce nu Eminescu (la care face referiri intertextuale obsedante) sau Cioran (de care e legat din punct de vedere geografic)? Primul, un pan(pro)teist, care nu credea – ca \u015fi Salvador Dali – c\u0103 va muri vreodata definitiv (\u201eTimpul tornadelor\u201d); cel de-al doilea care nu era \u00een stare s\u0103 \u201eschimbe Rom\u00e2nia la fa\u0163\u0103\u201d prin a-teismul s\u0103u \u00eenvederat.<\/p>\n \nOric\u00eend Dorin Ploscaru putea activa\/poten\u0163a oricare dintre \u201etraseurile archetipale\u201d ale celor doi \u00eenainta\u015fi, dac\u0103 nu \u201ear fi \u00eenv\u0103\u0163at \/ lec\u0163ia (mor\u0163ii) de foarte mult timp\u201d (\u201eUrma mic\u0103 a pantofilor \u00een z\u0103pad\u0103\u201d), uneori zilnic (\u201eBejania\u201d), \u00eempreun\u0103 cu enoria\u015fii s\u0103i de la Piatra Neam\u0163. Aceea\u015fi repercusiune, r\u0103mas\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii, ca \u015fi lec\u0163ia tr\u0103it\u0103 la propriu pe propria piele de c\u0103tre Fiodor Dostoievski \u00een fa\u0163a e\u015fafodului (gra\u0163iat \u00een ultimul moment) sau pe c\u00eend \u00ee\u015fi scria romanul-premoni\u0163ie \u201eDemonii\u201d?<\/p>\n \n\u25ba\u00a0 Pentru Ploscaru, urmat \u00een preajm\u0103 de \u201cspiritul lui Dostoievski\u201d, poezia r\u0103m\u00eene \u201eca rug\u0103ciunea \u015foptit\u0103 \u00een \/ tain\u0103, ca pl\u00eensul ce r\u0103m\u00eene \/ prelins \u00eentre tine \u015fi Bl\u00eendul \/ Nazaritean\u201d, anume aceasta poezie cristoforic\u0103 poate \u201eschimba destine, macazuri, vie\u0163i \u015fi obiecte pierdute\u201d (\u201ePeisaj antarctic II\u201d);<\/p>\n \n\u25ba\u00a0 Pentru Ploscaru, secondat \u00eendeaproape de \u201espiritul lui Dostoievski\u201d, sufletele umane sunt ca ni\u015fte \u201etaini\u0163e \u015fi cufere secrete de ziduri monastice\u201d (\u201eZenitul \u015fi nadirul\u201d);<\/p>\n \n\u25ba\u00a0 Ploscaru, adulmecat obsesiv de c\u0103tre \u201espiritul omniprezent al lui Dostoievski\u201d, \u201ese \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu pruncii \/ cu noi-n\u0103scu\u0163ii iulienimihailiigavrili\u201d (\u201eAm patruzeci de ani\u2026\u201d). O paralel\u0103 nea\u015fteptat\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu pe care nu l-a frecventat vreodat\u0103 poetul din Piatra Neam\u0163: cre\u015ftinismul ortodox (sau \u201epravoslavnic\u201d 10, cum ar zice marele g\u00eenditor rus) nu e justificat cu pre\u0163ul unei lacrimi de copil \u2013 g\u0103sim undeva \u00een paginile romanului \u201eDemonii\u201d!<\/p>\n Dostoievski atunci \u015fi, acum, Ploscaru…<\/p>\n \n\u25ba\u00a0 Ambii fascina\u0163i de exorcismul real al Satanei, ca sa invoc doar dou\u0103 exemple:<\/p>\n \n1)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eoamenii be\u0163i de bucurie ai \/ l\u0103sat \u00een urm\u0103 p\u0103rinte\u201d;<\/p>\n 2) duhurile rele ai \/ scos, psaltironul nu s-a oprit din c\u00eentare\u201d (\u201eAm patruzeci de ani\u2026\u201d).<\/p>\n \nAmbele fragmente bazate pe ritualul cre\u015ftin r\u0103s\u0103ritean: \u201earuncam cu t\u0103m\u00eeie \u00eentr-o mul\u0163ime de oameni\u201d (\u201eCartoful cu muguri\u201d);<\/p>\n \n\u25baPloscaru, p\u0103\u015find aproape sincron al\u0103turi de spiritul omnipotent al lui Dostoievski. Ambii interesa\u0163i de \u201ecolonia penitenciar\u0103\u201d (\u201eZenitul \u015fi nadirul\u201d) \u015fi \u201epoli\u0163ia politic\u0103\u201d (\u201eTimpul tornadelor\u201d) etc.<\/p>\n \nSe poate citi poemul dramatic \u201eBejania\u201d prin prisma unui capitol \u00eentreg din romanul dostoievskian \u201eDemonii\u201d: \u201eMoartea lui Stepan Trofimovici\u201d. Similitudinea celor dou\u0103 texte cre\u015fte nest\u0103vilit, unde \u015fi unde, p\u00een\u0103 la identificare: desigur \u00een m\u0103sura \u00een care pare fireasc\u0103 al\u0103turarea lui Ulise animat ini\u021bial prin Homer \u015fi filtrat mai t\u00eerziu de c\u0103tre Joyce sau textul popular \u201eMe\u015fterul Manole\u201d \u015fi cel adaptat de c\u0103tre Blaga etc.<\/p>\n \nDe aici nu e dec\u00eet un pas p\u00een\u0103 la presupozi\u0163ia mea \u2013 \u00een\u0163eleas\u0103, mai degrab\u0103, ca un pariu cu propria intui\u0163ie dec\u00eet cu cititorii \u2013, conform c\u0103reia \u015fi cele patru c\u0103r\u0163i anterioare ale lui Dorin Ploscaru (pe care \u00eenc\u0103 nu le-am citit), vor fi trebuind s\u0103 graviteze sub figura protectoare a lui Dostoievski.<\/p>\n \nS\u0103 fie ea cea care i-a condi\u0163ionat\u00a0 \u201epaRUSIA literar\u0103\u201d (\u201eEchimoze\u201d) de a fi acceptat membru cu drepturi depline \u00een Uniunea scriitorilor din Rom\u00e2nia? Din p\u0103cate sau din fericire pentru cititori, nu am aici un r\u0103spuns plauzibil!<\/p>\n \nUn lucru e cert: dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 o voce distinct\u0103 \u00een genera\u0163ia lui \u015fi, mai larg, \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, Dorin Ploscaru va trebui s\u0103 o demonstreze prin c\u0103r\u0163ile pe care Dostoievski nu a reu\u015fit s\u0103 le scrie \u00een timpul s\u0103u acordat de Moire.<\/p>\n NOTE:<\/p>\n \n1. Pentru detalii a se vedea \u015fi studiul meu: Parabola unui \u201eGranfalloon\u201d rom\u00e2nesc (Ghid de modelare strategic\u0103 a Partidelor \u015fi Alian\u0163elor post-electorale) \nPentru detalii a se vedea \u015fi studiul meu: \u201cPleroma ortodox\u0103: \u00eentre polifonie \u015fi dogm\u0103?\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Igor Ursenco 1. GENEALOGIA EGREGORULUI. MENTAL ORI SPIRITUAL? MEMENTO: \u201eOdat\u0103 am \u015ftiut s\u0103 zbor, odat\u0103. Dovad\u0103 n-am, dar \u00eemi aduc aminte\u2026\u201d, [Adrian Popescu, \u201eArsura\u201d] \u00cen eseul de fa\u0163\u0103 voi avansa \u00een c\u00eempul literar-artistic no\u0163iunea de \u201eegregor\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103-mi ostenesc demersul pentru a o motiva, din simplul motiv c\u0103 se \u00eenscrie firesc \u00een tradi\u0163iile culturale […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,507],"tags":[1113,543,1147,359],"class_list":["post-4023","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-26","tag-critica","tag-dorin-ploscaru","tag-egophobia-26","tag-igor-ursenco"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-12T","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4023","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4023"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4023\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4280,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4023\/revisions\/4280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4023"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4023"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4023"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u201eOdat\u0103 am \u015ftiut s\u0103 zbor, odat\u0103. Dovad\u0103 n-am, dar \u00eemi aduc aminte\u2026\u201d,<\/em>
\n[Adrian Popescu, \u201eArsura\u201d]<\/p>\n
\n\u201eCum pute\u0163i voi, care sunte\u0163i vizibili, s\u0103 adora\u0163i lucruri invizibile?\u201d<\/em>
\n[Ioan Damaschinul]<\/p>\n
\n\u201ePu\u0163ini au fost cei care s-au putut face \u00een\u0163ele\u015fi de to\u0163i, chiar \u015fi dintre Sfin\u0163i. Unii se adreseaz\u0103 desfr\u00eena\u0163ilor, al\u0163ii se adreseaz\u0103 c\u0103lug\u0103rilor, unii nec\u0103rturarilor, al\u0163ii intelectualilor, arti\u015ftilor. Ace\u015ftia din urm\u0103 sunt cei mai dificili<\/em>\u201d
\n[Ierodiacon Savatie Ba\u015ftovoi, \u201e\u00cen c\u0103utarea aproapelui pierdut\u201d]<\/p>\n
\n(\u201e\u0163ia lombar\u0103 a istoriei\u201d)<\/p>\n
\n(\u201eprezent\u201d)<\/p>\n
\n(\u201e\u015fi fauna\u201d)<\/p>\n
\n(\u201eparbriz se vede\u201d)<\/p>\n
\n\u201cNoi to\u0163i (scriitorii – n. a.) am \u00abie\u015fit\u00bb din \u00abMantaua\u00bb lui Gogol\u201d, <\/em>
\n[Fiodor Dostoievski]<\/p>\n
\n\u00eensorit\u0103 a\u015fa ar ar\u0103ta inima mea ce nu<\/em>
\n\u00eenceteaz\u0103 s\u0103 zv\u00eecneasc\u0103 \u00een aceast\u0103 zi<\/em>
\nstucatura coloanelor praporilor lui<\/em>
\nhoriabernea (\u2026)<\/em>
\nmaria lui bucur din sasreghin<\/em>
\n\u015fi mure\u015ful de c\u00eempie, \u00eemi bucur\u0103 inima<\/em>
\nsunt cele mai dragi peisaje. al\u0103turi moc\u0103ni\u0163a<\/em>
\nt\u0103ietorilor de lemne curge la vale<\/em>
\ncu apa r\u00eeului mure\u015f\u201d.<\/em><\/p>\n
\n\u201ePatericul: la intrarea unui sat de tic\u0103lo\u015fi stau doi draci. <\/em>
\n\u00cen jurul m\u0103n\u0103stirii de cuvio\u015fi c\u0103lug\u0103ri nevoitori \u00eentru desav\u00eer\u015fire stau dou\u0103 mii\u201d<\/em>
\n[N. Steinhardt, \u201eJurnalul fericirii\u201d]<\/p>\n
\n2. Simone de Beauvoir, la care trimite un text din \u201ePe\u015ftele albastru\u201d, g\u0103sea \u201epoetic\u0103 o fantom\u0103\u201d (accep\u0163ia mai popular\u0103 pentru no\u0163iunea de \u201espirit\u201d) anume prin \u201efaptul c\u0103 ea nu este legat\u0103 de p\u0103m\u00eent, put\u00eend fi concomitent \u00een alt\u0103 parte\u201d (Simone de Beauvoir, L\u2019invitee);
\n3. Exprimat\u0103 prin grecescul \u201eparousia\u201d, termen utilizat, de altfel, \u015fi de c\u0103tre autorul textelor examinate aici (\u201eparusia \u00een…costumul acesta de \/ velur\u0103 neagr\u0103… \/ m\u0103 va prinde\u201d, \u201eEchimozele faciale ale drumului t\u0103u\u201d);
\n4. \u201eAnimus\u201d versus \u201eAnima\u201d, no\u0163iuni pe care Gaston Bachelard le prefer\u0103 \u00een locul \u201era\u0163iunii\u201d \u015fi \u201eintui\u0163iei\u201d;
\n5. Prozaicul \u015fi fragmentarul, textualismul \u015fi intertextualitea, invoc\u0103rile generationiste sunt doar c\u00eeteva toposuri recognoscibile \u00een efigia optzecismului rom\u00e2nesc
\n6. \u00cen textul frantuzoaicei de origine bulgar\u0103, enun\u0163ul este formulat dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201e\u00een locul no\u0163iunii de intersubiectivitate se instaleaz\u0103 cea de intertextualitate\u201d;
\n7. Sau \u201ematerialul evenimen\u0163ial\u201d, dac\u0103 e s\u0103 utilizez sintagma din taxonomia paradigmatic\u0103 a Ioanei Em. Petrescu, prin care autoarea clujean\u0103 \u00eel reduce la \u201ematerialul biografic, istorie \u015fi faptele diverse\u201d);
\n8. De la \u201cfantom\u0103\u201d<\/em>, sensul originar al cuv\u00eentului. Vezi \u015fi Nota 1;
\n9. Similar\u0103 cu cea a lui Eminescu din textele sale care r\u0103spund unui \u201cegregor romantic\u201d: \u201eMai am un singur dor\u201d ori \u201eSara pe deal\u201d;
\n10. Inclusiv limbile \u2013 s\u00eerb\u0103 a lui Goran Bregovi\u010d \u015fi bulgara natal\u0103 a Juliei Kristeva \u2013 pe care eu le consider \u201evariante lexicale\u201d \u00eencremenite \u00een tiparele vechi ale limbii slave, actualmente dep\u0103\u015fit\u0103 de limba rus\u0103 modern\u0103. Situa\u0163ie istoric\u0103 similar\u0103 cu cea a limbilor dacic\u0103 \u015fi albanez\u0103, invocat\u0103 de unii lingvi\u015fti rom\u00e2ni;
\n11. Dar nu \u00een sensul \u201econcordan\u0163ei\u201d, utilizat\u0103 \u00een cercetarea automatizat\u0103 a literaturii, \u015fi care presupune \u201eun dic\u0163ionar al tuturor elementelor (de obicei, cuvintelor) unui text, fiecare element put\u00eend fi prev\u0103zut cu frecven\u0163a sa \u00een text \u015fi cu toate contextele \u00een care el apare, pentru fiecare context indic\u00eendu-se locul exact \u00een care el apare\u201d (Solomon Marcus, \u201eInven\u0163ie \u015fi descoperire\u201d);
\n12. Poate era necesar\u0103 aici o nuan\u0163are a sensurilor topice \u00eenrudite semantic: \u201ebizantinismul\u201d, \u201eisiahismul\u201d sau \u201emasochismul\u201d?<\/p>\n