{"id":4062,"date":"2010-03-21T12:57:31","date_gmt":"2010-03-21T10:57:31","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=4062"},"modified":"2010-03-23T08:18:53","modified_gmt":"2010-03-23T06:18:53","slug":"autori-reprezentativi-ai-literaturii-germane-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=4062","title":{"rendered":"Autori reprezentativi ai literaturii germane din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

[Cosmin Dragoste – M\u0103rgele de sticl\u0103<\/em>, Editura Aius, Craiova, 2008]<\/p>\n

de Daniela Micu\n<\/p>\n

\nM\u0103rgele de sticl\u0103<\/em> este cel de-al doilea volum al lui Cosmin Dragoste. Acesta str\u00e2nge la un loc articole publicate \u00eentre anii 2000-2008 \u00een diferite reviste, lucr\u0103ri ce au ca numitor comun literatura german\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een direc\u0163ia c\u0103reia autorul \u015fi-a focalizat aten\u0163ia \u00eenc\u0103 din timpul studiilor universitare. Literatura german\u0103 din Rom\u00e2nia are, \u00eenainte de toate, un caracter politic; acesta a fost \u015fi unul dintre motivele care i-au atras pe cititorii occidentali \u015fi de care scriitorii germani din \u0163ara noastr\u0103 au \u015ftiut s\u0103 se foloseasc\u0103, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 era singura lor \u015fans\u0103 de a atrage aten\u0163ia asupra literaturii din est, \u015fi s\u0103 se apropie c\u00e2t mai mult de literatura occidental\u0103. Cartea ne prezint\u0103 doar c\u00e2\u0163iva dintre ace\u015fti scriitori, c\u0103rora li s-a recunoscut valoarea, de cele mai multe ori dup\u0103 ce \u00een prealabil au fost aplauda\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate. Cosmin Dragoste consemneaz\u0103: \u201eLiteratura german\u0103 din Rom\u00e2nia a fost denumit\u0103, de c\u0103tre unii critici, \u201ea cincea literatur\u0103 german\u0103\u201d (adic\u0103 al\u0103turi de cele din RFG, RDG, Austria \u015fi Elve\u0163ia). Titulatura, \u00een ciuda controverselor pe care le-a n\u0103scut (deoarece, \u00een mintea fiec\u0103ruia, se face o asociere cu \u201ea cincea coloan\u0103\u201d) confirm\u0103 statutul important dob\u00e2ndit de aceast\u0103 literatur\u0103. Iar faptul c\u0103 nu a r\u0103mas un fenomen marginal, exotic, provincial (precum literatura german\u0103 din America de Sud, Kazahstan, Ungaria, etc) a avut drept cauz\u0103 tocmai raporturile sinuoase dublu centrate.\u201d<\/p>\n

\nCiclul prezent\u0103rii acestor scriitori \u00eencepe prin analizarea personajului principal din cartea lui Franz Hodjak, Der S\u00e4ngerstreit, pe care \u00eel repereaz\u0103 \u015fi \u00een alte opere literare, \u00eenc\u00e2t se pune problema dac\u0103 acest personaj nu a existat, de fapt, \u015fi \u00een realitate. Dup\u0103 lecturarea acestui roman, am r\u0103mas cu o mare simpatie fa\u0163\u0103 de Klingsor, personajul romanului incredibil de bine construit, dar care din p\u0103cate nu s-a tradus \u00eenc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum nu a fost nici Grenzsteine. \u00cenainte de a trece mai departe, trebuie subliniat c\u0103 scriitura acestor autori se bazeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe realitatea istoric\u0103 din Rom\u00e2nia comunist\u0103, pe care fiecare o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 prin prisma propriilor percep\u0163ii \u015fi experien\u0163e.
\nCel de-al treilea capitol \u00eel aduce \u00een prim-plan pe Alfred Kittner, scriitor bucovinean, care \u00een timpul opresiunilor antisemite, a fost deportat \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i evrei din Bucovina, \u00een lag\u0103rele de peste Bug, de unde \u00eencepe s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie, cu luciditate, momentele petrecute acolo. \u201eKittner nu r\u0103m\u00e2ne niciodat\u0103 cantonat \u00een \u00eentunericul evenime\u0163ial. Momentele de maxim\u0103 tensiune se dizolv\u0103 rapid prin relat\u0103ri savuroase, care \u00eentrerup lan\u0163ul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor dramatice. Alfred Kittner c\u00e2\u015ftig\u0103, astfel, at\u00e2t \u00een veridicitate (construind prin roman o lume analog\u0103 celor tr\u0103ite) \u015fi, implicit, \u00een credibilitate (d\u00e2nd o \u015fi mai mare intensitate evenimentelor narate). Cum spuneam, scriitorul nu este niciodat\u0103 subiectiv, nu idealizeaz\u0103, nu trece nimic sub t\u0103cere. Nu acuz\u0103 unilateral. Pe l\u00e2ng\u0103 tor\u0163ionarii rom\u00e2ni \u015fi germani, inumani p\u00e2n\u0103 dincolo de o anumit\u0103 limit\u0103, exist\u0103 rom\u00e2ni \u015fi germani pentru care, dincolo de etnic, conteaz\u0103 doar umanitatea\u201d. Tot aici este rezumat\u0103 foarte bine istoria Bucovinei \u015fi problema antisemitismului de dup\u0103 \u201939. Cartea dezb\u0103tut\u0103 \u00een urm\u0103torul capitol apar\u0163ine lui Isak Wei\u03b2glas, tat\u0103l poetului Immanuel Wei\u03b2glas. Cosmin Dragoste spune despre Steinbruch am Bug. Bericht einer Deportation nach Transnistrien c\u0103 este un exemplar foarte rar, care nu-\u015fi revendic\u0103 virtu\u0163i literare, ea fiind mai degrab\u0103 un raport despre situa\u0163ia din lag\u0103re.<\/p>\n

\nTot tema deport\u0103rii apare \u015fi \u00een jurnalul lui Mirijam Korber Bercovici – Deportiert (Deportat\u0103). \u201eMirijam Korber probeaz\u0103 o maturitate de g\u00e2ndire incredibil\u0103 la numai 18 ani. Rafinamentul intelectual se combin\u0103 cu un umor fin, subtil, cu judec\u0103\u0163i de valoare juste, cu observa\u0163ii pertinente. La t\u00e2n\u0103ra Mirijam, via\u0163a este axat\u0103 \u00een special pe dimensiunea introspectiv\u0103. Este unul din rarele jurnale de acest gen \u00een care accentul cade preponderent pe scrutarea cu acribie a propriului univers de g\u00e2ndire \u015fi sim\u0163ire.\u201d O pies\u0103 literar\u0103, valoroas\u0103 mai ales din punct de vedere al informa\u0163iei cu caracter istoric, este \u015fi scrisoarea trimis\u0103 de evreica Klara Sch\u00e4chter fra\u0163ilor ein din America.<\/p>\n

\nAlfred Gong scap\u0103 prin diferite tertipuri de deportare \u015fi se autoexilieaza \u00een America. Poetul \u00eemparte \u015fi el soarta colegilor de genera\u0163ie \u2013 aproape necunoscut \u00een Rom\u00e2nia este primit cu bra\u0163ele deschise de c\u0103tre nem\u0163i. Autorul M\u0103rgelelor de sticl\u0103 spune despre lirica lui Gong ca \u201enu devine mistic\u0103 sau hermetic\u0103, precum a lui Paul Celan, fostul s\u0103u prieten. Nuan\u0163ele hermetice provin de la modalitatea de reinterpretare a lumii, de la permanentele \u015fanj\u0103ri \u00eentre paliere ontice (sacru-profan).\u201d Capitolul dedicat lui Alfred Gong este pres\u0103rat cu c\u00e2teva poeme ale scriitorului din care redau unul la \u00eent\u00e2mplare \u201eC\u00e2t cost\u0103 Manhattan-ul?\/ Visele sunt gratis. Cine viseaz\u0103 lucid\/ os\u0103 realizeze ceva\u201d. (\u201eGreenhorn blues\u201d)
\nAnemona Latzina autoarea volumelor de versuri Was man heute so dichten kann (Ed. Dacia,1971) \u015fi Tagebuchtage (Berkin, 1992), este o figura pitoreasc\u0103 \u015fi de mare impact pe scena literaturii germane din Rom\u00e2nia. Despre ea spune Richard Wagner c\u0103 e singura pe care o recunoa\u015fte ca predecesor \u00een cadrul acestui gen de literatur\u0103. Membr\u0103 a Aktionsgruppe Banat, Anemona Latzina scrie, a\u015fa cum spune \u015fi titlul volumului publicat \u00een Rom\u00e2nia, despre ce se poate scrie \u2013 situa\u0163ia istorico-politic\u0103 de la ora aceea. Articolul lui Cosmin Dragoste despre aceasta se \u00eencheie cu un poem destul de resemnat al acesteia: \u201eDar asta-i \u0163ara \u00een care tr\u0103iesc.\/ \u0102\u015ftia-s oamenii.\/\/ Iarba-i verde.\/ Z\u0103pada-i alb\u0103.\/ Ceru-i \u00eenalt.\/ Poporul colaboreaz\u0103.\/\/ Dar \u0103\u015ftia-s oamenii.\/ Oamenii din \u0163ara \u00een care tr\u0103iesc.\u201d<\/p>\n

\nRolf Bossert, c\u0103ci el este amintit \u00een capitolul al nou\u0103lea, este o figur\u0103 mai cunoscut\u0103 \u00een peisajul literar autohton, acest lucru survenind mor\u0163ii sale, asupra c\u0103reia planeaz\u0103 \u00eenc\u0103 misterul. El se sinucide \u00een anul 1986, o decizie ciudat\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m circumstan\u0163ele. Reu\u015fe\u015fte s\u0103 fug\u0103 cu mare greutate din Rom\u00e2nia \u015fi, \u00een momentul \u00een care ajunge pe p\u0103m\u00e2nt german, se sinucide. Motivul care ar putea sta la baza acestei decizii, este sentimentul ca nu apar\u0163inea nici uneia dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri \u2013 Rom\u00e2nia ostil\u0103 \u015fi Germania str\u0103in\u0103. Autorul volumului discutat aici, ridic\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o alt\u0103 ipotez\u0103, despre care s-a mai speculat: \u201eOficial, s-a avansat ipoteza sinuciderii, poetul, se presupune, arunc\u00e2ndu-se de la fereastr\u0103. Nu pu\u0163ine voci au acuzat \u00eens\u0103 o crim\u0103, din partea organelor represive din Rom\u00e2nia. \u015ei nu ar fi deloc imposibil, mai ales c\u0103 imi r\u0103sun\u0103 \u00een minte o fraz\u0103 recurent\u0103 \u00een opera Hertei M\u00fcller, pe care securi\u015ftii i-au \u015foptit-o la ureche, atunci c\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia: \u201ePunem m\u00e2na pe tine, oriunde ai fi!\u201d. Urm\u0103torul articol, contrazice ipoteza crimei, prin referire la ezoterism \u015fi la faptul c\u0103 Rolf Bossert ar fi atins un nivel superior de cunoa\u015ftere, pentru c\u0103, din c\u00e2te se pare, acesta \u015fi-ar fi prezis moartea \u00een urm\u0103torul poem: \u201e[…]Eu\/ m\u0103 pr\u0103bu\u015fesc pe asfalt \u015fi\/ cad pe lume. Frigul\/\/ Taie maxilarul\/ \u00cen dou\u0103. Acum\/ \u00cen gur\u0103 \u00eemi locuie\u015fte\/ O ciorb\u0103 c\u00e2nt\u0103toare. Ochiul\u201d (C\u00e2ntec r\u0103nit).<\/p>\n

\n\u00cen alt\u0103 parte Cosmin Dragoste se refer\u0103 la Werner S\u00f6llner, scriitor mult premiat \u00een Germania \u015fi \u00een Rom\u00eenia. Ne sunt prezentate recenzii la volumele Kopfland.Passagen (Ed. Suhrkamp,1988) \u015fi Der Schlaf des Trommlers (Ed. Ammann, 1992). Sunt de asemenea aminti\u0163i \u015fi Helmuth Frauendorf cu Peisajul c\u00e2rti\u0163elor \u015fi William Totok cu Die Zw\u00e4nge der Erinnerung. Se insist\u0103 pe Richard Wagner, \u00een volum avem texte critice despre patru dintre c\u0103r\u0163ile sale In der Hand der Frauen (Ed. Deutsche- Verlags Anstalt, 1995), Miss Bukarest (Ed. Aufbau, 2001), Catrafuse (Ed. Polirom, 2006) \u015fi Das reiche M\u00e4dchen (Ed. Aufbau, 2007) \u015fi, bine\u00een\u0163eles, despre Herta M\u00fcller.<\/p>\n

\nDup\u0103 cum subliniaz\u0103 Cosmin Dragoste, Herta M\u00fcller a devenit reprezentanta de seam\u0103 a literaturii germane din Rom\u00e2nia, lucru atestat recent de premiul Nobel c\u00e2\u015ftigat, subiect destul de controversat de altfel, pentru c\u0103 premiul se pune pe seama implica\u0163iilor istorico-politice din proza scriitoarei. Dincolo de toate acestea, g\u0103sesc destul de straniu genul acesta de atitudine aproape patern\u0103 pe care rom\u00e2nii \u00eel au sau doar l-au avut fa\u0163\u0103 de literatura Hertei M\u00fcller. \u00cen M\u0103rgele de sticl\u0103 avem trei cronici despre autoarea recent premiat\u0103, \u015fi meritul lui Cosmin Dragoste este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t publicase \u00een anul 2007 cartea Herta M\u00fcller \u2013 Metamorfozele terorii. Trei articole sunt publicate \u00eentre anii 2000-2008 \u015fi despre C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu (n.27 august 1967, la Timi\u015foara), autorul a mai multor romane, toate publicate \u00een str\u0103in\u0103tate, dup\u0103 ce, \u00een 1982, a emigrat \u00een Elve\u0163ia. Ultimele articole sunt despre Joachim Wittstock, autor foarte prolific, originar din Sibiu, care \u00een anul 2002 a fost premiat de Uniunea Scriitorilor \u015fi Dieter Schlesak, poet, pozator \u015fi traduc\u0103tor, autorul prefe\u0163ei la volumul Herta M\u00fcller \u2013 Metamorfozele terorii. \u00cen \u00eencheiere, Margele de sticl\u0103 este un bun instrument cu ajutorul c\u0103ruia ne putem pune la punct cu literatuta german\u0103 din Rom\u00e2nia, mai ales c\u0103 \u00een mare parte nu este tradus\u0103 la noi \u015fi este hilar c\u0103 nu putem avea acces la ea, de\u015fi s-a dezvoltat l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi sper\u0103m ca autorul s\u0103 continuie cercet\u0103rile \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, pentru a mai releva o parte din incertitudinile, care mai st\u0103ruie \u00een acest domeniu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Cosmin Dragoste – M\u0103rgele de sticl\u0103, Editura Aius, Craiova, 2008] de Daniela Micu M\u0103rgele de sticl\u0103 este cel de-al doilea volum al lui Cosmin Dragoste. Acesta str\u00e2nge la un loc articole publicate \u00eentre anii 2000-2008 \u00een diferite reviste, lucr\u0103ri ce au ca numitor comun literatura german\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een direc\u0163ia c\u0103reia autorul \u015fi-a focalizat aten\u0163ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[507,125],"tags":[526,528,1147,1129],"class_list":["post-4062","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-26","category-invitat","tag-cosmin-dragoste","tag-daniela-micu","tag-egophobia-26","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-13w","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4062","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4062"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4064,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4062\/revisions\/4064"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}