Hotel Pasteur, Bagnolet<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Conform a\u015ftept\u0103rilor, camera hotelului era un spa\u0163iu foarte modest, aflat\u0103 chiar \u00een fundul culoarului populat cu alte cinci c\u0103m\u0103ru\u0163e. Avea forma unui triunghi isoscel, cu o buc\u0103t\u0103rioar\u0103, un pat vechi, un dulap de dinainte de r\u0103zboi, tapetat cu c\u00e2te o oglind\u0103 imens\u0103 pe fiecare u\u015f\u0103 \u015fi trei geamuri. Toaleta era comun\u0103, pe coridor, iar du\u015furile se aflau undeva la parter. Pere\u0163ii camerei erau de un crem deschis, ici \u015fi colo corecta\u0163i de un petec de glet roz sau maron. Sus de tot, pe latura st\u00e2ng\u0103 a triunghiului isoscel, un p\u0103ianjen d\u0103dea impresia c\u0103 z\u0103cea r\u0103stignit \u00eentre dou\u0103 cuie b\u0103tute \u00een perete \u015fi \u00ee\u015fi \u0163esea lini\u015ftit p\u00e2nza. Jos, la baz\u0103, pe latura necongruent\u0103 a \u00eenc\u0103perii era postat un calendar al anului curent, ilustrat de patru imagini color, fiecare reprezent\u00e2nd c\u00e2te un anotimp. Toate imaginile aveau un element comun: c\u00e2te un copac. Un cire\u015f \u00eenflorit pentru prim\u0103var\u0103, trei palmieri la o r\u0103d\u0103cin\u0103 pentru var\u0103, un arbore ecuatorial \u00eentr-un \u0163inut sterp pentru o toamn\u0103 timpurie \u015fi c\u00e2\u0163iva brazi \u00eengropa\u0163i \u00een z\u0103pad\u0103 pentru iarn\u0103. Parchetul de lemn, vechi, tot dinainte de r\u0103zboi aducea cu o plut\u0103 ce se leg\u0103na pe ape calme cu mi\u015fc\u0103ri infinit de lente.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam \u00eenspre v\u00e2rful triunghiului, spa\u0163iul se \u00eengusta tot mai mult. Acolo, pe partea dreapt\u0103, la c\u00e2\u0163iva pa\u015fi de v\u00e2rf era fixat primul geam, cel mai mic de altfel. Suprafa\u0163a lui era mascat\u0103 de o perdea fin\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din nervuri sub\u0163iri, albe odat\u0103, acum pr\u0103fuite \u015fi slinoase din cauza fecalelor de insect\u0103. Ramifica\u0163iile \u015fubrede ale perdelei reprezentau o scen\u0103 dintr-o jungl\u0103, cu o leoaic\u0103 ce \u00ee\u015fi chema puii. Imaginea era reprodus\u0103 de trei ori de-a lungul p\u00e2nzei sub\u0163iri, p\u00e2n\u0103 acolo unde era t\u0103iat\u0103 brusc. \u00cen spatele perdelei, pe fereastra minuscul\u0103 am z\u0103rit o pelicul\u0103 din desenul animat Lion King<\/em>, un peisaj multicolor \u00een care leoaica se mi\u015fca \u015fi \u00ee\u015fi chema cei patru pui de pe perdea. Ascult\u0103tori, ace\u015ftia s-au apropiat \u00een galop de ea \u015fi au urmat-o \u00een \u015fir indian. M-am ad\u00e2ncit \u015fi mai puternic \u00een fundal cu privirea \u015fi am z\u0103rit o lume de carton \u00een plin\u0103 forfot\u0103, f\u0103r\u0103 nicio grij\u0103, un spa\u0163iu ludic ie\u015fit din prezent. M\u0103 sim\u0163eam at\u00e2t de bine acolo, printre animalele colorate, papagali \u00een tu\u015furi de curcubeu, cu ciocuri exagerat de mari vorbind limba omeneasc\u0103. Sau poate eu \u00een\u0163elegeam limba p\u0103s\u0103rilor. Eram ocrotit de orice grij\u0103, boala \u00eemi trecuse, sau cel pu\u0163in puteam s\u0103 o \u00eenl\u0103tur prin cel mai infim gest, un decupaj \u00een h\u00e2rtia colorat\u0103 sau o corectur\u0103 cu guma de \u015fters. Totul se limita la ni\u015fte tr\u0103s\u0103turi de creion \u015fi carioca, \u00eembinate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fure ochiul \u015fi s\u0103 \u00eel fac\u0103 p\u0103rta\u015f acestei geometrii iluzorii.
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Am cobor\u00e2t pe latura triunghiului \u015fi mai jos \u015fi m-am trezit \u00een fa\u0163a celui de-al doilea geam, cel mai mare de data aceasta. La fel ca \u015fi primul geam, \u015fi \u00een acest caz perdeaua era \u0163esut\u0103 din acela\u015fi material moale \u015fi sub\u0163ire prin care se putea observa ceea ce se afl\u0103 de partea cealalt\u0103. Reprezent\u0103rile de pe \u0163es\u0103tur\u0103 erau acum de o alt\u0103 natur\u0103, mai \u00een concordan\u0163\u0103 cu anotimpul, s\u0103 zicem. O diversitate de fructe: cire\u015fe, mere, pere, prune, gutui erau dispuse consecutiv, unele sub altele, p\u00e2n\u0103 acolo unde p\u00e2nza alb\u0103 se termina \u00een ni\u015fte franjuri microscopici. O porumbi\u0163\u0103 zbura prin fa\u0163a ferestrei, scrut\u00e2nd cu ochiul ei rotund \u015fi ro\u015fu mi\u015fc\u0103rile mele din interiorul pe\u015fterii. \u00ce\u015fi desf\u0103cu aripile plan\u00e2nd lini\u015ftit\u0103, lans\u00e2ndu-mi o invita\u0163ie la zbor. Toate acestea amestecate cu decorul din perdea mi-au oferit o stranie senza\u0163ie de d<\/em>\u00e9<\/em>j\u00e0-vu<\/em>. At\u00e2t c\u0103m\u0103ru\u0163a, c\u00e2t \u015fi spa\u0163iul de dincolo de fereastr\u0103 au devenit locuri familiale, care \u00eemi aminteau de \u00eenceputul copil\u0103riei mele \u015fi de odaia profesorului de englez\u0103 din satul natal. Era un prieten al tat\u0103lui meu. Toate lucrurile erau dispuse la fel ca \u015fi \u00een odaia lui de var\u0103: patul, dulapul cu oglinzi, faian\u0163a de pe pere\u0163i, chiuveta, p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103puniera.
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Am dat la o parte perdeaua \u015fi am l\u0103sat soarele s\u0103 m\u0103 orbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eemi cure\u0163e figura chinuit\u0103 de spectre. Mi-am ridicat fa\u0163a \u00een sus p\u00e2n\u0103 a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 doar\u0103 \u015fi am z\u0103rit cuiburile de vr\u0103bii de sub \u0163igla casei. M-am deplasat cu fundul pe pervazul ferestrei pentru a z\u0103ri mai bine o vrabie care ciripea asurzitor, neput\u00e2ndu-se desc\u00e2lci dintr-o crengu\u0163\u0103 de vie \u00eempleticit\u0103 pe picioru\u015ful st\u00e2ng. Din dep\u0103rtare se auzea un b\u00e2z\u00e2it \u00een\u0103bu\u015fit, ca \u015fi al unui roi de albine. Dintre dou\u0103 pagode de lemn \u00een miniatur\u0103, care f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 serveau ca stupi pentru albinele m\u0103tci, ap\u0103ru \u015fi profesorul de englez\u0103 cu o p\u0103l\u0103rie pe cap, de care at\u00e2rna o p\u00e2nz\u0103 de tifon pe fa\u0163\u0103. Sem\u0103na cu o v\u0103duv\u0103 \u00eendoliat\u0103 la cap\u0103tul unei \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. \u015ei-a dat masca la o parte, relev\u00e2ndu-\u015fi privirea calm\u0103 \u015fi luminat\u0103 de cei doi ochi de safir. Dou\u0103 albine se zv\u00e2rcoleau \u00eenc\u0103 turbate, ne\u015ftiind cum s\u0103 scape din barba lui foarte lung\u0103. Mi-am odihnit c\u00e2teva clipe ochii asupra livezii cresc\u0103torului de albine. Un mozaic de pomi fructiferi de cele mai diverse soiuri se \u00eentindea peste verdele crud al gr\u0103dinii. Era un labirint \u00een care \u00ee\u0163i era mai mare dragul s\u0103 te pierzi, un mecanism f\u0103r\u0103 piedici \u015fi enigme. Pu\u0163in mai \u00een fa\u0163\u0103 se z\u0103rea gr\u0103dina de legume, unde cresc\u0103torul de albine aduna \u00eentr-un co\u015f de nuiele sub\u0163iri ro\u015fii, varz\u0103 \u015fi ceap\u0103.
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eAm venit de la pia\u0163\u0103<\/em>\u201d, \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103 se laude de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd aducea co\u015ful cu legume proaspete \u00een cas\u0103. Locuia \u00eempreun\u0103 cu mama lui, care mai tot timpul \u015fi-l petrecea cu gr\u0103din\u0103ritul, tocmai de aceea ograda lor sem\u0103na cu un col\u0163 din rai. Pe de alt\u0103 parte, ea mai avea harul ghicitului \u00een za\u0163ul de cafea; odat\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat minunea ca pe fundul ce\u015ftii s\u0103 se prefigureze chipul lui Crist cu potirul sf\u00e2nt.\u00a0 A hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu anun\u0163e preotul \u015fi s\u0103 \u00eel p\u0103streze cu str\u0103\u015fnicie \u00eentr-o cutiu\u0163\u0103 de carton, de-acelea \u00een care se \u0163ineau vechile instrumente de cro\u015fetat. Un clinchet de clopot se auzea dinspre strad\u0103, cu dou\u0103 voci vesele care \u00eel acompaniau. Poarta vopsit\u0103 \u00een ocru \u015fi pu\u0163in decolorat\u0103 de soarele puternic de var\u0103 s-a zg\u00e2l\u0163\u00e2it pre\u0163 de c\u00e2teva momente, dup\u0103 care s-a deschis. Un om \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi un copil care tr\u0103gea dr\u0103ce\u015fte de funia de care era legat\u0103 o capr\u0103 au p\u0103\u015fit \u00een ograd\u0103. B\u0103iatul era rumen la fa\u0163\u0103, trecut prin toate n\u0103du\u015felile, iar bunicul \u00eencerca s\u0103 \u00eel desprind\u0103 din aceast\u0103 tr\u00e2nt\u0103 imaginar\u0103 cu cine \u015ftie ce zmeu sau c\u0103pc\u0103un. S\u0103rmanul animal trebuia mai mereu s\u0103 \u00ee\u015fi suporte soarta de \u00eenvins. Capra se numea Tatiana \u015fi avea doi iezi, care urmau s\u0103 fie sacrifica\u0163i de c\u0103tre bunic odat\u0103, c\u00e2nd nepotul se afla \u00een vacan\u0163\u0103 la mare, cu p\u0103rin\u0163ii. Dup\u0103 ce b\u0103iatul s-a mai potolit \u015fi a \u00eenfr\u00e2nt zmeul \u00eenaripat, mama profesorului de englez\u0103 s-a apropiat de el \u015fi ca majoritatea s\u0103tenilor care iubeau vorba, l-a \u00eentrebat:<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0– M\u0103i, b\u0103iete, al cui e\u015fti tu?<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Copilul s-a \u00eembufnat \u015fi i-a r\u0103spuns pe un ton obraznic:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0– P\u0103i cum, nu \u015ftii cine sunt eu!? Eu sunt b\u0103iatu\u2019 lu\u2019 primaru\u2019!<\/p>\n
M-am \u00eendep\u0103rtat de la geam \u015fi mi-am continuat jocul geometric, apropiindu-m\u0103 de cealalt\u0103 latur\u0103 congruent\u0103, cea st\u00e2ng\u0103. Jos de tot, la formarea unghiului cu linia necongruent\u0103, se g\u0103sea \u015fi ultimul geam al \u00eenc\u0103perii. Acesta \u00eens\u0103 se afla sus de tot \u015fi mi-a fost necesar un scaun pentru a-l putea sonda \u00een am\u0103nun\u0163ime. Fereastra era un p\u0103trat perfect, ascuns dup\u0103 aceea\u015fi p\u00e2nz\u0103 \u015fubred\u0103, cu pu\u0163in mai groas\u0103 dec\u00e2t cea de p\u0103ianjen. Perdeaua aceasta nu reprezenta nici scene din desenele animate, nici natur\u0103 moart\u0103 cu fructe, ci p\u0103rea a constitui un mecanism infernal de complex ce nu mai fusese descoperit p\u00e2n\u0103 atunci: o ma\u015fin\u0103 de stocat timpul (putea s\u0103 \u00eel opreasc\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 \u00eei dea cursivitatea vitezei unui melc). Imaginea celor doi delfini ce st\u0103teau \u00eencremeni\u0163i \u00een aer, \u00eenainte de a plonja \u00een ap\u0103 m\u0103 tulbura. Ce fel de minte malefic\u0103 ar putea s\u0103 \u00eei \u0163in\u0103 prizonieri acolo, \u00eencremeni\u0163i \u00een acea pozi\u0163ie pe perdeaua murdar\u0103, priva\u0163i de lumea ce \u00eei a\u015ftepta \u00een ad\u00e2ncuri?<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Camera se \u00eenv\u00e2rtea cu mine, iar pere\u0163ii ce fuseser\u0103 odat\u0103 crem deveneau din ce \u00een ce mai condensa\u0163i de igrasie. Apa \u00eencepea s\u0103 musteasc\u0103 \u00een interiorul lor, p\u00e2n\u0103 ce \u00een spatele geamului p\u0103trat valurile izbeau furioase sticla. Natura reac\u0163iona \u00eempotriva acestui mecanism diabolic, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel anihileze. M\u0103 visam cu \u00eentreaga construc\u0163ie scufundat \u00eentr-o ap\u0103 curat\u0103 \u015fi rece pe care puteam s\u0103 o respir. Prin lumina spectral\u0103 \u015fi difuz\u0103 din ad\u00e2ncuri, flutur\u00e2ndu-mi hainele zdren\u0163uite de pe mine prin curen\u0163ii lichizi, m\u0103 \u00eendreptam cu greu, \u00een pofida gravita\u0163iei, spre tavanul devenit galben, la sute de metri ad\u00e2ncime pe fundul apei. \u0162es\u0103tura cu cei doi delfini se unduia acum lini\u015ftit\u0103, dus\u0103 de curen\u0163i. Senza\u0163ia de \u00eencremenire parc\u0103 nu mai era at\u00e2t de evident\u0103. Pe nisipul de pe fundul m\u0103rii, crabii multicolori se t\u00e2rau cu mi\u015fc\u0103ri dezorganizate, iar c\u00e2te un pe\u015fti\u015for zv\u00e2cnea prin dreptul c\u00e2te unei ferestre. Parchetul de lemn \u00eencepea s\u0103 se umfle, form\u00e2nd o bolt\u0103 diform\u0103, iar u\u015fa dulapului se deschidea \u015fi se \u00eenchidea la intervale egale de timp, mai mult ca sigur sc\u00e2r\u0163\u00e2ind, \u00eens\u0103 neput\u00e2nd fi auzit\u0103 de nimeni. Oglinda de pe u\u015fa dulapului reflecta din toate unghiurile lumina \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 \u015fi r\u0103fuiala acestei lumi subacvatice. De sus, din tavanul incolor, at\u00e2rna candelabrul de gips ca \u015fi o floare de coral, iar \u00een interiorul cupelor de sticl\u0103, becurile l\u0103ptoase deveneau ni\u015fte ovule pe cale s\u0103 explodeze \u015fi s\u0103 elibereze mii de microviet\u0103\u0163i. Patul plutea \u00een deriv\u0103, ciocnindu-se la fiecare alunecare de pere\u0163ii \u015fubrezi care tremurau, cre\u00e2nd unde ce \u00eemi zg\u00e2l\u0163\u00e2iau trupul cu o pl\u0103cere pervers\u0103. Cearceaful se unduia \u00een cele mai diverse forme, model\u00e2ndu-se aidoma unui spectru submarin, speriind bancuri \u00eentregi de pe\u015fti care d\u0103deau t\u00e2rcoale. P\u0103trundeam prin u\u015fi de lemn umflat \u015fi plesnite, \u00eencrustate cu scoici pline \u00een interior de nisip murdar \u015fi ap\u0103 tulbure. Canaturile erau putrede \u015fi ruinate, m\u00e2ncate de decaden\u0163\u0103 \u015fi melancolie. \u00cen dulap, cu tentaculele \u00eencurcate printre umera\u015fele \u00eempletite din s\u00e2rm\u0103 moale, un pui de caracati\u0163\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103cuse culcu\u015f, iar \u00een chiuveta de font\u0103 lic\u0103rea un praf str\u0103lucitor.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0M\u0103 trezeam \u00eentr-o stare de mole\u015feal\u0103 \u015fi convalescen\u0163\u0103, frustrat ca un amnezic care nu-\u015fi mai poate aminti cine e. Doream at\u00e2t de mult s\u0103 deslu\u015fesc desenele din perdele \u015fi s\u0103 anihilez lumina solar\u0103 ce le hr\u0103nea din spatele ferestrelor. Ca \u015fi \u00een urma unui cataclism cosmic, lumea se reduse la c\u00e2teva cute ale cearceafului unduindu-se \u00een jurul unei sticlu\u0163e de mir sfin\u0163it uitate acolo, \u015fi la o lic\u0103rire stranie a oglinzii. Cople\u015fit de melancolie, \u00eemi aminteam cum bunicul m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase \u00eenc\u0103 de mic s\u0103 desenez cruci pe pere\u0163i, pentru a alunga spiritele rele \u015fi blestemele din cas\u0103 cu ajutorul uleiului t\u0103m\u0103duitor. De-at\u00e2tea ori m\u0103 urcam \u00een v\u00e2rful patului acoperit cu p\u0103turi aspre \u015fi cu pl\u0103pumi umflate cu puf de g\u0103in\u0103, pentru a urm\u0103ri gesturile sigure ale bunicului care \u00een fiecare lun\u0103 \u00ee\u015fi trasa c\u00e2te o cruce \u00een dreptul unei \u00eempletituri groase de l\u00e2n\u0103, b\u0103tut\u0103 \u00een patru cuie \u00een perete \u015fi cu c\u00e2te trei ciucurei alba\u015ftri at\u00e2rna\u0163i de fiecare muchie. \u0162es\u0103tura din l\u00e2n\u0103 era o reprezentare destul de pueril\u0103 a Fecioarei Maria, cu figura \u015fi tr\u0103s\u0103turile p\u0103tr\u0103\u0163oase \u015fi inegale. Fa\u0163a \u015fi m\u00e2inile erau brodate \u00een portocaliu, ve\u015fmintele \u015fi baticul erau gri, iar \u00een fiecare col\u0163 superior era \u00eencadrat\u0103 de c\u00e2te o liter\u0103 greceasc\u0103, \u00een st\u00e2nga Alfa, iar \u00een dreapta Omega.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u015ei ca \u00eentr-o reverie, m\u0103 trezeam modul\u00e2nd cu acelea\u015fi mi\u015fc\u0103ri lene\u015fe pe perete, deasupra c\u0103p\u0103t\u00e2iului patului meu vechi. Dup\u0103 ce am terminat, am \u00eendep\u0103rtat sticlu\u0163a, m-am \u00eenf\u0103\u015furat \u00een cearceaful alb p\u00e2n\u0103 la g\u00e2t, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot doar respira \u015fi m-am \u00eentins pe patul sc\u00e2r\u0163\u00e2itor. A\u015fezat \u00eentr-o parte, m\u0103 puteam privi din cap p\u00e2n\u0103-n picioare \u00een oglinda de pe dulap. R\u0103bd\u0103toare, circumvolu\u0163iunile creierului meu creaser\u0103 c\u0103m\u0103ru\u0163e \u015fi personaje, peisaje \u015fi false ac\u0163iuni, dup\u0103 care le abandonase undeva la mijlocul distan\u0163ei dintre cei doi Eu, cel \u00eentins pe pat \u015fi cel din oglind\u0103, cresc\u00e2ndu-le volumul p\u00e2n\u0103 deveniser\u0103 ruinate \u015fi goale ca \u0163easta g\u0103lbuie a unui cavaler al tristei figuri.<\/p>\n
***<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0\u00a0de Andrei Mocu\u021ba (Romania) for the English version, click here Hotel Pasteur, Bagnolet \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Conform a\u015ftept\u0103rilor, camera hotelului era un spa\u0163iu foarte modest, aflat\u0103 chiar \u00een fundul culoarului populat cu alte cinci c\u0103m\u0103ru\u0163e. Avea forma unui triunghi isoscel, cu o buc\u0103t\u0103rioar\u0103, un pat vechi, un dulap de dinainte de r\u0103zboi, tapetat cu c\u00e2te o oglind\u0103 imens\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[585,393],"tags":[567],"class_list":["post-4499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-27","category-prozascurta","tag-andrei-mocua"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-1az","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4499"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5165,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499\/revisions\/5165"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}