{"id":4066,"date":"2010-03-21T12:58:20","date_gmt":"2010-03-21T10:58:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=4066"},"modified":"2010-03-23T08:18:32","modified_gmt":"2010-03-23T06:18:32","slug":"dialogul-dintre-centru-si-periferie-in-cea-%e2%80%9ede-a-cincea-literatura-germana%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=4066","title":{"rendered":"Dialogul dintre centru \u015fi periferie \u00een cea \u201ede-a cincea literatur\u0103 german\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

[Cosmin Dragoste – M\u0103rgele de sticl\u0103<\/em>, Editura Aius, Craiova, 2008]<\/p>\n

de Silviu Gongonea\n<\/p>\n

\nNu \u0163ine de o simpl\u0103 conjunctur\u0103 faptul c\u0103 numele lui Cosmin Dragoste este asociat, acum, la noi, cu cel al Hertei M\u00fcller. Cartea pe care o publicase \u00een 2007 la editura Aius din Craiova, Herta M\u00fcller \u2013 metamorfozele terorii<\/em>, avea s\u0103 fie prima monografie din spa\u0163iul autohton despre scriitoarea din Banat, \u00eens\u0103 <\/em>trecea atunci, cu excep\u0163ia c\u00e2torva nume ce au reac\u0163ionat imediat, dar care \u015fi acestea erau legate tot de Craiova, aproape neobservat\u0103. Nu asupra disiden\u0163ei autoarei Animalului inimii<\/em> insistase Cosmin Dragoste, a\u015fa cum s-ar fi putut crede, ci asupra unei analize stilistice \u015fi tematice a romanelor acesteia, dovedind bune calit\u0103\u0163i de teoretician \u015fi de hermeneut. \u00cen plus, demersul s\u0103u \u00eent\u0103rea convingerea c\u0103 Herta M\u00fcller nu ap\u0103ruse ca scriitoare de nic\u0103ieri. Analiza sa era rodul unei munci de cercetare dus\u0103 pe mai mul\u0163i ani \u2013 mai exact \u00eencep\u00e2nd cu anul 2000 \u2013 a\u00a0 fenomenului literar german, dar \u015fi al celui de expresie german\u0103 din Rom\u00e2nia. C\u0103r\u0163ii \u00eei precedaser\u0103 numeroase articole care ap\u0103ruser\u0103 \u00een \u201eMozaicul\u201c, \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201c, \u201eLAMA\u201c, \u201eArgos\u201c sau \u201eColocvium\u201c. \u00cen 2008, la aceea\u015fi editur\u0103, avea s\u0103-i apar\u0103 cea de-a doua carte intitulat\u0103 M\u0103rgele de sticl\u0103<\/em> ce \u00eensuma aceste articole ce-i avusese ca \u201eprotagoni\u015fti\u201c, printre al\u0163ii, pe Richard Wagner, Werner S\u00f6llner, Franz Hodjak, William Totok, Dieter Schlesak, Joachim Wittstock sau pe Herta M\u00fcller. F\u0103r\u0103 a fi o parte din monografia amintit\u0103, articolele au \u00eensemnat preambulul <\/em>a\u015fez\u0103rii scriitorilor de expresie german\u0103 \u00eentr-un context cultural \u015fi istoric.<\/p>\n

\nM\u0103rgele de sticl\u0103<\/em>, \u00eentruc\u00e2t asupra acestei c\u0103r\u0163i ne vom opri, reprezint\u0103, chiar dup\u0103 spusele autorului, \u201eun gest recuperator pentru publicul rom\u00e2n, care, astfel, poate avea \u00een fa\u0163\u0103, mai clar, imaginea acestei literaturi mult mai cunoscute \u015fi apreciate \u00een Occidet dec\u00e2t la noi.\u201c(p. 3). Ca \u015fi la Hermann Hesse, \u201ejocul cu m\u0103rgelele de sticl\u0103\u201c nu este altceva dec\u00e2t motiva\u0163ia armoniz\u0103rii, \u00een inevitabilul \u201edialog centru-periferie\u201c. Dar cu toate inten\u0163iile de armonizare, dac\u0103 privim spre raporturile scriitorilor cu spa\u0163iul de origine, ne este greu s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la statutul pe care \u00eel va c\u0103p\u0103ta noua literatur\u0103 desprins\u0103 din cele dou\u0103 matrice (una de tip ideatic, cea rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi o alta mai mult formal\u0103, conferit\u0103 de noua limb\u0103). Factorul contextual va r\u0103m\u00e2ne s\u0103 joace, pare-se, cartea decisiv\u0103 \u00een cazul acestor scriitori de o cert\u0103 valoare. \u00cen no man\u2019s land<\/em>-ul dintre \u0163int\u0103 \u015fi punctul de plecare, experien\u0163a literar\u0103, a\u015fa cum s-a \u015fi dovedit, va avea \u00eentotdeauna de c\u00e2\u015ftigat. De\u015fi nu exist\u0103 un criteriu de selec\u0163ie \u00een sine, cum spune \u015fi autorul, pe l\u00e2ng\u0103 notorietatea \u015fi accesibilitatea unora dintre scriitori, putem lesne numi un criteriu al separa\u0163iei, al refugiului \u00eentr-o limb\u0103 \u015fi \u00eentr-un spa\u0163iu cultural care, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een Rom\u00e2nia nu se mai putea tr\u0103i, devin un acas\u0103<\/em> fragil. De aceea putem afirma c\u0103 factorul comun al acestor articole \u00eel constituie dezr\u0103d\u0103cinarea \u015fi dezumanizarea generate de istoria recent\u0103, numele unor Rolf Bossert, Herta M\u00fcller sau Dieter Schlesak fiind reprezentative \u00een acest sens.<\/p>\n

\nO sec\u0163iune a c\u0103r\u0163ii este rezervat\u0103 tocmai acestei analize a raporturilor scriitorilor din acest grup cu spa\u0163iul autohton, raporturi care nu pot produce dec\u00e2t rupturi profunde, ceea ce va conduce, \u00eentre tonul peremptoriu al regimului comunist \u015fi nevoia de emergen\u0163\u0103, la o ad\u00e2ncire a crizei de identitate a acestuia. Cu toate acestea \u201eRela\u0163ia continuu tensionat\u0103 \u00eentre periferie \u015fi centrul politic, puncteaz\u0103 Cosmin Dragoste, aduce un capital de imagine acestor scriitori, prin\u015fi, nolens volens, \u00eentr-o ecua\u0163ie limitat\u0103 ca op\u0163iuni. C\u0103r\u0163ile lor trateaz\u0103, cu destul de pu\u0163ine excep\u0163ii, tocmai perioada dictaturii rom\u00e2ne\u015fti, experimentat\u0103 de pe pozi\u0163iile dialogului inechitabil centru-margine.\u201c (p. 8).<\/p>\n

\nDespre Aktionsgruppe Banat trebuie spus c\u0103 a fost gruparea ce a adus la un numitor comun energiile \u015fi inten\u0163iile acelor scriitori care nu se mai reg\u0103seau cu nimic \u00een spiritualitatea zonal\u0103. \u00centr-un mod care ar p\u0103rea bizar, Aktionsgruppe Banat nu \u015fi-a g\u0103sit paternitatea \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Cu excep\u0163ia lui Marin Sorescu, trecut \u015fi el la capitolul \u201erespect\u201c \u015fi \u00een manierismul c\u0103ruia g\u0103siser\u0103, probabil, un resort, autorii de aici nu-\u015fi revendic\u0103 niciun model rom\u00e2nesc. \u00centr-un climat politic sufocant, ei \u00ee\u015fi aleg repere occidentale de limb\u0103 german\u0103, caut\u0103 resurse \u00een zone necontaminate ideologic. Pendularea \u00eentre polul lingvistic \u015fi cel politic le-a rezervat, \u00eentr-un mod paradoxal, at\u00e2t ne\u015fansa destinului individul c\u00e2t \u015fi \u015fansa ca scriitori. Cea de-a cincea literatur\u0103 german\u0103<\/em> sau literatura unei minorit\u0103\u0163i care utilizeaz\u0103 o limb\u0103 mare<\/em>, dup\u0103 cum a fost etichetat\u0103, s-a impus relativ u\u015for \u00een mediile literare occidentale. Surpriza o constituia prospe\u0163imea limbajului pentru care s-a \u015fi g\u0103sit destul de repede o explica\u0163ie \u00een abaterile de la paradigma obi\u015fnuit\u0103 a limbii capabile s\u0103 genereze surprinz\u0103toare deregl\u0103ri de sens. Autorul d\u0103 ca exemplu debutul Hertei M\u00fcller ce n-a \u015focat neap\u0103rat prin tematica propus\u0103, ci prin maniera de lucru. \u00centre referin\u0163a lingvistic\u0103 \u015fi cea politic\u0103, Cosmin Dragoste vorbe\u015fte despre o rela\u0163ie \u201ebidimensional\u0103\u201c ce s-a transformat \u00eentr-un avantaj de \u201econvertire productiv\u0103 a clivajelor\u201c (p. 15). Exist\u0103 o \u201econstant\u0103\u201c \u00een cadrul acestei literaturi: derizoriului, absurdului din sistemul politic li s-a r\u0103spuns mai mereu cu ironie, demitiz\u00e2ndu-se \u015fi deconstruindu-se p\u00e2n\u0103 la instituirea unei ordini proprii.<\/p>\n

\nUn caz interesant este cel al Anemonei Latzina, singura dintre scriitorii de expresie german\u0103 de la noi care nu va lua calea exilului \u015fi printre pu\u0163inii ale\u015fi ca model, influen\u0163\u00e2nd \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 lirica german\u0103 din Rom\u00e2nia. Pe de o parte, surprinz\u0103toare este despov\u0103rarea poeziei de orice constr\u00e2ngeri formale, nu \u00een sensul unui semantism obscur, dar \u015fi subversivitatea mesajului acesteia. Este cazul \u00een care construc\u0163iile truistice pot fi lesne o dovad\u0103 de expresivitate: \u201eIarba-i verde.\/ Z\u0103pada-i alb\u0103.\/ Ceru-i \u00eenalt.\/ Poporul colaboreaz\u0103.\u201c (Concluzie<\/em>). De asemenea, expunerile despre poezia lui Rolf Bossert din \u201eDeform\u0103ri ale spa\u0163iului \u00een lirica lui Rolf Bossert\u201c sau \u201ePremoni\u0163ia \u015fi transpunerea sa artistic\u0103\u201c sunt menite s\u0103 aduc\u0103 poezia cu uneltele criticii la statutul s\u0103u de drept, cel superior, ca suprarealitate care le \u00eenglobeaz\u0103 pe toate celelalte, inclusiv pe cea social\u0103. Oricum, destinul lui Rolf Bossert este unul cutremur\u0103tor. \u00cen 1986, la numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dup\u0103 ce reu\u015fe\u015fte s\u0103 plece \u00eempreun\u0103 cu familia, va fi g\u0103sit mort \u00een fa\u0163a c\u0103minului de azilan\u0163i din Frankfurt. C\u00e2t de credibil\u0103 a r\u0103mas ipoteza sinuciderii \u00eenaintat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile din RFG ne putem lesne \u00eenchipui.<\/p>\n

\nC\u00e2t prive\u015fte \u201elista\u201c scriitorilor cuprin\u015fi aici, autorul men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 nu a avut nicidecum preten\u0163ii de exhaustivitate, cartea al\u0103tur\u00e2ndu-se altor eventuale abord\u0103ri de acest fel. Inten\u0163ia, mai degrab\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cea de popularizare, fiind aceea de a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 specificul \u015fi liniile sinuoase ale devenirii din interiorul acestei literaturi. Pentru fiecare autor, este cert c\u0103 exist\u0103 o dorin\u0163\u0103 constant\u0103 de reperare dup\u0103 o tematic\u0103 \u015fi o amprent\u0103 stilistic\u0103 distincte. Dar M\u0103rgele de sticl\u0103<\/em> se eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi prin stilul coagulant, prin lejeritatea comentariului ce atinge zone delicate ale politicului, ale poeticului sau ale discursului definitoriu. Cosmin Dragoste \u00eembin\u0103 elegant instrumentele tematice cu cele ale psihocriticii pentru a facilita accesul la o literatur\u0103 care, de\u015fi desprins\u0103 dintr-un trunchi comun, surprinde \u00eentotdeauna prin diversitatea formelor de expresie. S\u0103 scrii despre un segment cultural ce ne apar\u0163ine sau c\u0103ruia \u00eei apar\u0163inem chiar noi pe undeva mi se pare mai mult dec\u00e2t un gest legitim. Pune \u00een lumin\u0103 o veche preocupare a autorului: aceea de a demonstra c\u0103 ceea ce poate fi catalogat ca marginal nu este tocmai a\u015fa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Cosmin Dragoste – M\u0103rgele de sticl\u0103, Editura Aius, Craiova, 2008] de Silviu Gongonea Nu \u0163ine de o simpl\u0103 conjunctur\u0103 faptul c\u0103 numele lui Cosmin Dragoste este asociat, acum, la noi, cu cel al Hertei M\u00fcller. Cartea pe care o publicase \u00een 2007 la editura Aius din Craiova, Herta M\u00fcller \u2013 metamorfozele terorii, avea s\u0103 fie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[507,125],"tags":[526,1147,1129,529],"class_list":["post-4066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-26","category-invitat","tag-cosmin-dragoste","tag-egophobia-26","tag-invitat","tag-silviu-gongonea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-13A","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4066"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4274,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4066\/revisions\/4274"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}