{"id":467,"date":"2009-06-17T18:51:51","date_gmt":"2009-06-17T16:51:51","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/revista\/?p=467"},"modified":"2009-06-18T14:39:38","modified_gmt":"2009-06-18T12:39:38","slug":"evanghelii-apocrife","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=467","title":{"rendered":"Evanghelii apocrife"},"content":{"rendered":"

[Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, Evanghelii apocrife<\/em>, Polirom 1999]<\/p>\n

de Daniel Stuparu<\/p>\n

\n
\nVolumul despre care mi-am propus s\u0103 vorbesc \u00een continuare (Evanghelii apocrife, Polirom 1999, ajuns deja la a patra edi\u0163ie, proasp\u0103t ap\u0103rut\u0103, cu un text suplimentar inedit – Evanghelia secret\u0103 a lui Marcu), ne aduce \u00een fa\u0163\u0103 o alt\u0103 latur\u0103 a proteicului \u015fi prolificului Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, aceea de traduc\u0103tor. Cartea se deschide cu un studiu introductiv al autorului, prin intermediul c\u0103ruia chiar \u015fi nespecialistul se poate familiariza cu semnifica\u0163ia unor termeni precum canonic sau apocrif, ca \u015fi cu c\u00e2teva din motivele pentru care studiul acestui corpus de texte paleocre\u015ftine merit\u0103 a fi investigat at\u00e2t de teologi, c\u00e2t \u015fi de cei venind spre acest domeniu din alte arii culturale. S\u0103 observ\u0103m mai \u00eent\u00e2i c\u0103 textele sunt grupate cronologic (sub aspectul con\u0163inutului), trat\u00e2nd despre via\u0163a p\u0103rin\u0163ilor dup\u0103 trup ai lui Isus, na\u015fterea \u015fi copil\u0103ria acestuia, patimile, \u00cenvierea \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area lui Christos, \u015fi despre adormirea Maicii Domnului.<\/p>\n

\nPrimul text care ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een aceast\u0103 crestoma\u0163ie este Protoevanghelia lui Iacob, ce relateaz\u0103 na\u015fterea fecioarei Maria, fiind \u00een acela\u015fi timp una din dovezile (cam singura) invocate de catolici pentru a sus\u0163ine dogma imaculatei concep\u0163ii a Fecioarei. Textul, nu foarte lung, relateaz\u0103 diferite momente \u015fi ipostaze din via\u0163a p\u0103rin\u0163ilor Ioachim \u015fi Ana, ici-colo strecur\u00e2ndu-se \u015fi elemente inedite. Interesant este, de exemplu, episodul \u00een care se spune c\u0103 la \u015fase luni Maria ar fi f\u0103cut \u015fapte pa\u015fi, o evident\u0103 intarsie de sorginte budist\u0103 (asupra c\u0103reia traduc\u0103torul atrage aten\u0163ia), aluzie la legenda conform c\u0103reia Buddha Sakyamuni dup\u0103 ce s-a n\u0103scut ar fi f\u0103cut \u015fapte pa\u015fi simbolici. (Un alt caz notoriu de influen\u0163\u0103 similar\u0103 este legenda, inclus\u0103 \u00een Patrologia greac\u0103, legat\u0103 de Varlaam \u015fi Iosafat, pornind de la convertirile Sf\u00e2ntului Apostol Toma din \u00eendep\u0103rtata Indie, fiind grefat\u0103 chiar mai evident pe legenda vie\u0163ii prin\u0163ului Siddhartha – Iosafat nefiind, pe filier\u0103 persan\u0103, dec\u00e2t o coruptel\u0103 a termenului de Boddhisattva.)<\/p>\n

\nVia\u0163a lui Iosif t\u00e2mplarul este un text care prezint\u0103, prin gura \u00eensu\u015fi M\u00e2ntuitorului \u00eensu\u015fi, via\u0163a tat\u0103lui s\u0103u dup\u0103 trup. Ca simplu diletant, sesizez osatura destul de \u015fubred\u0103 a acestui text, \u00een care se simte ruptura de nivel imediat dup\u0103 paragraful introductiv. Acest prim paragraf pare imersat \u00een atmosfera specific\u0103 evangheliilor sinoptice. Din clipa \u00een care \u00eens\u0103 \u201eIsus\u201d \u00eencepe s\u0103 relateze via\u0163a lui Iosif, se simte deja discrepan\u0163a dintre cele dou\u0103 planuri, impresia de pasaj intercalat fiind de neeludat.<\/p>\n

\nAl treilea text apocrif prezentat este Evanghelia lui Pseudo-Toma, un text care trece \u00een revist\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de minuni pe care Isus le-ar fi realizat din fraged\u0103 pruncie. Din nou, ca simplu cititor preocupat de mesajul cre\u015ftin, g\u0103sesc textul menit a st\u00e2rni mai degrab\u0103 z\u00e2mbete, istorioara fiind prea tras\u0103 de p\u0103r pentru a fi \u015fi veridic\u0103 (Isus face din n\u0103mol ni\u015fte vr\u0103bii c\u0103rora mai apoi le d\u0103 via\u0163\u0103 \u2013 e greu s\u0103 nu \u00eel vezi ca pe un mic vr\u0103jitor care, precum rabinul Loew din ghetoul praghez de mai t\u00e2rziu, \u00eensufle\u0163e\u015fte \u00een mod magic Golemul, prin cuno\u015ftin\u0163ele sale de Kabbalah operativ\u0103 \u015fi alchimie. Altundeva pruncul Isus omoar\u0103, prin c\u00e2teva vorbe bine tocmite, un copil care i-a \u00eempr\u0103\u015ftiat cu o nuia apa \u00een care se juca \u2013 la fel, ne amintim de pasajul evanghelic \u00een care Isus provoac\u0103 uscarea smochinului neroditor, acesta din urm\u0103 p\u0103r\u00e2nd a fi mai degrab\u0103 sursa celui dint\u00e2i incident, \u00eendoielnic. \u00cen alt loc Isus \u00eei \u0163ine lui Zaheu, care \u00eencercase s\u0103 \u00eel \u00eenve\u0163e literele alfabetului, o predic\u0103 incisiv\u0103 despre natura acestora, care \u00eens\u0103 pe noi ne trimite mai degrab\u0103 la celebrele Momente \u015fi Schi\u0163e caragiale\u015fti prin insolitul, dar \u015fi insolen\u0163a discursului.)<\/p>\n

\nToate tradi\u0163iile coagulate \u00een jurul marilor fondatori de religii cunosc asemenea m\u0103rturisiri fabulatorii, \u00een cadrul c\u0103rora \u00eensu\u015firile personajului central sunt exacerbate p\u00e2n\u0103 la ridicol. (Un alt exemplu, contemporan cu Isus, este Apollonius din Tyana, celebru \u2013 \u015fi autentic – filosof pitagoreic a c\u0103rui via\u0163\u0103 \u201eroman\u0163at\u0103\u201d este consemnat\u0103 de Filostrat. \u015ei acolo, foamea ira\u0163ional\u0103 dup\u0103 miraculos a celor creduli \u00eempinge, \u00een timp, atmosfera ingenu\u0103 de puritate sufleteasc\u0103 din jurul lui Apollonius p\u00e2n\u0103 la dimensiuni halucinante.) Problemele pe care ni le pun \u00eens\u0103 acestea pot fi pertinente. \u00centrebarea, bun\u0103oar\u0103, legat\u0103 de modul \u00een care Isus a petrecut intervalul dintre 12 \u015fi 30 de ani r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare o enigm\u0103. Dintre opiniile vehiculate, una din cele mai interesante ipoteze este cea conform c\u0103reia, \u00eenainte de a primi botezul Sf\u00e2ntului Spirit \u00een apa Iordanului, Isus ar fi f\u0103cut parte din comunitatea esenienilor, unul din pu\u0163inele grupuri elitiste, ascetice, ale vremii, unde omul Isus putea traversa preg\u0103tirea necesar\u0103 punerii \u00een valoare a Logosului \u00eentr-un \u00eenveli\u015f omenesc. Adev\u0103ratele minuni, care nu sunt ira\u0163ionale, ci doar inexplicabile pentru spiritele indolente, sunt mai degrab\u0103 vindec\u0103rile despre care vorbe\u015fte Evnaghelia, nu trucurile iluzionistice puse \u00een scen\u0103 \u00een fa\u0163a celor afla\u0163i \u00een c\u0103utare de senza\u0163ional.<\/p>\n

\nEvanghelia lui Pseudo-Matei este un text ceva mai amplu, dar la fel de pu\u0163in veridic, hran\u0103 parc\u0103 pentru cugetele necoapte. Vedem aici cum copilul Isus \u201emergea \u00eenaintea balaurilor \u015fi le poruncea s\u0103 nu fac\u0103 r\u0103u nim\u0103nui\u201d, sau cum \u00eei porunce\u015fte unui palmier s\u0103 \u00ee\u015fi aplece crengile, apoi s\u0103 \u015fi le ridice, \u00een fine s\u0103 rup\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile v\u00e2na de ap\u0103 din p\u0103m\u00e2ntul de sub picioarele lui \u015fi al p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, pentru a-\u015fi putea potoli setea. (V\u0103 aminti\u0163i, nu-i a\u015fa, de \u00eent\u00e2lnirile fabuloase ale lui Harap Alb ba cu regina albinelor, ba cu cea a furnicilor, cu Setil\u0103, Geril\u0103 etc. Sau ne putem g\u00e2ndi la modul miraculos \u00een care zei\u0163a Atena se na\u015fte din \u0163easta lui Zeus, despicat\u0103 cu securea de c\u0103tre Hefaistos. Doar un fantast total desprins de realitate ar putea lua ad litteram aceste relat\u0103ri; ele se cer interpretate simbolic sau alegoric, a\u015fa cum \u00eenva\u0163\u0103 chiar P\u0103rin\u0163ii Bisericii, d\u00e2nd altfel inevitabil na\u015ftere la interpret\u0103ri grosiere.)<\/p>\n

\nPersonal a\u015fadar, p\u00e2n\u0103 aici g\u0103sesc mai interesant un text precum Evanghelia dup\u0103 Toma, una din cele mai vechi evanghelii gnostic-cre\u015ftine, text plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi p\u0103trunz\u0103toare, mature, prezentate sub form\u0103 aforistic\u0103. \u00cen acea evanghelie, conform unui vechi obicei practicat \u00een genere de \u015fcolile ini\u0163atice, Toma este numit fratele geam\u0103n al lui Isus (didymos), ceea ce nu vrea s\u0103 sugereze dec\u00e2t faptul c\u0103 acesta devenise, precum Saul\/Pavel \u00een urma revela\u0163iei de pe drumul Damascului, total p\u0103truns de Logos, de adev\u0103rul cre\u015ftin fundamental. Acela\u015fi lucru este notabil \u00een cazul lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, autor al unor texte teologico-mistice de factur\u0103 esoteric\u0103 (Despre ierarhia divin\u0103 etc.), Dionisie fiind numele discipolului apostolului Pavel care fondase o asemenea \u015fcoal\u0103 ini\u0163iatic\u0103 la Atena, \u00een cadrul c\u0103reia se practica acela\u015fi obicei: fiecare nou conduc\u0103tor al \u015fcolii prelua numele predecesorului s\u0103u, lucru menit a sugera tocmai faptul c\u0103 succesorul \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fise (interiorizase) prin studiu \u015fi ascez\u0103 acela\u015fi unic adev\u0103r. (Un exemplu elocvent g\u0103sim \u015fi \u00een literatura autohton\u0103 de dat\u0103 recent\u0103, mai exact \u00een romanul Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, unde Kesarion Breb este \u00een final identificat cu ultimul Decheneu, c\u0103ruia \u00eei ia succede, urm\u00e2nd a renun\u0163a la identitatea sa lumeasc\u0103 \u015fi a-i prelua at\u00e2t numele c\u00e2t \u015fi atribu\u0163iile.) <\/p>\n

\nFoarte interesant\u0103 \u00een schimb (sub aspectul maturit\u0103\u0163ii teologice) este Evanghelia dup\u0103 Nicodim, un text perfect verosimil \u015fi compatibil, cel pu\u0163in \u00een prima sa parte, cu evangheliile canonice, text ce constituie de altfel \u015fi cea mai vast\u0103 component\u0103 a crestoma\u0163iei realizate \u015fi comentate de Cristian B\u0103dili\u0163\u0103. Nicodim este cel care, \u00een procesul lui Pilat, \u00eendemn\u0103 \u00eenal\u0163ii preo\u0163i \u015fi rabinii iudaici la pruden\u0163\u0103: dac\u0103 acest om, Isus, minte, se va alege praful de preten\u0163iile descenden\u0163ei sale \u201edivine\u201d. Dac\u0103 \u00eens\u0103 e chiar Mesia, cel a\u015fteptat de veacuri, va fi vai de neamul lui Israel, care \u00eel respinge astfel pe \u00eensu\u015fi Fiul lui Dumnezeu, pe Christos, cel chemat spre a m\u00e2ntui neamul omenesc. Ne amintim de pariul lui Pascal, la un mileniu \u015fi jum\u0103tate distan\u0163\u0103: daca Isus Christos nu este Logosul, nu pierzi nimic crez\u00e2nd \u00een El. Povestea lui r\u0103m\u00e2ne o frumoas\u0103 pild\u0103 moral\u0103, nelipsit\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi parabole. Dar dac\u0103 Evanghelia relateaz\u0103 adev\u0103rul, un adev\u0103r cosmic de rang superior, de care at\u00e2rn\u0103 devenirea \u00eentregii omeniri, atunci pui \u00een joc m\u00e2ntuirea sau damnarea propriului t\u0103u suflet, ce se poate deschide sau r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis fa\u0163\u0103 de adev\u0103rul cre\u015ftin.<\/p>\n

\nAvem aici a\u015fadar procesul lui Isus, adus \u00eenaintea lui Pilat din Pont (Acta Pilati), \u015fi partea a doua, cobor\u00e2rea lui Christos la iad (Descensus Christi ad Inferos). Tot \u00een prima parte afl\u0103m, gra\u0163ie notelor savante ale traduc\u0103torului, detalii interesante despre numele celor doi t\u00e2lhari r\u0103stigni\u0163i al\u0103turi de Isus, Dysmas \u015fi Gestas, ca \u015fi despre legenda centurionului Longinus, cel care l-a \u00eempuns pe Isus \u00een coast\u0103 cu suli\u0163a. Conform tradi\u0163iei, acesta era orb \u015fi a fost \u00eemboldit de ceilal\u0163i, \u00een batjocur\u0103, s\u0103 \u00eel \u00eempung\u0103 pe Isus ca s\u0103 \u00ee\u015fi recapete vederea. Culmea e c\u0103 acesta o face \u015fi s\u00e2ngele m\u00e2ntuitor care \u0163\u00e2\u015fne\u015fte \u015fi \u00eei umple fa\u0163a \u00eei red\u0103 vederea. Longinus, a c\u0103rui legend\u0103 a f\u0103cut carier\u0103 \u00een Evul Mediu occidental, avea s\u0103 moar\u0103 ca martir convertit la cre\u015ftinism (cf. Martyrium Sancti Longini Centurionis, \u00een Patrologia Graeca 93). \u00cel mai \u00eent\u00e2lnim aici pe Iosif din Arimateea, personaj aflat \u015fi la originea legendei Graalului, el fiind cel care a pus sub cruce vasul \u00een care s-a scurs s\u00e2ngele lui Isus Christos. \u00cen Evanghelia dup\u0103 Nicodim, Iosif este \u00eenchis \u00een perioada sabatului, urm\u00e2nd a fi ucis la terminarea acesteia (pentru c\u0103 luase trupul lui Isus de pe cruce \u015fi \u00eel a\u015fezase \u00een morm\u00e2nt) dar \u00een mod misterios nu mai e de g\u0103sit \u00een \u00eenc\u0103perea unde fusese sechestrat.<\/p>\n

\nUrmeaz\u0103, \u00een fine, Cobor\u00e2rea lui Isus la Iad, un alt text aflat la nivel ideatic \u00een perfect\u0103 sintonie cu tradi\u0163ia ecleziastic\u0103 acceptat\u0103. (Citind aceste pagini, \u00een urechea min\u0163ii \u00ee\u0163i r\u0103sun\u0103, vr\u00e2nd nevr\u00e2nd, troparul ortodox al \u00cenvierii: \u201eIsus a \u00eenviat din mor\u0163i cu moartea pe moarte c\u0103lc\u00e2nd \u015fi celor din morminte via\u0163\u0103 d\u0103ruindu-le…\u201d) Aceast\u0103 a doua parte, \u00een mod firesc, este mai pu\u0163in credibil\u0103 dec\u00e2t prima, elemente ale lumii acesteia amestec\u00e2ndu-se cu cele ale condi\u0163iei post mortem. Limbajul omenesc este \u00eens\u0103 de multe ori neputincios \u00een asemenea cazuri. \u00cei reg\u0103sim aici pe Adam, pe fiul s\u0103u, Seth, pe Isaia \u015fi chiar pe Ioan Botez\u0103torul. Lumea cealalt\u0103 este suspect de asem\u0103n\u0103toare cu aceasta, dar lectura r\u0103m\u00e2ne interesant\u0103 \u2013 util\u0103 cel pu\u0163in sub aspectul mesajului subiacent, al schimb\u0103rii de perspectiv\u0103 (e ca \u015fi cum, privind un ceas, dintr-o dat\u0103 ai revela\u0163ia mecanismului s\u0103u interior; sau ai privi negativul unei fotografii.)<\/p>\n

\nC\u0103ci \u00eentr-adev\u0103r, evangheliile canonice prezint\u0103 doar suprafa\u0163a lucrurilor, sau mai degrab\u0103 dimensiunea lor diurn\u0103, material\u0103, felul \u00een care se v\u0103d lucrurile de pe lumea aceasta, nu de pe cealalt\u0103. Evident c\u0103 esen\u0163ial este tocmai parcursul post mortem al lui Christos, or aceast\u0103 evanghelie tocmai la aceste lucruri face aluzie: la devenirea sufletului dup\u0103 moarte, din perspectiva luminoas\u0103 a C\u0103l\u0103uzitorului \u00een regatul umbrelor, Isus Christos. C\u0103ci, a\u015fa cum opinau \u015fi vechii egipteni, moartea nu marcheaz\u0103 altceva dec\u00e2t \u00eenceputul unei lungi c\u0103l\u0103torii, nelipsite de tribula\u0163ii, de-a lungul c\u0103reia c\u0103l\u0103uza r\u0103m\u00e2ne garantul ajungerii cu bine la cel\u0103lalt liman, al M\u00e2ntuirii. \u00cen Adormirea Maicii Domnului, interesant g\u0103sesc felul \u00een care apostolii, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een lumea \u00eentreag\u0103, propov\u0103duind mesajul cre\u015ftin, se \u00eentorc \u00een mod miraculos pentru a fi de fa\u0163\u0103 la trecerea N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu la cele ve\u015fnice, fiecare de pe unde era: Petru \u015fi Pavel de la Roma, Toma tocmai din India, Ioan de la Efes, Marcu din Alexandria, Iacob de la Ierusalim, Matei de pe mare \u015famd. <\/p>\n

\nAvem \u00een fa\u0163\u0103 a\u015fadar un volum unitar, structurat organic da capo al fine. Un alt aspect deloc neglijabil e faptul c\u0103 tomul discutat este suficient de riguros pentru a satisface preten\u0163iile specialistului \u00een domeniu, dar \u00een acela\u015fi timp destul de aerisit \u015fi “prietenos” pentru a nu \u00eendep\u0103rta printr-un noian de trimiteri livre\u015fti diletantul, interesat mai degrab\u0103 de “firul epic” al evangheliilor, dec\u00e2t de bibliografia aferent\u0103 acestora. Volumul poate fi folosit deci at\u00e2t de amatori, c\u00e2t \u015fi de speciali\u015fti, spre deosebire de edi\u0163ii de popularizare cu tematic\u0103 similar\u0103, precum cele ale editurii Herald (e.g., Pistis Sofia, P\u0103storul lui Herma sau Apocalipse Apocrife ale Noului Testament), care pot fi citite cel mult cu titlu informativ, dar nu \u015fi citate drept referin\u0163e serioase \u00eentr-o lucrare cu preten\u0163ii – fiind traduceri la m\u00e2na a doua, private de un aparat critic adecvat. C\u0103ci tocmai \u00een aceasta const\u0103 meritul aparte, de\u015fi insesizabil la prima vedere, al c\u0103r\u0163ii \u00een acest context. Autorul ofer\u0103 cititorului o serie de traduceri de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 (din greac\u0103 \u015fi latin\u0103), dublate de siguran\u0163a patrologului \u00eentr-un domeniu prea pu\u0163in familiar celor mai mul\u0163i dintre cititori. La bun\u0103 citire!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, Evanghelii apocrife, Polirom 1999] de Daniel Stuparu Volumul despre care mi-am propus s\u0103 vorbesc \u00een continuare (Evanghelii apocrife, Polirom 1999, ajuns deja la a patra edi\u0163ie, proasp\u0103t ap\u0103rut\u0103, cu un text suplimentar inedit – Evanghelia secret\u0103 a lui Marcu), ne aduce \u00een fa\u0163\u0103 o alt\u0103 latur\u0103 a proteicului \u015fi prolificului Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, aceea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,7],"tags":[94,1113,45,9],"class_list":["post-467","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-7","tag-cristian-badilita","tag-critica","tag-daniel-stuparu","tag-egophobia-22"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-7x","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=467"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":638,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/467\/revisions\/638"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}