{"id":452,"date":"2009-06-17T18:34:15","date_gmt":"2009-06-17T16:34:15","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=452"},"modified":"2010-03-22T19:35:26","modified_gmt":"2010-03-22T17:35:26","slug":"cine-i-batranul-dascal-din-scrisoarea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=452","title":{"rendered":"Cine-i b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l din Scrisoarea I?"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\"><font color=green>(restitutio)<\/font><\/p>\n<p align=\"right\">de Amita Bhose<\/p>\n<p align=\"justify\">\nImaginea unui \u00een\u0163elept cuget\u00e2nd asupra trecutului \u015fi asupra viitorului lumii apare des \u00een poezia eminescian\u0103. \u00cei vedem chipul \u00een Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele, \u00een C\u0103r\u0163ile \u015fi \u00een personajul b\u0103tr\u00e2nului dasc\u0103l din Scrisoarea I-a.<!--more--><br \/>\n\t\u00cen unele capitole consacrate cosmogoniei indiene, Eugen Todoran a sus\u0163inut c\u0103 viziunea \u00eenceputului \u015fi sf\u00e2r\u015fitului lumii din Scrisoarea I-a provine din filosofia kantian\u0103, care \u201cnu exclude viziunea mitologic\u0103 oriental\u0103, ca izvor poetic\u201d 1) \u015fi astfel l-a identificat pe b\u0103tr\u00e2nul dascal cu Kant. 2) Cercetarea minu\u0163ioas\u0103 a criticului scoate la iveal\u0103 multe motive \u015fi idei kantiene \u00een opera lui Eminescu; \u015fi deci \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea intelectual\u0103 a cuget\u0103torului poate s\u0103 se asemene cu cea a filosofului german. Dar \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea personal\u0103 a acestuia face s\u0103 ne \u00eendoim c\u0103 Eminescu s-a g\u00e2ndit la o atare asem\u0103nare. Ne vom permite a\u015fadar s\u0103 ne exprim\u0103m propria noastr\u0103 interpretare a acestui personaj eminescian, ca o simpl\u0103 ipotez\u0103 posibil\u0103.<br \/>\n\tCercet\u00e2nd poeziile lui Eminescu, ni se pare c\u0103 acest cuget\u0103tor din Scrisoarea I-a nu este o figur\u0103 izolat\u0103; \u00eent\u00e2lnim analogii s\u0103i \u00een alte poezii, de pild\u0103 \u00een cele citate mai sus. Dintre toate aceste figuri, magul c\u0103l\u0103tor e cel mai asem\u0103n\u0103tor cuget\u0103torului din Scrisoarea I-a. C\u0103ci,<br \/>\n\t\u201c\u00cen fruntea lui e str\u00e2ns\u0103 un ev de-n\u0163elepciune,<br \/>\n Via\u0163a lumii toat\u0103 \u00een mintea-i a-nc\u0103put<br \/>\n\tTrecutul (\u2026) viitorul, el poate-a \u0163i le spune.\u201d<br \/>\n\t\t\t\t\t(Ed. Perpessicius, vol. IV, p. 154. Versuri 89-91)<br \/>\nDeci, b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l, sub a c\u0103rui frunte viitorul \u015fi trecutul se \u00eencheag\u0103, poate s\u0103 fie acela\u015fi mag sub o form\u0103 mai p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.<br \/>\n\tMagul c\u0103l\u0103tor manifest\u0103 multe tr\u0103s\u0103turi indiene. Preocuparea sa pentru astrologie e o caracteristic\u0103 a \u00een\u0163elep\u0163ilor indieni, zborul s\u0103u printre stele acoperind calea de mii de zile \u00eentr-o clip\u0103 e tot \u00een tradi\u0163ia mitologiei indiene, conform c\u0103reia mii de ani p\u0103m\u00e2nte\u015fti echivaleaz\u0103 cu o zi cereasc\u0103. Mai ales inspira\u0163ia poetic\u0103 a t\u00e2n\u0103rului c\u0103lug\u0103r pe care-l \u00eent\u00e2lne\u015fte magul \u00eentr-un templu ruinat izvor\u0103\u015fte din integrarea poetului \u00een cosmos. Aceasta este inspira\u0163ia tuturor poe\u0163ilor mari indieni, de la poe\u0163ii Rgvedei  p\u00e2n\u0103 la poetul modern Rabindranath Tagore.<br \/>\n\tConform ipotezei herderiene c\u0103 leag\u0103nul copil\u0103riei omenirii a fost \u00een India, nu-i nefiresc pentru Eminescu, un adept al romanticilor germani, s\u0103-\u015fi \u00eenchipuie un \u201cb\u0103tr\u00e2n dasc\u0103l\u201d sub forma unui rishi sau mag indian. \u015ei e tot at\u00e2t de posibil ca \u015fi analogul magului din Scrisoarea I-a s\u0103-\u015fi aib\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een India.<br \/>\nCalit\u0103\u0163ile b\u0103tr\u00e2nului dasc\u0103l ne sugereaz\u0103 c\u0103 acest cuget\u0103tor este mai mult un simbol al \u00een\u0163elepciunii dec\u00e2t o persoan\u0103 real\u0103 sau o personalitate istoric\u0103. Despre puterea sa intelectual\u0103 poetul ne spune:<br \/>\n\u201cUniversul f\u0103r\u0103 margini e \u00een degetul lui mic,<br \/>\nC\u0103ci sub fruntea-i viitorul \u015fi trecutul se \u00eencheag\u0103,<br \/>\n Noaptea-ad\u00e2nc-a ve\u015fniciei el \u00een \u015firuri o dezleag\u0103;<br \/>\nPrecum Atlas \u00een vechime sprijinea cerul pe um\u0103r<br \/>\nA\u015fa el sprijin\u0103 lumea \u015fi vecia \u00eentr-un num\u0103r.\u201d<br \/>\nAici, desigur nu e vorba de o simpl\u0103 cugetare sau de o formulare a unui sistem filosofic. Cuget\u0103torul are \u015fi o intui\u0163ie care st\u0103p\u00e2ne\u015fte eternitatea \u015fi infinitul \u015fi \u00een a\u015fa fel \u00eentrece capacitatea unui singur om, oric\u00e2t de genial ar fi el. Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, aceasta este o capacitate intelectual\u0103 a unei \u00eentregi civiliza\u0163ii, o putere spiritual\u0103 a unei g\u00e2ndiri evoluate \u00een cursul mileniilor. Cuget\u0103torul nu este o persoan\u0103, e un simbol al \u00een\u0163elepciunii unei \u0163\u0103ri.<br \/>\nCare poate fi acea \u0163ar\u0103 dec\u00e2t India, \u00een\u0163elepciunea c\u0103reia Eminescu o cunoa\u015fte pe deplin? Ce poate fi acel num\u0103r atotcuprinz\u0103tor, care \u201csprijin\u0103 lumea \u015fi vecia\u201d, dec\u00e2t silaba sacr\u0103 indian\u0103 aum, care cuprinde trecutul, prezentul \u015fi viitorul la un loc? 3) Prin urmare, b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l al lui Eminescu, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, simbolizeaz\u0103 \u00een\u0163elepciunea str\u0103veche a Indiei; v\u00e2rsta sa nu const\u0103 \u00een anii vie\u0163ii unui om, ci \u00een v\u00e2rstele omenirii.<br \/>\nMai departe, \u00eel vedem pe cuget\u0103tor purt\u00e2ndu-\u015fi g\u00e2ndul \u00eend\u0103r\u0103t cu mii de veacuri p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul crea\u0163iunii. Geneza \u00een cugetarea sa, de asemenea \u00een cea a lui Eminescu, e cosmogonia indian\u0103. Izvorul genezei eminesciene s-a inspirat dintr-o vast\u0103 cunoa\u015ftere \u015fi o profund\u0103 \u00een\u0163elegere ale Vedelor \u015fi Upanisadelor. Cosmogonia eminescian\u0103 e o fidel\u0103 prezentare a cosmogoniei vedice, pe care a elaborat-o el cu unele motive \u00eemprumutate de la Schopenhauer.<br \/>\nImagina\u0163ia sf\u00e2r\u015fitului lumii din Scrisoarea I-a  \u00ee\u015fi are \u015fi ea ecoul \u00een Bhagavata-Purana indian, pe care o citise Eminescu \u00een traducerea francez\u0103 a lui Burnouf. 4) \u00cen lumina acestei informa\u0163ii, putem constata c\u0103 \u00een\u0163eleptul acela din C\u0103r\u0163ile, cu care poetul dezleag\u0103 problema mor\u0163ii lumii, e tot \u00een\u0163elepciunea indian\u0103 \u00een \u00eentregime, ci nu numai Buddha, a\u015fa cum a presupus G.T\u0103n\u0103sescu. 5)<br \/>\nDe\u015fert\u0103ciunea vie\u0163ii \u015fi a ambi\u0163iei omene\u015fti, de care cuget\u0103torul sau poetul se ocup\u0103 mai departe, e doar o ilustrare a concep\u0163iei indiene de maya. \u015ei \u201csoarta oarb\u0103\u201d e, de asemenea, o expresie tipic indian\u0103.<br \/>\n\u00cen ultima parte, poetul rom\u00e2n se ocup\u0103 \u015fi de soarta cuget\u0103torului \u00eensu\u015fi, care e denigrat \u015fi batjocorit de posteritate \u00een ciuda valorii sale intelectuale. Cei care nu sunt \u00een stare s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eel minimalizeaz\u0103 din pricina mizeriei \u015fi s\u0103r\u0103ciei sale materiale.<br \/>\nAceasta e starea exact\u0103 a Indiei \u00een vremea lui Eminescu. El a studiat la Berlin \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd valul orientalismului era \u00een descre\u015ftere. Orientali\u015ftii germani de atunci se opuneau tendin\u0163elor romantice de a situa India mai presus de alte culturi, \u015fi \u00een baza unor informa\u0163ii gre\u015fite cau au multe \u201cpete\u201d \u00een civiliza\u0163ia indian\u0103. Eminescu a tr\u0103it \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 \u015fi l-a avut ca profesor pe unul dintre exponen\u0163ii acestei atitudini. Profunda cunoa\u015ftere a filosofiei indiene \u015fi respectul nem\u0103rginit fa\u0163\u0103 de cultura ei nu l-au l\u0103sat \u00eens\u0103 pe Eminescu s\u0103 accepte p\u0103rerile acestor critici. Dimpotriv\u0103, \u00een timp ce a \u0163inut la India, umilit\u0103 \u015fi ne\u00een\u0163eleas\u0103, i-a ironizat pe cei care \u00eencercau s\u0103 minimalizeze m\u0103re\u0163ia culturii ei str\u0103veche, \u00eentruchipat\u0103 de el ca un b\u0103tr\u00e2n \u015fi iubit dasc\u0103l.<\/p>\n<p>Note:<br \/>\n1.\tEugen Todoran: Eminescu. Buc., 1972, p. 45.<br \/>\n2.\tIdem, p. 49.<br \/>\n3.\tSemnifica\u0163ia silabei aum se explic\u0103 \u00een Mandukya upanisad \u015fi \u00een alte texte indiene.<br \/>\n4.\tD. Mur\u0103ra\u015fu: Comentarii eminesciene. Buc. 1967, p. 69.<br \/>\n5.\tG. T\u0103n\u0103sescu: Trei izvoare ale lui Eminescu. \u00cen Cronica V (1970), nr.3, ian. 17, p.9.<\/p>\n<p># [articol ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, Bucure\u015fti, 16 ianuarie 1975]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(restitutio) de Amita Bhose Imaginea unui \u00een\u0163elept cuget\u00e2nd asupra trecutului \u015fi asupra viitorului lumii apare des \u00een poezia eminescian\u0103. \u00cei vedem chipul \u00een Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele, \u00een C\u0103r\u0163ile \u015fi \u00een personajul b\u0103tr\u00e2nului dasc\u0103l din Scrisoarea I-a.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,7,50],"tags":[40,1113,9,545,1119],"class_list":["post-452","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-7","category-restitutio","tag-amita-bhose","tag-critica","tag-egophobia-22","tag-mihai-eminescu","tag-restitutio"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-7i","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=452"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4286,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/452\/revisions\/4286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}