{"id":455,"date":"2009-06-17T18:40:07","date_gmt":"2009-06-17T16:40:07","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=455"},"modified":"2009-06-28T11:28:00","modified_gmt":"2009-06-28T09:28:00","slug":"speranta-dincolo-de-ororile-comunismului-sovietic-alexandr-soljenitin-pavilionul-cancerosilor-traducere-de-eugen-uricariu-si-maria-dinescu-editura-univers-bucuresti-2009","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=455","title":{"rendered":"Speran\u0163a dincolo de ororile comunismului sovietic"},"content":{"rendered":"

[Alexandr Soljeni\u0163\u00een, Pavilionul cancero\u015filor<\/em>, traducere de Eugen Uricariu \u015fi Maria Dinescu, Editura Univers, Bucure\u015fti, 2009]<\/p>\n

de Camelia Pantazi Tudor<\/p>\n

Autorul romanului PAVILIONUL CANCERO\u015eILOR, Alexandr Soljeni\u0163\u00een s-a remarcat prin faptul c\u0103 a demascat regimul de func\u0163ionare a lag\u0103relor de reeducare din URSS. Experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een lag\u0103rele groazei timp de opt ani, fiind condamnat pentru pozi\u0163ia sa critic\u0103 la adresa politicii lui Stalin, l-a determinat s\u0103-\u015fi pun\u0103 talentul de scriitor \u00een slujba desconspir\u0103rii crimelor \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii.
\nPavilionul cancero\u015filor seam\u0103n\u0103 cu un lag\u0103r \u00een care diferen\u0163ele sociale nu mai exist\u0103 \u015fi frica de moarte este \u00een g\u00e2ndurile \u015fi pe buzele tuturor. Totu\u015fi, o parte a pacien\u0163ilor sper\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se am\u0103geasc\u0103, \u00een dorin\u0163a de a se lega de via\u0163\u0103 \u015fi de a g\u0103si un rost pentru a tr\u0103i. Al\u0163ii \u00ee\u015fi pierd speran\u0163ele \u015fi devin sup\u0103r\u0103tori pentru cei din jur, iar unii pleac\u0103 acas\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u0103 de fapt acolo nu pot g\u0103si dec\u00e2t un loc unde vor muri cur\u00e2nd.
\nAceste persoane nefericite \u00ee\u015fi amintesc sau povestesc cr\u00e2mpeie din via\u0163a lor, scriitorul reu\u015find s\u0103 creeze astfel ni\u015fte personaje complexe \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 redea spiritul epocii. Via\u0163a lor \u00eenseamn\u0103 durere, dar \u015fi dragoste, fiind derulat\u0103 \u00een amintirea lor pe fondul bolii, fricii de moarte \u015fi al unui lic\u0103r de speran\u0163\u0103. Dar nu este vorba numai despre bolnavi, ci \u015fi despre medici, persoane bine inten\u0163ionate, responsabile care tr\u0103iesc drama pacien\u0163ilor lor. Prin triste\u0163ea, singur\u0103tatea \u015fi omenia lor se aseam\u0103n\u0103 cu ace\u015ftia. Mai mult, unul dintre ei cade victima propriei profesii; trat\u00e2ndu-\u015fi pacien\u0163ii, Liudmila Don\u0163ova se \u00eemboln\u0103ve\u015fte ea \u00eens\u0103\u015fi.
\nPaginile triste despre pacien\u0163ii grav bolnavi respir\u0103 aerul perioadei din primii ani de dup\u0103 moartea lui Stalin. Afl\u0103m astfel multe aspecte despre via\u0163a oamenilor \u015fi despre c\u00e2teva evenimente politice care au marcat istoria. Se \u015ftie c\u0103 \u00een U.R.S.S., \u00eenainte \u015fi dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, separatismul, rezisten\u0163a \u00eempotriva regimului sovietic, colabora\u0163ionismul cu germanii, fapte mai mult sau mai pu\u0163in dovedite, au fost motivele pentru care milioane de oameni au fost \u00eencarcera\u0163i \u00een lag\u0103re de munc\u0103 sau deporta\u0163i \u00een Siberia \u015fi republicile central asiatice. Dup\u0103 moartea lui Stalin \u00een anul 1953 a existat o perioad\u0103 de \u201edetronare\u201d a acestuia, de \u00eencercare de a distruge cultul personalit\u0103\u0163ii. \u00cen r\u00e2ndurile c\u0103r\u0163ii, aceste evenimente se \u00eempletesc cu povestea amar\u0103 a bolnavilor de cancer.
\nUn personaj reprezentativ \u015fi primul bolnav care apare \u00een carte este Pavel Nikolaevici Rusanov. Activist, cadru cu func\u0163ie \u00eenalt\u0103 \u00een partid, \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte pe nea\u015fteptate via\u0163a sa fericit\u0103 pentru a se interna \u00een spital. Nereu\u015find s\u0103 realizeze ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, nu poate accepta nici conlocuirea cu persoane pe care le consider\u0103 inferioare lui. Este \u00eengrozit \u015fi deprimat \u00een contactul cu cei opt colegi de camer\u0103, dintre care Efrem este cel care \u00eei vorbe\u015fte cel mai mult despre moartea iminent\u0103. Privindu-i pe acei oameni, Rusanov simte la \u00eenceput un dispre\u0163 rezultat din educa\u0163ia sa de comunist din timpului lui Stalin: \u201dC\u00e2t de necioplit\u0103 mai este, deocamdat\u0103, popula\u0163ia noastr\u0103! Cum s\u0103 intre asemenea oameni, cu povara lor de proast\u0103 cre\u015ftere, \u00een noua societate?\u201d Ulterior, marcat de suferin\u0163\u0103 devine mai realist, mai bun \u015fi nu i se mai pare inadmisibil s\u0103 fie amestecate \u201ecadrele de conducere cu elementele dubioase\u201d. \u00cen \u00eencercarea lui de a ie\u015fi din deprimare \u00ee\u015fi direc\u0163ionez\u0103 g\u00e2ndurile c\u0103tre aspectele vie\u0163ii sale de familie \u015fi cele ale societ\u0103\u0163ii. Tipic pentru un activist de partid comunist care crede cu t\u0103rie \u00een politica \u015fi scopul acestuia, de\u015fi bolnav grav, el continu\u0103 s\u0103 fie preocupat de treburile statului. \u00cen acest fel, afl\u0103m ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acele vremuri. \u00cen Uniunea Sovietic\u0103 avea loc sesiunea Sovietului Suprem \u00een care se discut\u0103 depre industria grea \u015fi majorarea produc\u0163iei de \u201em\u0103rfuri\u201d \u00een zootehnie. Rusanov este de p\u0103rere c\u0103 via\u0163a economic\u0103 se dezvolta foarte energic \u015fi c\u0103 urmau reorganiz\u0103ri ale \u00eentreprinderilor. \u015etia c\u0103 aceste reorganiz\u0103ri nu fuseser\u0103 niciodat\u0103 de natur\u0103 s\u0103 provoace nemul\u0163umirea cadrelor de partid care nu puteau dec\u00e2t s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o posibil\u0103 avansare. Vestea privind schimbarea total\u0103 a completului Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie \u00eel uluie\u015fte: \u201eP\u0103i cine va veghea cadrele?…To\u0163i cei care judecaser\u0103 vreme de-un sfert de secol-m\u0103tura\u0163i dintr-o singur\u0103 lovitur\u0103? To\u0163i?\u201d Mai afl\u0103m c\u0103 pre\u015fedintele Consiliului de Ministri, Malenkov \u015fi-a cerut demisia, iar Sovietul Suprem i-a acceptat-o. Speriat de aceste schimb\u0103ri, el \u00ee\u015fi aminte\u015fte ce le f\u0103cuse celor din familia Elcianski. \u00cel denun\u0163ase pe b\u0103tr\u00e2n numai pentru c\u0103 \u00eel rugase cineva care se pl\u00e2nsese c\u0103 acesta \u00eei f\u0103cuse greut\u0103\u0163i la serviciu. \u00cen continuare, le poart\u0103 de grij\u0103 so\u0163iei \u015fi fiicei acestuia, ceea ce nu-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103 o denun\u0163e pe mam\u0103, l\u0103s\u00e2nd copilul singur. Fiindu-i fric\u0103 de o eventual\u0103 judecat\u0103, se lini\u015fte\u015fte d\u00e2nd \u00eentr-un fel vina pe cei care erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 judece \u015fi s\u0103 condamne oamenii denunta\u0163i de el. Pavel Nikolaevici era convins c\u0103 avea datoria cet\u0103\u0163eneasc\u0103 s\u0103 semnaleze chiar \u015fi ruperea unui ziar cu chipul Conduc\u0103torului \u00eentr-un veceu public. Prin urmare, nu se consider\u0103 singurul vinovat dac\u0103 cineva a fost condamnat \u015fi, apoi \u201ecum ar fi rezistat \u00een func\u0163ie, dac\u0103 n-ar fi ajutat?\u201d. El credea c\u0103 numai \u00een acest mod se putea realiza o \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire moral\u0103 a societ\u0103\u0163ii, dar nu avea capacitatea de a \u00een\u0163elege c\u0103 nici ceea ce f\u0103cuse el nu era moral \u015fi c\u0103 aceast\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire trebuia f\u0103cut\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor care denun\u0163au oameni distrug\u00e2ndu-i, f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u015fi f\u0103r\u0103 scrupule. Dar, pentru el ce este \u00eens\u0103 mai important: acea a\u015fa zis\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire a societ\u0103\u0163ii sau dorin\u0163a de a-\u015fi p\u0103stra func\u0163ia?!
\n\u00cendoctrinat p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor, Rusanov este foarte tran\u015fant \u00een discu\u0163ia din camer\u0103 pornit\u0103 de la \u00eentrebarea: ce-l \u0163ine pe om \u00een via\u0163\u0103? R\u0103spunde c\u0103 este vorba de \u201dfidelitate fa\u0163\u0103 de idee \u015fi binele colectiv\u201d. Dar ce \u00een\u0163elegea el prin binele colectiv? Este o \u00eentrebare la care istoria comunismului ne-a r\u0103spuns cu prisosin\u0163\u0103.
\nVorbind despre Lev Tolstoi, el atac\u0103 virulent, f\u0103r\u0103 drept de replic\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 despre perfec\u0163ionarea moral\u0103 a acestuia au scris Lenin, Stalin \u015fi Gorki \u015fi deci nu mai era necesar\u0103 o alt\u0103 p\u0103rere. Rusanov, contrariat de atitudinea partenerului s\u0103u de discu\u0163ie, Kostoglotov, g\u00e2ndea la fel ca \u00eentotdeauna, consider\u00e2nd ca acesta trebuie verificat \u015fi v\u0103zut dac\u0103 p\u0103rerile sale nu devin d\u0103un\u0103toare \u00een func\u0163ia pe care acesta ar fi putut-o de\u0163ine. De fapt, Kostoglotov nu dorea dec\u00e2t s\u0103-\u015fi exprime credin\u0163a c\u0103 omul trebuie l\u0103sat s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 liber \u015fi s\u0103 nu fie \u00eempiedicat numai pentru c\u0103 are o alt\u0103 p\u0103rere dec\u00e2t conduc\u0103torii comuni\u015fti. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 Rusanov nu putea avea dec\u00e2t un sentiment de indignare.
\n\tO alt\u0103 idee a lui Pavel Nikolaevici \u00een calitatea lui de cadru important al partidului consta \u00een convingerea c\u0103 toate neajunsurile \u015fi problemele nerezolvate ale societ\u0103\u0163ii se datorau speculei \u015fi visa la introducerea execu\u0163iei publice a speculan\u0163ilor ca m\u0103sur\u0103 sigur\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire \u201erepede si definitiv\u201d a societ\u0103\u0163ii. El nu se g\u00e2ndea c\u0103 oamenii sunt s\u0103raci \u015fi c\u0103 aceasta ar fi cauza asupra c\u0103reia o societate care avea ca scop \u201cbinele colectiv\u201d de care vorbea chiar el \u00eensu\u015fi trebuia s\u0103 ac\u0163ioneze. Nu, Rusanov se g\u00e2ndea doar la pedeapsa maxim\u0103. Dar aceasta era doar teorie aplicabila altora, pentru c\u0103 \u00een realitate, c\u00e2nd so\u0163ia \u00eei vorbe\u015fte despre repararea locuin\u0163ei este nevoit s\u0103 accepte hot\u0103r\u00e2rea acesteia privind bac\u015fi\u015furile pe care trebuia s\u0103 le dea muncitorilor pentru c\u0103 altfel ace\u015ftia se r\u0103zbunau, nu-\u015fi f\u0103ceau treaba \u015fi deci tot familia sa avea de suferit.
\n\tCredin\u0163a lui \u00een doctrina comunist\u0103 sovietic\u0103 este de nezdruncinat. Omenia, binele oamenilor, adev\u0103rul nu \u00eensemnau nimic pentru el pentru c\u0103 nu \u00eensemnau nimic nici pentru acei comuni\u015fti. C\u00e2nd \u00ee\u015fi aminte\u015fte de Beria, Rusanov \u00ee\u015fi exprim\u0103 opinia c\u0103 nu trebuia s\u0103 aib\u0103 loc o judecat\u0103 public\u0103, deoarece oamenii nu trebuiau s\u0103 \u015ftie nimic despre acuza\u0163iile aduse acestuia pentru a nu le \u201etrezi \u00eendoieli\u201d \u015fi a nu le \u201ecl\u0103tina credin\u0163a\u201d… Totul \u00een numele credin\u0163ei oarbe! Crez\u00e2nd cu adevarat, el este \u00eenc\u00e2ntat de convingerea lui Vadim c\u0103 cine a fost deportat este neap\u0103rat vinovat: \u201d\u00censeamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fi fost ceva. La noi, nimeni nu e deportat degeaba\u201d. C\u00e2nd fiul s\u0103u, Iura, \u00eei poveste\u015fte despre cele dou\u0103 fete care lipeau timbre vechi \u00eencas\u00e2nd \u00eens\u0103 de la clien\u0163i banii pentru timbre noi, iar \u00een loc s\u0103 ia m\u0103suri drastice \u00eempotriva lor a f\u0103cut tot posibilul ca ele s\u0103 nu fie pedepsite, Rusanov \u00ee\u015fi exprim\u0103 regretul pentru decizia fiului s\u0103u. El nu se g\u00e2nde\u015fte dec\u00e2t la vinov\u0103\u0163ie, nu conteaz\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 vinov\u0103\u0163ie se datoreaz\u0103 unei vie\u0163i am\u0103rate f\u0103r\u0103 bani, f\u0103r\u0103 perspective. O p\u0103rere interesant\u0103 pentru acele vremuri tulburi, ac\u0163iunea romanului av\u00e2nd loc \u00een anul 1955, o are fiica sa, Avieta care \u00eei spune c\u0103 se va face o revizuire \u00een mas\u0103 a dosarelor \u015fi c\u0103 se vorbe\u015fte de \u201ecultul personalit\u0103\u0163ii\u201d, dar \u015fi de \u201emarele continuator\u201d. Opinia sa este ca trebuie s\u0103 nu deviezi \u00een nici una din cele dou\u0103 direc\u0163ii, s\u0103 fi receptiv la cerin\u0163ele perioadei, s\u0103 fi \u00een consonan\u0163\u0103 cu fiecare nou\u0103 epoc\u0103.
\nCre\u00e2ndu-l pe Rusanov ca personaj al acestei c\u0103r\u0163i, Alexandr Soljeni\u0163\u00een eviden\u0163iaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale activistului din perioada sovietic\u0103 stalinist\u0103 \u00eentr-un context dureros \u00een care pericolul mor\u0163ii apropie oamenii, dar nu-i poate schimba. Convingerile lui Pavel Nikolaevici nu se clatin\u0103. El \u00een\u0163elege comunismul a\u015fa cum a fost transmis de c\u0103tre Stalin \u00een mintea \u015fi sufletul omului. De\u015fi vorbe\u015fte de binele ob\u015ftesc nu se g\u00e2nde\u015fte dec\u00e2t la binele s\u0103u \u015fi al familiei sale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, se simte superior celor care nu sunt la fel ca el, cadre de n\u0103dejde ale partidului.
\nTotal diferit de Pavel Nikolaevici Rusanov este Oleg Filimonovici Kostoglotov. Poreclit de c\u0103tre acesta Roadeoase, Kostoglotov pare brutal, are o figur\u0103 de bandit, dar se dovede\u015fte a fi un om sensibil \u015fi cu principii foarte clare. Deportat administrativ pe via\u0163\u0103 din considerente personale, ajunge la spital mai mult mort dec\u00e2t viu. Reu\u015fe\u015fte \u00een scurt timp s\u0103-\u015fi revin\u0103, dar mai surpriz\u0103toare chiar \u015fi pentru el este re\u00eenvierea dorin\u0163ei de a tr\u0103i \u015fi de a iubi.
\nDin discu\u0163ia cu Zoia afl\u0103m am\u0103nunte despre lag\u0103r \u015fi despre cum a ajuns acolo: f\u0103r\u0103 condamnare, ci printr-o directiv\u0103; cine primea mai pu\u0163in de opt ani \u00eensemna c\u0103 nu f\u0103cuse nimic \u015fi tot \u201edosarul era \u0163esut, pur \u015fi simplu, din aer\u201d. Condamnarea lui pe vecie era din cauz\u0103 c\u0103 \u00eel \u00eencadraser\u0103 la punctul unsprezece care \u00eensemna grup. Grupul a fost \u00eempr\u0103\u015ftiat \u201epe veci\u201d ca s\u0103 nu se mai adune. Studen\u0163i fiind, avuseser\u0103 alte idei dec\u00e2t cele agreate de regimul sovietic, se a\u015fteptaser\u0103 la altceva dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi astfel au fost aresta\u0163i. \u201e…dac\u0103 omu\u2019 nu-i de-acord cu ei, aia-i diversiune ideologic\u0103!\u201d, afirm\u0103 cu t\u0103rie Kostoglotov \u00een cadrul unei discu\u0163ii din spital. Vorbind cu Vera Kornilievna, Kostoglotov m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a suferit cel mai mult tocmai din cauza fidelit\u0103\u0163ii pentru democra\u0163ie. Din acest motiv, av\u00e2nd \u00eentotdeauna idei diferite, nu a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 dec\u00e2t cu greu sublocotenent. Regreta c\u0103 nu a devenit ofi\u0163er, dar dreptatea era mai presus de orice \u015fi trebuia s\u0103-\u015fi apere principiile. Merg\u00e2nd pe aceea\u015fi linie, el are o alt\u0103 p\u0103rere despre blocada de la Leningrad, \u00een timpul c\u0103reia murise \u015fi mama lui. \u00cel \u00eenvinov\u0103\u0163e\u015fte nu numai pe Hitler, ci \u015fi pe aceia care au hot\u0103r\u00e2t blocada cunosc\u00e2nd pozi\u0163ia de ap\u0103rare izolat\u0103 a ora\u015fului \u015fi problemele ce puteau ap\u0103rea.
\n \t\u00centr-o discu\u0163ie cu doctori\u0163a Don\u0163ova, Oleg exprim\u0103 ideea c\u0103 omul are dreptul s\u0103 dispun\u0103 de propria sa via\u0163\u0103, referindu-se la medicii care iau singuri hot\u0103r\u00e2ri. \u201dIar eu m\u0103 transform din nou, precum \u00een lag\u0103r, \u00eentr-un fir de nisip de care nu depinde niciodat\u0103 nimic. \u201dFiind marcat de via\u0163a privat\u0103 de libertate din lag\u0103r, firea independent\u0103 a lui Oleg se r\u0103zvr\u0103te\u015fte \u00eempotriva oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de limitare a posibilit\u0103\u0163ii de a lua decizii. Atitudinea umil\u0103 pe care fusese silit s\u0103 o adopte, obi\u015fnuin\u0163a de a t\u0103cea \u00een fa\u0163a oamenilor liberi cu m\u00e2inile adunate la spate \u015fi privind \u00een p\u0103m\u00e2nt, ajunseser\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 amprenta chiar pe \u0163inuta sa, gesturile acestea transform\u00e2ndu-se \u201e\u00eentr-un fel de tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, ca o \u0163inut\u0103 coco\u015fat\u0103 ereditar\u0103\u201d.
\nDorise s\u0103 \u00eenve\u0163e mai mult \u015fi nu apucase s\u0103 urmeze dec\u00e2t primul curs de la facultatea de geofizic\u0103. De\u015fi era o persoan\u0103 mai t\u0103cut\u0103, poate chiar pu\u0163in sociabil\u0103, era animat de setea de cunoa\u015ftere. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een celula sa, aflase cele mai multe lucruri din via\u0163a sa de p\u00e2n\u0103 atunci, deoarece erau acolo oameni de diferite profesii, iar el era \u201eascult\u0103torul cel mai asiduu\u201d al prelegerilor acestora. Ulterior, \u00een vagoanele de vite \u015fi \u00een lag\u0103r, Oleg s-a str\u0103duit s\u0103 culeag\u0103 \u201eceea ce nu reu\u015fise s\u0103 capete prin s\u0103lile institutului\u201d. Luase chiar lec\u0163ii de latin\u0103 de la un statician militar, f\u0103r\u0103 creion, f\u0103r\u0103 h\u00e2rtie \u015fi \u00eenfrunt\u00e2nd gerul. Deoarece staticianul scria uneori cu degetul \u00een z\u0103pad\u0103, exista b\u0103nuiala c\u0103 schi\u0163eaz\u0103 un plan al evad\u0103rii, Kostoglotov fiind des interogat din acest motiv.
\nDe\u015fi condi\u0163iile \u00een care tr\u0103ia la U\u015f-Terek erau grele, el vede \u00een deportare \u015fi o parte bun\u0103: eliberarea de \u00eendoieli, de r\u0103spundere fa\u0163\u0103 de tine \u00eensu\u0163i. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, neferici\u0163i erau cei elibera\u0163i, nu cei deporta\u0163i, deoarece ace\u015ftia aveau buletinul marcat de \u201emurdarul punct 39\u201d \u015fi erau nevoi\u0163i s\u0103 plece undeva s\u0103 caute de lucru \u015fi s\u0103 fie izgoni\u0163i de pretutindeni. \u00cen schimb, deportatul avea toate drepturile \u015fi nu avea nici o grij\u0103; nu el dorise s\u0103 ajung\u0103 acolo \u015fi nimeni nu-l putea goni. Oleg ajunsese s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi considera acel loc acas\u0103.
\nReprezentativ\u0103 pentru ce \u00eensemna dreptatea \u00een acele timpuri este povestea familiei Kadmini care ad\u0103postise un dezertor. Au fost condamna\u0163i. Dezertorul, \u00een mod paradoxal, a fost eliberat \u00een urma unei amnisti, dar so\u0163ul \u015fi so\u0163ia Kadmini au fost condamnati pe veci, considerati grup \u015fi desp\u0103r\u0163i\u0163i. Cu greu au reu\u015fit s\u0103 fie \u00eempreun\u0103, la U\u015f-Terek, iar Kostoglotov, \u00een aceste condi\u0163ii, exclam\u0103: \u201eCum s\u0103 nu \u00eendr\u0103geasc\u0103 U\u015f-Terekul! \u015ei bordeiul lor lipit de p\u0103m\u00e2nt! La ce altceva mai bun se puteau a\u015ftepta?\u201d La r\u00e2ndul s\u0103u, Oleg este \u00eemp\u0103cat cu soarta sa \u015fi numai a\u015ftepta nimic de la viitor: \u201dBucur\u0103-te ce ceea ce ai! Dac\u0103 e pe vecie-apoi, pe vecie s\u0103 fie\u201d.
\nFoarte interesant\u0103 este discu\u0163ia dintre Kostoglotov \u015fi \u015eulubin. Acesta este bol\u015fevic \u00eenc\u0103 din 1917, dar avusese curajul s\u0103 \u015fi g\u00e2ndeasc\u0103 pe parcursul anilor la sistemul comunist din URSS \u015fi s\u0103 nu fie mul\u0163umit cu ceea ce exista. El vorbe\u015fte despre obliga\u0163ia membrilor de partid de a reac\u0163iona \u201eca un singur om\u201d, to\u0163i aplaud\u00e2nd \u00een picioare sentin\u0163ele pronun\u0163ate \u015fi cer\u00e2nd executarea. Sentimentul de turm\u0103, frica de a nu r\u0103m\u00e2ne singur \u201e\u00een afara colectivului\u201d, credin\u0163a oarb\u0103 \u00een sistem f\u0103r\u0103 a trece faptele prin procesul ra\u0163iunii sunt acuza\u0163ii pe care le aduce \u015eulubin acestora. Oleg \u00ee\u015fi afirm\u0103 p\u0103rerea c\u0103 cei care \u00een\u0163elegeau ceea ce pe petrecea erau chinui\u0163i suflete\u015fte, dar pentru cei care credeau a fost u\u015for pentru c\u0103 \u201eEi au m\u00e2inile \u00eens\u00e2ngerate, \u015fi nici nu \u015ftiu dac\u0103 sunt \u00eens\u00e2ngerate, din moment ce nu \u00een\u0163elegeau nimic\u201d. \u015eulubin vorbe\u015fte despre distrugerea vechii culturi, a c\u0103r\u0163ilor care nu conveneau \u015fi a manualelor oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103. Cultura \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul fuseser\u0103 rea\u015fezate dup\u0103 modul de g\u00e2ndire al conduc\u0103torilor sovietici. El r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 un socialist pentru ca \u201ela capitalism istoria a renun\u0163at pentru totdeauna\u201d, dar \u00ee\u015fi exprim\u0103 op\u0163iunea pentru un socialism moral care s\u0103 aib\u0103 ca scop \u00een\u0163elegerea reciproc\u0103 dintre oameni, iar la baz\u0103 moralitatea \u00een toate.
\n\tOleg Kostoglotov, spre deosebire de Rusanov, nu a citit mult \u015fi nu a avut \u015fansa de a termina facultatea, dar \u00eensetat de cunoa\u015ftere, g\u00e2nde\u015fte, c\u00e2nt\u0103re\u015fte, analizeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi formeaz\u0103 p\u0103reri prin prisma firii sale cinstite, nealterate de teoriile \u015fi practicile staliniste. Prin el, scriitorul vrea s\u0103 demonstreze c\u0103 exist\u0103 \u015fi al\u0163i oameni \u00een acea perioad\u0103 care, de\u015fi neferici\u0163i, chinui\u0163i, lipsi\u0163i poate de speran\u0163a unei vie\u0163i mai bune, totu\u015fi nu se las\u0103 dobor\u00e2\u0163i de un regim totalitarist \u015fi inuman.
\n\tPrin celelalte personaje, Alexandr Soljeni\u0163\u00een finalizeaz\u0103 fresca societ\u0103\u0163ii din acele timpuri. Sunt oameni care se zbat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 iubeasc\u0103, unii nemul\u0163umi\u0163i \u015fi critici, al\u0163ii dorind s\u0103 se adapteze, dar to\u0163i vr\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 mai departe.
\nPe l\u00e2ng\u0103 aspectele legate de via\u0163a oamenilor \u015fi de problemele societ\u0103\u0163ii relatate prin cuvintele personajelor de mai sus, mai exist\u0103 \u00een carte \u015fi altele nu lipsite de importan\u0163\u0103. Din punct de vedere medical sunt c\u00e2teva idei care trebuie eviden\u0163iate. Iradierea cu raze Roentgen era socotit\u0103 o metoda avansat\u0103 de vindecare, iar refuzul de a aplica aceast\u0103 tehnic\u0103 \u015fi c\u0103utarea altor c\u0103i erau considerate un sabotaj al tratamentului oamenilor muncii. Astfel, iradierea se practica f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u015fi la tumorile benigne \u015fi la copiii mici produc\u00e2nd malforma\u0163ii \u015fi distrug\u00e2nd vie\u0163i. Pe de alt\u0103 parte, nu se cuno\u015ftea intensitatea \u015fi doza de raze necesare pentru fiecare tip de tumoare. Celulele s\u0103n\u0103toase erau inevitabil r\u0103nite \u015fi distruse. Liudmila Afanasievna Don\u0163ova se sim\u0163ea vinovat\u0103 de aceste practici \u015fi ajunge ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103. Medicii erau chinui\u0163i de sentimentul neputin\u0163ei, de imperfec\u0163iunea metodelor \u015fi sf\u00e2\u015fia\u0163i de mil\u0103. Erau uni\u0163i, se \u00een\u0163elegeau, cooperau; Liudmila Afanasievna era numit\u0103 de doctorii tineri, mam\u0103. \u00cen spital existau probleme legate de dot\u0103ri (se folosea lenjerie uzat\u0103 \u00een loc de c\u00e2rpe, dar apoi sub b\u0103nuiala c\u0103 era un mod de a camufla furtul de lenjerie nou\u0103 i-a fost interzis\u0103 utilizarea) \u015fi de lipsa paturilor; Zoia, asistent\u0103 medical\u0103 \u00eei spunea lui Kostoglotov c\u0103 atunci c\u00e2nd se constata c\u0103 un bolnav e pe moarte era externat. \u201d… ce rost are s\u0103 ocupe degeaba un pat? Oamenii stau la coad\u0103 pentru intern\u0103ri, iar unii ar putea fi ajuta\u0163i. \u201eEra o problem\u0103 legat\u0103 \u015fi de statistic\u0103. Cu c\u00e2t erau mai pu\u0163ini mor\u0163i cu at\u00e2t mai mult se raportau date statistice \u00eembucur\u0103toare. Dar, unii medici mai inimo\u015fi, din dorin\u0163a de a salva un bolnav \u00eencercau s\u0103-l trag\u0103 pe sfoar\u0103 pe medicul \u015fef, iar al\u0163ii cum ar fi \u00een acest caz, Evghenia Ustinovna, chirurg-\u015fef erau bucuro\u015fi s\u0103 fie g\u0103site alte metode de vindecare dec\u00e2t interven\u0163ia cu\u0163itului. Dac\u0103 \u201echirurgia ar fi amenin\u0163at\u0103 s\u0103 dispar\u0103 din practica omenirii, Evghenia Ustinovna n-ar fi ap\u0103rat-o nici o zi \u00een plus.\u201d
\nDup\u0103 externare, bolnavilor li se d\u0103dea o adeverin\u0163\u0103 pentru gar\u0103 cu rug\u0103mintea de a i se da bilet f\u0103r\u0103 a sta la coad\u0103. Dar dac\u0103 nu scria c\u0103 a fost proasp\u0103t operat, atunci erau trimi\u015fi la coad\u0103 \u015fi puteau s\u0103 plece chiar dup\u0103 dou\u0103 trei zile.
\nDin punct de vedere al vie\u0163ii de zi cu zi afl\u0103m c\u0103 se g\u0103seau unele produse: ca\u015fcaval, ulei de floarea soarelui, dar \u015funca venea rar, se d\u0103dea un kilogram de persoan\u0103 \u015fi erau cozi. Tinerii se distrau dans\u00e2nd la casa de cultur\u0103. Zoia \u00ee\u015fi aminte\u015fte de via\u0163a grea din timpul r\u0103zboiului c\u00e2nd nu se discuta dec\u00e2t despre cartele \u015fi despre pre\u0163urile de pe pia\u0163a neagr\u0103. \u00cen momentul derul\u0103rii ac\u0163iunii c\u0103r\u0163ii, \u00een societate apar semnele unei schimb\u0103ri marcate de influen\u0163a occidentului.
\nCe informa\u0163ii mai se desprind din relat\u0103rile personajelor? Avans\u0103rile se f\u0103ceau \u00een func\u0163ie de participarea la via\u0163a politic\u0103. Turgun era un simplu student, dar fiind cadru na\u0163ional primise deja reparti\u0163ie ca medic-\u015fef la un spital. Se editau foarte multe c\u0103r\u0163i. Cele distinse cu premiul Stalin erau \u00een num\u0103r de patruzeci pe an \u015fi \u201d… citeai c\u00e2te una \u015fi ram\u00e2neai cu sentimentul c\u0103 ai fi putut foarte bine s\u0103 n-o cite\u015fti\u201d. Nici la \u015fcoal\u0103 elevii nu aveau dreptul s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. Din discu\u0163ia dintre tinerii bolnavi, Diomka \u015fi Asea afl\u0103m c\u0103 odat\u0103 li s-a cerut elevilor o compunere cu tema: Pentru ce tr\u0103ie\u015fte omul? S-a dat planul: despre cultivatorii de bumbac, mulg\u0103toarele de vaci, despre eroi \u015fi eroism. To\u0163i au scris \u00een consens, nedorind s\u0103-\u015fi strice rela\u0163iile cu profesoara. Numai unul a \u00eentrebat: \u201en-a\u015f putea s\u0103 scriu totu\u015fi altfel, a\u015fa cum cred eu?\u201d. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 profesoara l-a amenin\u0163at cu nota unu.
\n\u00cen ultimele pagini ale romanului, Avieta, fiica lui Rusanov \u00ee\u015fi exprim\u0103 convingerea c\u0103 a spune poporului adev\u0103rul nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103-i spui lucruri rele \u015fi s\u0103 ar\u0103\u0163i cu degetul defectele\u201d. De unde cerin\u0163a asta fals\u0103 a a\u015fa numitului\u201eadev\u0103r crud\u201d? De ce ar trebui s\u0103 fie, m\u0103 rog, adev\u0103rul crud? De ce s\u0103 nu fie sclipitor, pasionant, optimist! Toat\u0103 literatura noastr\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103!\u201d Avieta este o demn\u0103 fiica a tat\u0103lui ei, care de\u015fi apar\u0163ine unei genera\u0163ii tinere crede \u00een cosmetizarea adev\u0103rului \u015fi, de ce nu, \u00een minciun\u0103.
\n Literatura nu poate fi sclipitoare, pasionant\u0103, optimist\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een realitate via\u0163a se afl\u0103 \u00een extrema cealalt\u0103. Dac\u0103 nu ar fi existat oameni ca Alexandr Soljeni\u0163\u00een, multe fapte, \u00eemprejur\u0103ri, ac\u0163iuni ale oamenilor nu ar fi fost cunoscute a\u015fa cum au fost ele cu adev\u0103rat. Dizidentul rus a considerat, la fel ca personajul s\u0103u Oleg Kostoglotov, c\u0103 adev\u0103rul este mai presus de orice, a scris pentru ca oamenii s\u0103 \u015ftie, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai repete ceea ce a fost r\u0103u \u015fi dureros pentru milioane de oameni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Alexandr Soljeni\u0163\u00een, Pavilionul cancero\u015filor, traducere de Eugen Uricariu \u015fi Maria Dinescu, Editura Univers, Bucure\u015fti, 2009] de Camelia Pantazi Tudor Autorul romanului PAVILIONUL CANCERO\u015eILOR, Alexandr Soljeni\u0163\u00een s-a remarcat prin faptul c\u0103 a demascat regimul de func\u0163ionare a lag\u0103relor de reeducare din URSS. Experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een lag\u0103rele groazei timp de opt ani, fiind condamnat pentru pozi\u0163ia sa […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,7],"tags":[89,88,1113,9],"class_list":["post-455","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-7","tag-alexandr-soljenitin","tag-camelia-pantazi-tudor","tag-critica","tag-egophobia-22"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-7l","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/455","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=455"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/455\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":626,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/455\/revisions\/626"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=455"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=455"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=455"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}